ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 251/2024

Ședința publică din data de 8 februarie 2024

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 11 martie 2020 pe rolul Judecătoriei Zalău, sub nr. x/2020 (în privința căruia s-a constatat litispendența cu dosarul nr. x/2020) reclamantul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, în contradictoriu cu pârâtul A., în solidar cu pârâta S.C. B. S.R.L., în calitate de comitent al pârâtului de rang I, a solicitat instanței pronunțarea unei sentințe, prin care să i se ramburseze suma de 29.082,21 RON compusă din suma de 28.951,26 RON achitați către autoritățile din Austria și comisionul bancar aferent (6.362,49 euro și 9 euro comision bancar) și suma de 90 RON pentru traducerea de documente; suma de 6.253,82 RON, reprezentând dobânda legală aferentă sumei de 28.951,26 RON, calculată până la data de 28 ianuarie 2020 inclusiv (data depunerii acțiunii); dobânda legală aferentă sumei de 28.951,26 RON, de la data formulării acțiunii și până la momentul achitării; suma de 734,60 RON (reprezentând T.V.A.) datorată bugetului de stat la încasarea sumelor menționate mai sus.

Judecătoria Zalău, prin sentința civilă nr. 1846/2021 din 21 decembrie 2021, a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune; a admis acțiunea formulată de reclamantul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, în contradictoriu cu pârâții S.C. B. S.R.L. și A., având ca obiect pretenții; pârâții au fost obligați, în solidar, să plătească reclamantului suma de 29.082,21 RON compusă din suma de 28.951,26 RON achitați către autoritățile din Austria și comisionul bancar aferent (6.362,49 euro și 9 euro comision bancar) și 90 RON pentru traducerea de documente, suma de 6.253,82 RON, reprezentând dobânda legală aferentă sumei de 28.951,26 RON, calculată până la data de 28 ianuarie 2020 inclusiv, dobânda legală aferentă sumei de 28.951,26 RON, calculată de la data de 11 martie 2020 până la momentul achitării, suma de 734,60 RON, reprezentând T.V.A. datorată bugetului de stat la încasarea sumelor menționate mai sus; de asemenea, pârâții au fost obligați, în solidar, să plătească reclamantei suma de 1.683,19 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.

Prin decizia civilă nr. 373 din 17 mai 2022, pronunțată de Tribunalul Sălaj, secția civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta S.C. B. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 1846/2021 din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Zalău; s-a luat act de manifestarea de voință a intimatei de a nu solicita cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii, recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. a declarat recurs, înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, sub nr. x/2020, la data de 26 iulie 2022.

Prin rezoluția din 28 iulie 2022 s-a stabilit în sarcina recurentei-pârâte obligația de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 975,79 RON și de a preciza valoarea dobânzii legale aferente sumei de 28.951,26 RON, la plata căreia a fost obligată, calculată începând cu data de 11 martie 2020 până la data formulării cererii de recurs. Totodată, s-a stabilit în sarcina părții recurente obligația de a depune la dosar modalitatea de calcul a dobânzii legale și de a calcula taxa judiciară de timbru aferentă, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin încheierea de ședință publică din 18 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în baza dispozițiilor art. 242 alin. (1) din C. proc. civ.

La data de 26 aprilie 2023 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. x/2020/a1, recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva încheierii din 18 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020.

Recurenta-pârâtă a solicitat casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei la aceeași instanță, pentru continuarea judecății.

A arătat că, prin încheierea de ședință din 18 octombrie 2022, pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2020, s-a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 242 alin. (1) din C. proc. civ.. Instanța învestită cu soluționarea cauzei a reținut că "desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligațiilor stabilite în cursul judecății", întrucât recurenta nu și-a îndeplinit pretinsa obligație de a preciza și calcula valoarea obiectului cererii de chemare în judecată.

Autoarea căii de atac consideră că în mod greșit instanța a reținut că această obligație se afla în sarcina pârâtei. A menționat că intimatul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România a fost cel care a promovat acțiunea, astfel că acestuia îi revenea obligația de a indica valoarea pretențiilor formulate prin cererea de chemare în judecată.

Societatea pârâtă B. S.R.L. a exercitat calea de atac a recursului împotriva deciziei instanței de apel, cererea de recurs cuprinzând toate mențiunile indicate în cuprinsul art. 486 din C. proc. civ.. Așadar, pârâta a respectat dispozițiile legale, menționând datele de identificare ale recurentei și intimatului, hotărârea atacată, motivele pe care se întemeiază cererea de recurs, recursul depus la dosar fiind semnat. De asemenea, recurenta a achitat taxa judiciară de timbru stabilită de instanță în sarcina sa, conform chitanței depuse la dosar.

Față de cele arătate, recurenta-pârâtă B. S.R.L. apreciază că este necesar ca Înalta Curte să constate că nu poate fi reținută culpa sa, urmând să dispună admiterea recursului, cu consecința reluării judecății.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 414 și art. 415 pct. 1, raportat la art. 153 din C. proc. civ.

Intimatul-reclamant Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România a transmis la dosar întâmpinare, prin care a solicitat instanței să constate perimarea cauzei.

Prin rezoluția din 31 octombrie 2023 s-a fixat termen la data de 8 februarie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, întrucât procesul este guvernat de dispozițiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind supus procedurii filtrului.

