ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 363/2025

Ședința publică din data de 25 februarie 2025

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanțele litigiului. Cadrul procesual.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, secția I civilă, la data de 19 iulie 2023, sub nr. x/2023, contestatorul A. a chemat în judecată pe intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII NEAMȚ, pentru ca, în contradictoriu cu aceasta și pe baza probelor administrate, să se dispună anularea Deciziei nr. 305016/06.06.2023 emisă de intimată.

Prin sentința civilă nr. 494/2024 din 24 mai 2024, Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ a respins, ca nefondată, contestația formulată de contestator.

Împotriva acestei sentințe, a formulat apel contestatorul.

Prin decizia nr. 698/2024 din 26 noiembrie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a respins apelul civil formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 494/24.05.2024, pronunțată de Tribunalul Neamț, secția I civilă, în dosarul nr. x/2023 în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii Neamț, ca nefondat.

II. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul A., înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 16.12.2024, sub nr. x/2023.

III. Procedura de soluționare a recursului

Cu titlu prealabil, se reține că prezentul proces este guvernat de dispozițiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acțiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 19 iulie 2023, deci după intrarea în vigoare a acestei legi.

Prin rezoluția din 18 decembrie 2024 a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, s-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 25 februarie 2025, în ședință publică, cu citarea părților, în temeiul art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018.

Recurentul a fost citat cu mentiunea de a depune la dosar un exemplar al cererii de recurs care să poarte semnătura sa olografă sau să transmită cererea de recurs în formă electronică, care să aibă asociată o semnătură electronică conform Legii nr. 214/2024, sub sanctiunea anulării recursului (conform dovezilor existente la dosar).

IV. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru nesemnarea acestuia, Înalta Curte reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic, iar alin. (2) al aceluiași text dispune că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În cauza de față, se constată că deși recurentul A. a fost citat cu mențiunea de a semna cererea de recurs înaintată prin e-mail sau de a expedia un exemplar semnat al cererii, sub sancțiunea nulității, partea nu s-a conformat obligației legale dispuse de instanță.

Chiar mai mult decât atât, prin notele scrise depuse la dosar la data de 25.02.2025, recurentul nu a precizat nimic în legătură cu solicitarea instanței de a transmite un exemplar semnat la cererii de recurs.

Cu referire la această obligație legală procedurală, se reține că, în situația în care o parte înțelege să transmită instanței cereri în format electronic, existența semnăturii scanate a semnatarului nu este suficientă, având în vedere dispozițiile speciale prevăzute de Legea nr. 455/2001, act normativ care stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice. Semnătura electronică reprezintă date în formă electronică care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 267 C. proc. civ. prevăd că "înscrisurile făcute în formă electronică sunt supuse dispozițiilor legii speciale", iar cele ale art. 268 alin. (2) C. proc. civ. condiționează valabilitatea și eficiența juridică în plan procesual a semnăturii electronice de reproducerea acesteia în condițiile prevăzute de legea specială (Legea nr. 455/2001 și H.G. nr. 1295/2001 privind normele de aplicare a acesteia).

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, "în înțelesul prezentei legi (...) 2. înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică, între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar".

De asemenea, potrivit art. 5 din același act normativ, "înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată".

În asemenea cazuri precum cel din speța dedusă judecății, în care cererile sunt adresate instanțelor în format electronic, semnătura digitală conectează identitatea electronică a semnatarului cu documentul digital, fapt ce conferă documentului autenticitate (atestă faptul că documentul aparține persoanei semnatare, iar autorul documentului nu își poate declina răspunderea pentru conținutul documentului cu semnătură electronică validă).

Practic, semnătura electronică (digitală) validă oferă instanței o garanție a faptului că mesajul sau documentul digital este creat de către persoana care l-a semnat, iar conținutul mesajului sau documentului digital nu a fost modificat de la data emiterii acestuia.

În ceea ce privește sancțiunea pentru lipsa semnăturii, olografe sau electronice, art. 486 alin. (3) C. proc. civ. prevede că o astfel de lipsă se sancționează cu nulitatea cererii de recurs.

Așadar, pentru a se conforma dispozițiilor instanței de judecată, recurentul avea posibilitatea fie de a transmite prin e-mail cererea de recurs, e-mail care să aibă atașat o semnătură electronică validă, în condițiile legii speciale anterior menționate, fie avea posibilitatea de a expedia prin poștă un exemplar al cererii de recurs formulate, care să poarte semnătura sa olografă.

În lipsa semnăturii părții, o atare cerere, privată de unul dintre elementele necesare și esențiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, nu poate determina o legală învestire a instanței de judecată.

Având în vedere normele procesuale stabilite de legiuitor, care statuează condițiile în care poate fi formulată orice cerere adresată instanței, constatând lipsa semnăturii părții și cum recurentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței de judecată de a semna memoriul de recurs, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., respectiv anularea cererii de recurs.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

În consecință, în temeiul art. 486 alin. (3) C. proc. civ., constatând că nu sunt întrunite condițiile de formă ale cererii de recurs prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea nulității actului procedural, pentru lipsa semnăturii recurentului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 698/2024 din 26 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, cât privește soluția asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 februarie 2025.