ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2050/2020

Ședința publică din data de 21 octombrie 2020

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 17.07.2018 pe rolul Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele Casa Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații și Casa Județeană de Pensii Neamț, solicitând anularea deciziei nr. 237826/06.06.2018 emisă de Casa Județeană de Pensii Neamț și obligarea aceleiași pârâte la emiterea unei noi decizii de pensionare cu valorificarea veniturilor brute evidențiate în adeverințele nr. 173/1, nr. 173/2 și nr. 173/3 din 15.02.2018, emise de B. S.R.L., cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1196/C/06.11.2018, Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ a admis contestația, a anulat decizia nr. 237826/06.06.2018 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii Neamț și a obligat-o să emită contestatorului o nouă decizie prin care să soluționeze cererea de recalculare a drepturilor de pensie formulată la data de 23.04.2018, cu valorificarea adeverințelor nr. 173/1, nr. 173/2 și nr. 173/3 din 15.02.2018, emise de B. S.R.L.; a respins ca nedovedită cererea de obligare a intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe, Casa Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații și Casa Județeană de Pensii Neamț au declarat apel.

Prin decizia nr. 678/09.10.2019, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a admis apelul și a schimbat sentința apelată, în sensul că a respins acțiunea.

Împotriva acestei decizii, A. a declarat recurs, solicitând casarea ei și trimiterea cauzei spre o nouă judecată curții de apel.

În motivare, a susținut că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază.

În acest sens, a arătat că instanța de apel nu a analizat fondul cauzei, întreaga motivare vizând doar prevederile art. 165 din Legea nr. 263/2010, fără a fi arătate considerentele pentru care a fost admis apelul.

Astfel, instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

A mai susținut recurentul că instanța de apel a încălcat cele statuate prin decizia nr. 19/2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, reținând în mod eronat că se face o valorificare dublă, întrucât veniturile înregistrate în adeverințe vizau inclusiv diferitele sporuri de care beneficiase în activitatea desfășurată.

Or, ceea ce s-a solicitat a fost recalcularea pensiei conform adeverințelor și nu adăugarea veniturilor la drepturile deja stabilite, pentru a se crea o dublă valorificare.

Recurentul a solicitat să fie avute în vedere dispozițiile art. 96 din Legea nr. 263/2010, care prevăd că drepturile de pensie, respectiv punctajul lunar, se calculează prin raportare la câștigul salarial brut/solda brută sau, după caz, la venitul lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale. Aceeași prevedere este preluată și de art. 71 alin. (1) din H.G. nr. 257/2011.

În drept, a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Intimatele Casa Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații și Casa Județeană de Pensii Neamț au formulat întâmpinare, prin care au invocat, în temeiul art. 155 din Legea nr. 263/2010, coroborat cu art. 457 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, în argumentarea căreia au susținut că hotărârea atacată este definitivă.

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost redactat și comunicat părților.

Analizând recursul, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ., în art. 457.

În speță, reclamantul A. a învestit Tribunalul Neamț, la data de 17.07.2018, cu o cerere privind un conflict de asigurări sociale, în contradictoriu cu pârâtele Casa Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații și Casa Județeană de Pensii Neamț.

Potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum a fost modificat prin art. III pct. 3 din Legea nr. 310/2018 "(...)în procesele pornite anterior datei de 20 iulie 2017 inclusiv și nesoluționate prin hotărâre pronunțată până la data de 19 iulie 2017 inclusiv, precum și în procesele pornite începând cu data de 20 iulie 2017 și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (…) conflictele de muncă și de asigurări sociale, (…). De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Pe de altă parte, potrivit art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, împotriva hotărârilor prin care au fost soluționate pe fond cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special se poate face numai apel la curtea de apel competentă, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, "hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

Așadar, raportat la dispozițiile legale evocate, decizia nr. 678/09.10.2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, împotriva căreia s-a declarat prezentul recurs, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ar constitui o încălcare a principiului legalității căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ.

Prin urmare, Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, cu aplicarea art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 678/09.10.2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2020.