ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2353/2021

Ședința publică din data de 9 noiembrie 2021

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț la 5 martie 2019, sub numărul x/2019, contestatorul A. a chemat în judecată intimata Casa Județeană de Pensii Neamț, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:

Prin sentința civilă nr. 34 din 28 ianuarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ a admis contestația formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii Neamț și, în consecință:

A anulat decizia nr. x din 31.01.2019 privind recalcularea pensiei emisă de Casa Județeană de Pensii Neamț; a obligat intimata Casa Județeană de Pensii Neamț să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite contestatorului, pornind de la un punctaj mediu anual de 5,41425 puncte, începând cu data de 03.01.2016 și un punctaj mediu anual de 7,43827 puncte, începând cu data de 01.10.2018, respectiv prin valorificarea tuturor stagiilor de cotizare și adeverințelor depuse la dosarul de pensie.

A obligat intimata la plata diferențelor de drepturi de pensie astfel stabilite, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală.

A obligat intimata la plata sumei de 1615 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe Casa Județeană de Pensii Neamț a declarat apel, prin care a solicitat admiterea apelului, iar, pe fond, respingerea contestației ca nefondată.

Prin decizia nr. 97/2021 din 15 februarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a admis apelul formulat de apelanta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII NEAMȚ împotriva sentinței civile numărul 34 din 28 ianuarie 2020 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatul reclamant A..

A schimbat în tot sentința apelată în sensul că a respins cererea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii de revizuire, schimbarea în tot a deciziei nr. 97/2021 în sensul menținerii sentinței nr. 34/28.01.2020 pronunțate de Tribunalul Neamț ca temeinică și legală.

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția I Civilă la 15.04.2021, sub nr. x/2021.

La termenul de judecată din 2 iunie 2021, revizuentul a formulat cerere de recuzare împotriva ambilor membri ai completului de judecată, depunând și în scris această cerere.

Prin încheierea de cameră de consiliu din 4 iunie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bacău, secția I Civilă a respins cererea de recuzare ca nefondată.

Prin decizia nr. 418/2021 din 11 iunie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a respins excepția inadmisibilității cererii de revizuire; a respins cererea de revizuire promovată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 97 din 15.02.2021 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă în dosar nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII NEAMȚ, ca nefondată.

Împotriva încheierii pronunțate la 4 iunie 2021, revizuentul A. a formulat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii de respingere a cererilor de recuzare.

În motivare, a arătat că dosarul nr. x/2019 a făcut corp comun cu dosarul x/2016, acesta din urmă fiind atașat la dosarul x/2019 și că motivarea deciziei nr. 97/15.02.2021 pronunțată în dosarul x/2019 este integral făcută pe considerentele deciziei 799/26.09.2018 pronunțate în dosarul x/2016 - în care judecători au fost d-na B. și d-nul C..

A mai susținut că, în dosarul nr. x/2021, nu doar în temeiul legii, dar și din motive de ordin moral, domnii judecători ar fi trebuit să se abțină, în considerarea dispozițiilor art. 41 sau art. 43 alin. (2) C. proc. civ.

Or, în opinia recurentului, în mod indirect, cei doi judecători au participat la fundamentarea deciziei 97/15.02.2021. Cu toate acestea, au judecat și revizuirea.

Întrucât revizuirea viza decizia 97/15.02.2021, care a fost pronunțată în dosarul x/2019, și nu Decizia 799/26.09.2018, recurentul a arătat că nu putea invoca expres incompatibilitatea prevăzută de art. 41 din C. proc. civ., însă, procedând la studierea cererilor sale de recuzare, Completul A1 trebuia să analizeze și să constate că dosarul x/2016, soluționat de domnii judecători recuzați, a fost atașat și a determinat soluția pronunțată în dosarul x/2019

A mai învederat că atitudinea d-lor judecători de care a făcut vorbire în cererile de recuzare nu ar fi generat bănuiala sa cu privire la lipsa de imparțialitate a acestora în soluționarea revizuirii, dacă dosarul x/2016 ar fi fost distinct și fără nici o legătură cu dosarul x/2019 Însă, aceste două dosare sunt interdependente.

Având un istoric cu Completul A5 în dosarul x/2016 în care, pe parcursul a patru termene de judecată, acesta a achiesat fără rezerve la apărările C.J.P. Neamț, solicitând în cadrul judecății, de la experți și de la intimată documente și relații exclusiv pentru întărirea apărărilor C.J.P. Neamț, în timp ce, față de recurent a manifestat o ostilitate inexplicabilă, arată că nu putea spera ca în dosarul x/2021 - în care incidența hotărârii 799/26.09.2018 este covârșitoare, instanța să dovedească o imparțialitate care să-i dea convingerea unei judecăți corecte și echitabile.

