ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1327/2025

Ședința publică din data de 24 septembrie 2025

Analizând actele de la dosar și decizia civilă atacată, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zalău la 11.03.2020 în dosarul nr. x/2020, în privința căruia s-a constatat litispendența cu dosarul nr. x/2020, reclamanta Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.), în contradictoriu cu pârâții A., în solidar cu parata S.C. B. S.R.L., în calitate de comitent al pârâtului de rang I, a solicitat instanței pronunțarea unei sentințe prin care să i se ramburseze suma de 29.082,21 RON, compusă din 28.951,26 RON achitați către autoritățile din Austria și comisionul bancar aferent (6.362,49 euro și 9 euro comision bancar) și 90 RON pentru traducerea de documente, suma 6.253,82 RON, reprezentând dobânda legală aferentă sumei de 28.951,26 RON, calculată până la 28.01.2020 inclusiv, dobânda legală aferentă sumei de 28.951,26 RON, de la data formulării acțiunii și până la data achitării, suma de 734,60 RON, reprezentând T.V.A. datorată bugetului de stat la încasarea sumelor menționate, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1846/21.12.2021, Judecătoria Zalău a respins excepția prescripției dreptului material și a admis acțiunea.

Împotriva acestei sentințe civile, S.C. B. S.R.L. a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 373/17.05.2022, Tribunalul Sălaj, secția Civilă a respins ca nefondat apelul și a luat act de manifestarea de voință a intimatului Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.) de a nu solicita cheltuieli de judecată.

Această decizie civilă a fost atacată cu recurs de S.C. B. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 209/19.11.2024, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă a admis excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu și, în consecință, a respins recursul ca inadmisibil.

Împotriva acestei decizii civile, S.C. B. S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, reținerea acesteia spre rejudecare, cu consecința admiterii excepției prescripției dreptului material la acțiune.

Prin memoriul de recurs, a susținut, în esență, că aceasta a fost lipsită de posibilitatea de a supune controlului judiciar hotărârea Curții de Apel Cluj întrucât, deși instanțele devolutive au statuat că nu este vorba despre un litigiu în materie de asigurări, instanța de recurs a apreciat în sens contrar, astfel că nu ar mai fi prevăzută calea de atac a recursului.

Pe calea întâmpinării, intimatul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.) a invocat excepția netimbrării recursului și excepția autorității de lucru judecat în raport cu decizia recurată, iar, pe fond, a solicitat respingerea recursului.

Intimatul-pârât A. nu a uzat de dreptul procesual de a formula întâmpinare, iar recurenta-pârâtă nu a depus răspuns la întâmpinarea formulată în cauză.

Prin rezoluția din 12.05.2025 s-a fixat termen în ședință publică la 24.09.2025, cu citarea părților, termen la care Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității căii de atac declarate în cauză și a reținut excepția invocată spre analiză și soluționare.

Examinând, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului declarat în cauză, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. la art. 457.

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 209/19.11.2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, prin care a fost admisă excepția inadmisibilității recursului și a fost respins ca inadmisibil recursul formulat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 373/17.05.2022, pronunțată de Tribunalul Sălaj.

Înalta Curte constată incidența în speță a dispozițiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege", dar și a celor înscrise în art. 634 alin. (1) pct. 5 din același Cod, potrivit cărora:

"sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul cauzei".

Astfel, se reține că recurenta a promovat prezenta cale de atac împotriva soluției de respingere ca inadmisibil a recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 373/17.05.2022, pronunțată de Tribunalul Sălaj, prin care instanța de recurs a statuat că, întrucât cererea dedusă judecății a fost pronunțată în materia asigurărilor, hotărârea tribunalului era definitivă de la pronunțare, recurenta neavând deschisă calea de atac a recursului.

Pe cale de consecință, din moment ce decizia atacată are caracter definitiv, fiind pronunțată în recurs, aceasta nu mai poate forma obiectul analizei unui nou recurs, întrucât părțile nu pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești, în afară de căile de atac prevăzute de lege.

Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei", subliniază că nu are posibilitatea de a considera ca fiind admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părți netemeinică sau nelegală, ci are obligația de a analiza căile de atac în limitele și cu respectarea condițiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenței dreptului, recunoscut în preambulul Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și, implicit, a principiului securității raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres și limitativ prevăzute de lege.

Deopotrivă, nu se poate aprecia că respingerea cererii de recurs ca inadmisibilă ar fi de natură să încalce dreptul de acces la justiție al recurentei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuând în Cauza Botten împotriva Norvegiei că modalitatea de aplicare a art. 6 depinde de caracteristicile procedurii în justiție, de întreaga procedură internă și de rolul cuvenit instanțelor în ordinea juridică internă, urmând să se țină seama de natura situației de drept intern, de competența instanțelor, de modul în care interesele reclamantului au fost expuse și prezentate în fața instanței și, în special, de natura problemei pe care aceasta a trebuit să le soluționeze.

Prin urmare, de vreme ce recurenta a beneficiat de o judecată în primă instanță, precum și în calea de atac prevăzută de lege, nu se poate susține că, prin respingerea recursului ca inadmisibil, a fost lipsită de posibilitatea de a supune controlului judiciar hotărârea instanței de apel, în condițiile în care hotărârea atacată este, potrivit dispozițiilor legale enunțate, definitivă, așa cum corect s-a reținut și în decizia recurată în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, constatând că decizia atacată cu recurs nu este supusă prin lege cenzurii acestei căi de atac, Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege menționate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., raportat la art. 499 teza a II-a din același Cod, va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 209/19.11.2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 209/19.11.2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 septembrie 2025.