ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 486/2024

Ședința publică din data de 5 martie 2024

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, sub nr. x/2023 din 20.02.2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, solicitând obligarea acesteia la:

1-actualizarea cuantumului pensiei militare de stat din ultima decizie de pensie stabilită anterior adoptării O.U.G. nr. 59/2017 prin aplicarea procentului de 25% acordat ca majorare a soldei de funcție a cadrelor militare în activitate începând cu data de 01.01.2018,

2-indexarea cuantumului pensiei militare de stat, din ultima decizie de pensie stabilită anterior adoptării O.U.G. nr. 59/2017, cu procentul de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat în anul 2018, raportat la anul 2017 și pentru viitor, respectiv suma de 515 RON începând cu data de 01.01.2018,

3- plata drepturilor de pensie actualizate și indexate, la care să se adauge daunele compensatorii sub forma ratei inflației la data plății efective precum și daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, până la data plății efective,

4-emiterea unei noi decizii de pensie prin care să se recalculeze noul cuantum al pensiei ca urmare a actualizării și indexării pretinse,

5- plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 665/16 iunie 2023 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. x/2023 a dispus următoarele:

Respingerea excepției autorității de lucru judecat, invocată de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, ca nefondată.

Respingerea excepțiilor inadmisibilității și tardivității, invocate de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, ca nefondate.

Admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne.

Respingerea ca prescris a dreptului material la acțiune al reclamantului A. pentru pretențiile ce vizează perioada anterioară datei de 20.02.2020.

Respingerea, ca nefondată, a acțiunii formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, având ca obiect recalculare pensie, pentru pretențiile solicitate începând cu data de 20.02.2020.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul A..

Prin cererea de apel apelantul A. a invocat excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 59/2017 și a O.U.G. nr. 114/2018, atașând și motivele de neconstituționalitate.

Prin decizia nr. 855/2023 din 04 decembrie 2023, Curtea de Apel Bacău – secția I Civilă a admis cererea de sesizare a CCR cu excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 114/2018; totodată, a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a CCR cu excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 59/2017 în ansamblul său, menționându-se termenul de recurs de 48 de ore de la pronunțare.

De asemenea, a respins apelul civil formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 665/16.06.2023 pronunțată de Tribunalul Neamț – secția I civilă în dosarul nr. x/2023, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M.A.I., ca nefondat.

Împotriva deciziei nr. 855/2023 din 04 decembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Bacău – secția I Civilă, reclamantul A. a arătat că înțelege să formuleze recurs, în ceea ce privește respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 59/2017.

Recursul a fost declarat în termen legal, la 5 decembrie 2023 (astfel cum rezultă din dovada transmiterii prin poștă, aflată la dosarul de recurs).

În cuprinsul declarației de recurs, autorul nu a invocat punctual critici de nelegalitate, precizând că va depune în scris motivele după ce îi va fi comunicată hotărârea recurată.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare, prin care a invocat, în principal, excepția nulității recursului; în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

La termenul din 5 martie 2023, Înalta Curte a rămas în pronunțare pe excepția nulității recursului pentru nemotivare.

Examinând recursul în raport de excepția de nulitate, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

În cauză, se constată că reclamantul A. a formulat recurs împotriva deciziei nr. 855/2023 din 04 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău – secția I Civilă, în ceea ce privește respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 59/2017.

Sub acest aspect, Înalta Curte reține că, așa cum rezultă din considerentele Deciziei Curții Constituționale a României nr. 321/2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 580 din 20 iulie 2017, calea de atac prevăzută de dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, promovată împotriva hotărârii de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale este o cale de atac pe care legiuitorul a conceput-o, distinct de orice calificare procesual civilă sau penală, numai în privința hotărârilor judecătorești prin care se respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale.

Prin urmare, Curtea Constituțională a statuat că acest recurs este un remediu judiciar care nu preia niciunul dintre elementele și caracteristicile proprii recursului din C. proc. civ. sau penală.

Cu toate că, prin intermediul exercitării acestei căi de atac sui generis, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale prin prisma condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)- (3) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte reține că, printr-o altă decizie (Decizia nr. 546/2020 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 944 din 14 octombrie 2020), instanța de contencios constituțional a statuat că "autorului excepției, în cererea de recurs pe care o formulează, îi va reveni sarcina de a demonstra că excepția de neconstituționalitate îndeplinește condițiile de admisibilitate", precum și că "recursul împotriva încheierii se va limita la aceste aspecte, care nu necesită considerații teoretice sau interpretări de amploare ori documentări care să îl pună în dificultate pe autorul excepției".

De asemenea, sub aspectul motivării unui astfel de demers procesual, în considerentul 18 al aceleiași decizii mai sus amintite (546/2020), Curtea Constituțională a statuat că dezvoltarea pe larg a motivelor poate fi făcută și prin concluzii scrise sau susțineri orale.

În speță, Înalta Curte reține că, potrivit dovezii aflate la dosarul de apel, decizia nr. 855/2023 din 04 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău – secția I Civilă, a fost comunicată recurentului la 14 decembrie 2023, iar până la termenul de judecată stabilit la 5 martie 2024 în litigiul pendinte motivele de recurs nu au fost depuse la dosar, deși, prin declarația de recurs s-a menționat că acestea vor fi depuse după comunicarea hotărârii.

Având în vedere că, la termenul de judecată stabilit la 5 martie 2024, recurentul avea cunoștință de motivarea hotărârii recurate, acesta avea posibilitatea să arate și să dezvolte motivele pentru care a promovat calea de atac, inclusiv, prin susțineri orale, cât și prin concluzii scrise.

Totodată, Înalta Curte reține că, printr-un alt considerent (15) al aceleiași decizii mai sus menționate (546/2020), Curtea Constituțională a statuat că pregătirea, în condițiile legii, a căilor de atac promovate reprezintă obligația părții interesate, care trebuie să manifeste diligență în acest sens.

Întrucât, prin Decizia nr. 546/2020, Curtea Constituțională a României a statuat că "autorului excepției, în cererea de recurs pe care o formulează, îi va reveni sarcina de a demonstra că excepția de neconstituționalitate îndeplinește condițiile de admisibilitate", în aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că autorul prezentului demers judiciar nu s-a conformat acestei obligații, motiv pentru care, în temeiul art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3), precum și art. 148 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul declarat de reclamantul A., conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurent-reclamant A. împotriva deciziei nr. 855/2023 din 04 decembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău – secția I Civilă, în ceea ce privește respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 59/2017.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 martie 2024.