Față de motivele expuse de Completul A1 în încheierea de respingere a cererilor de recuzare, recurentul arată că este greu de crezut că, la analizarea cererii sale de recuzare, Completul A1 nu a observat că dosarul x/2016 a fost atașat la dosarul x/2019 în condițiile în care a explicat că hotărârea pronunțată în dosarul x/2019 este motivată pe considerentele hotărârii pronunțate în dosarul x/2016 - de către domnii judecători B. și C..

De asemenea, a mai învederat că, în penultimul paragraf al motivării, instanța a făcut vorbire de cele două dosare ca fiind distincte, fără a avea legătură unul cu altul. Or, în accepțiunea recurentului, cele două dosare sunt interdependente, întrucât, așa cum a mai arătat, decizia 97 este motivată integral pe decizia 799.

În continuare, a mai arătat că, deși acest caz nu se încadrează ad litteram în cazurile de incompatibilitate absolută prevăzute de art. 41 pentru a putea invoca expres acest articol în cererea de recuzare, principiul este același, completul A5 judecând revizuirea unei hotărâri care includea propria hotărâre.

Așadar, în lipsa întocmirii referatului de abținere de către cei doi judecători și având în vedere că cele două dosare x/2016 și y/2019 au făcut corp comun la judecarea apelului, a invocat articolul 42 alin. (1), pct. 13 C. proc. civ. "atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa".

Consideră că această situație întrunește elementele unei îndoieli întemeiate.

În concluzie, recurentul consideră că există îndoieli întemeiate cu privire la imparțialitatea Completului A5 a cărui recuzare a solicitat-o, îndoială dată de faptul că soluția a cărei revizuire o solicită este motivată integral pe considerentele hotărârii date în dosarul x/2016 - acest dosar fiind atașat la dosarul x/2019 - în accepțiunea recurentului nefiind corect și echitabil ca judecătorii care au participat la pronunțarea acelei soluții să judece și revizuirea soluției la care au participat în mod indirect.

Față de toate acestea, recurentul solicită admiterea prezentului recurs și casarea încheierii din 04.06.2021.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, respectiv hotărârile pronunțate în dosarele x/2016 și y/2019, cu rugămintea de a fi studiate încheierile de ședință din dosarul nr. x/2016. De asemenea, a mai arătat că întâmpinarea depusă de Casa de Pensii Neamț la prezentul dosar face dovada interferenței dosarului x/2016 în prezentul dosar.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 53 alin. (1), art. 488 alin. (1) pct. 5, art. 42 alin. (1) pct. 13 prin raportare la art. 41 și art. 45 C. proc. civ.

Față de cererea de recurs ce i-a fost comunicată, intimata Casa Județeană de Pensii Neamț nu a depus întâmpinare.

Prin rezoluția din 13 septembrie 2021, în cauză, s-a stabilit termen de judecată la 9 noiembrie 2021 ora 10

00

, pentru soluționarea recursului în ședință publică, cu citarea părților.

Examinând încheierea atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererile de recuzare formulate, autorul prezentului demers judiciar a arătat că domnii judecători, a căror recuzare a solicitat-o, au soluționat cauza din dosarul x/2016, pronunțând o soluție defavorabilă recurentului.

Totodată, a susținut că, în dosarul nr. x/2019, instanța de apel a pronunțat o hotărâre având ca argumente și parte din motivarea soluției pronunțate în dosarul nr. x/2016, ceea ce, în opinia revizuentului (recurent), este un motiv de incompatibilitate a întregului complet A5 în a judeca revizuirea unei hotărâri care conține părți din propria soluție.

În final, a conchis în sensul că există îndoieli întemeiate cu privire la imparțialitatea domnilor judecători recuzați, îndoială dată atât de modul în care s-a desfășurat judecata apelului din dosarul nr. x/2016, în care judecătorii (recuzați) au avut o atitudine părtinitoare față de Casa de Pensii Neamț, cât și de faptul că soluția a cărei revizuire o solicită conține elemente din dosarul x/2016, astfel încât, în opinia sa, nu este corect ca judecătorii care au participat la pronunțarea acelei soluții nefavorabile autorului cererilor de recuzare să judece în cauza ce vizează revizuirea deciziei nr. 97/15.02.2021.

În recurs, autorul a reiterat cele susținute prin cererile de recuzare, menționând că a formulat cerere de recuzare a completului de judecată învestit cu soluționarea cererii de revizuire formulată împotriva deciziei civile nr. 97/2021, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, întrucât același complet s-a mai pronunțat într-o cauză similară, respectiv în dosarul nr. x/2016, decizia a cărei revizuire a solicitat-o fiind fundamentată în totalitate pe hotărârea pronunțată în acest din urmă dosar.

Prin urmare, consideră că în mod eronat a fost respinsă cererea de recuzare, completul de judecată învestit cu soluționarea acestei cereri reținând, în ultimul paragraf, că cele două dosare sunt independente. Astfel, apreciază că judecătorii învestiți cu soluționarea cererii de revizuire aveau obligația să se abțină, în temeiul art. 41 și art. 43 C. proc. civ.

Procedând la analiza criticilor formulate, Înalta Curte reține că art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., pe care au fost întemeiate cererile de recuzare, stabilește că judecătorul este incompatibil "atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa".

Acest caz de incompatibilitate permite unei părți din proces să deducă verificării acele suspiciuni privind lipsa de imparțialitate care nu ar putea fi încadrate în celelalte cazuri de incompatibilitate. În consecință, instanța care soluționează cererea de recuzare trebuie să analizeze elementele reclamate de parte pentru a observa dacă, într-adevăr, acestea au vocația de a ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului.

Înalta Curte va examina legalitatea încheierii recurate prin prisma modului în care instanța care a soluționat cererile de recuzare a analizat în concret circumstanțele evocate de recurent, pentru a stabili dacă acestea sunt apte să nască îndoieli asupra imparțialității judecătorilor recuzați.

În concret, prin decizia nr. 799/2018 din 26 septembrie 2018, pronunțată în dosarul Curții de Apel Bacău nr. 1225/103/2016, instanța (alcătuită din cei doi judecători recuzați) a admis apelul formulat de pârâta Casa Teritorială de Pensii Neamț și Casa Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații, în sensul că a schimbat în parte sentința apelată și a admis în parte contestația formulată de contestatorul A., a anulat decizia de pensie nr. x/09.07.2015 emisă de Casa Județeană de Pensii Neamț, obligând intimata să emită contestatorului o nouă decizie de pensie, conform celor arătate în dispozitivul respectivei decizii.

În schimb, în dosarul de revizuire (245/32/2021 al Curții de Apel Bacău, secția I Civilă), soluționat (de judecătorii recuzați) prin decizia nr. 418/2021 din 11 iunie 2021, hotărârea care a făcut obiectul revizuirii (decizia nr. 97/2021 din 15 februarie 2021) nu a fost pronunțată de un complet format din judecătorii recuzați, ci din alți judecători, astfel încât instanța (formată din judecătorii recuzați) nu era pusă în situația de a-și reevalua propria hotărâre pentru a uza de instituția abținerii.

Afirmația recurentului în sensul că decizia a cărei revizuire a solicitat-o (decizia nr. 97/2021 din 15 februarie 2021) s-a fundament în totalitate pe hotărârea pronunțată de judecătorii recuzați în dosarul nr. x/2016 nu poate fi primită ca argument în susținerea recursului.

Este adevărat că prin acea decizie instanța a valorificat efectul pozitiv al puterii de lucru judecat al hotărârii (799/26.09.2018) pronunțate în dosarul nr. x/2016 de cei doi judecători recuzați, însă, cum cererea de revizuire a fost întemeiată exclusiv pe motivul de revizuire prevăzut de pct. 1 al art. 509 alin. (1) C. proc. civ., instanța de revizuire (formată din cei doi judecători recuzați) nu era pusă în situația de a proceda la o verificare a modului de aplicare al efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, așa cum ar fi fost dacă cererea de revizuire ar fi fost întemeiată pe punctul 8 al art. 509 alin. (1) C. proc. civ.. Așa fiind, cei doi judecători recuzați nu s-au aflat într-o situație de incompatibilitate.

Practic, judecătorii învestiți cu respectiva cale de atac în retractare erau ținuți să verifice doar respectarea principiului disponibilității de către instanța ce a pronunțat hotărârea supusă revizuirii. În atare situație, în mod corect s-a reținut prin încheierea recurată că motivul de recuzare invocat nu este incident, întrucât nu orice element de suspiciune al părții poate fi subscris prevederilor art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., ci doar cel care naște "în mod întemeiat" îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului.

În consecință, apreciind că nu subzistă critica formulată, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 4 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 4 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 noiembrie 2021.