Înalta Curte, analizând încheierea atacată în raport cu criticile formulate, în limitele controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, constată că recursul este fondat și va fi admis, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Obiectul recursului este reprezentat de încheierea din 18 octombrie 2022, prin care Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă a dispus măsura suspendării cauzei, în baza dispozițiilor art. 242 pct. 1 din C. proc. civ., pentru neîndeplinirea obligației stabilite în sarcina recurentei-pârâte B. S.R.L., instanța reținând că recurenta a achitat doar taxa judiciară de timbru în cuantum de 975,79 RON aferentă petitului principal, iar cu privire la obligația de a preciza valoarea dobânzii legale aferente sumei de 28.951,26 RON, calculată de la data de 11 martie 2020 și până la momentul formulării cererii de recurs, a arătat că intimatul-reclamant avea îndatorirea să precizeze și să calculeze valoarea obiectului cererii de chemare în judecată.

Așadar, Curtea de Apel Cluj a apreciat că nu au fost îndeplinite întocmai toate obligațiile stabilite în sarcina recurentei în procedura regularizării cererii de recurs.

Recurenta-pârâtă B. S.R.L. a declarat recurs împotriva încheierii din 18 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020, solicitând casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei la aceeași instanță, pentru continuarea judecății.

În esență, a arătat că instanța învestită cu soluționarea cauzei a dispus măsura suspendării recursului, deoarece recurenta nu și-a îndeplinit pretinsa obligație de a preciza și calcula valoarea obiectului cererii de chemare în judecată. Autoarea căii de atac consideră că este nelegală încheierea recurată, câtă vreme această obligație nu trebuia să fie stabilită în sarcina sa, intimatul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România fiind cel care a promovat acțiunea, astfel că acestuia îi revenea obligația de a indica valoarea pretențiilor formulate prin cererea de chemare în judecată.

Prin urmare, în acest stadiu procesual, instanța de recurs poate verifica doar legalitatea încheierii din 18 octombrie 2022, prin prisma motivelor prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., astfel că solicitarea intimatului-reclamant Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România de a se constata perimarea cauzei, nu poate fi primită.

Cu titlu prealabil, trebuie subliniat că, deși recurenta-pârâtă nu a indicat niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., criticile acesteia, în sensul aplicării greșite a dispozițiilor legale referitoare la suspendarea judecății cauzei, se circumscriu ipotezei reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., din perspectiva căruia vor fi analizate.

Acest motiv de recurs este incident când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Măsura suspendării procesului reprezintă incidentul procedural care constă în oprirea cursului judecății din cauza unor împrejurări voite de părți ce nu mai stăruie în judecarea pricinii, ori independente de voința lor, când părțile sunt în imposibilitate fizică sau juridică de a se prezenta la judecată.

Cazurile în care instanța poate dispune suspendarea judecății sunt limitativ prevăzute de lege, alte împrejurări decât cele stabilite expres de legiuitor nefiind de natură să justifice suspendarea judecății.

Dispozițiile art. 242 din C. proc. civ. reglementează unul dintre cazurile de suspendare legală facultativă prevăzute de legea procesual civilă, conform cărora instanța poate suspenda judecata "Când constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligațiilor stabilite în cursul judecății", judecata putând fi reluată la cererea părții, când și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa, iar potrivit art. 494 din același cod "dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță și în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secțiune".

Din modul de reglementare a acestui caz de suspendare legală facultativă, rezultă intenția legiuitorului de a institui un caz particular de suspendare, ca sancțiune procedurală, stabilind condiția culpei părții reclamante, pentru neîndeplinirea unor obligații prevăzute de lege ori stabilite de instanță în cursul judecății.

Prin intermediul dispozițiilor legale citate legiuitorul a reglementat două condiții care trebuie îndeplinite cumulativ pentru a se putea dispune suspendarea judecății, respectiv culpa părții și împiedicarea desfășurării normale a procesului.

Suspendarea judecății în temeiul acestui text legal se poate dispune pentru nerespectarea unei anumite obligații stabilite de lege sau de către instanță, însă doar în ipoteza în care această nerespectare a obligației împiedică normala desfășurare a procesului din culpa părții.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că, prin rezoluția de la data înregistrării cererii de recurs, s-a stabilit în sarcina recurentei-pârâte obligația de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 975,79 RON și de a preciza valoarea dobânzii legale aferente sumei de 28.951,26 RON, la plata căreia a fost obligată, calculată începând cu data de 11 martie 2020 până la data formulării cererii de recurs. Totodată, s-a stabilit în sarcina părții recurente obligația de a depune la dosar modalitatea de calcul a dobânzii legale și de a calcula taxa judiciară de timbru aferentă, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Recurentei-pârâte i-a fost legal comunicată această dispoziție, după cum reiese din dovezile existente la dosarul Curții de Apel Cluj.

La data de 9 august 2022 s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 975,79 RON, însă partea recurentă nu a precizat valoarea dobânzii legale. Prin adresa înregistrată la data de 11 august 2022, recurenta a menționat că obligația stabilită de instanță în sarcina sa îi revine intimatului-reclamant.

La data de 12 septembrie 2022 s-a fixat termen de judecată la 18 octombrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților. Recurenta-pârâtă B. S.R.L. a fost citată cu mențiunea de a preciza valoarea dobânzii legale aferente sumei de 28.951,26 RON, la plata căreia a fost obligată, calculată începând cu data de 11 martie 2020 până la data formulării cererii de recurs, urmând să depună la dosar modalitatea de calcul a dobânzii legale și să procedeze la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin încheierea de ședință din 18 octombrie 2022, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă a dispus măsura suspendării judecării cauzei, având în vedere neîndeplinirea acestei din urmă obligații.

Așadar, instanța a considerat că judecata recursului este împiedicată de imposibilitatea calculării cuantumului complet al taxei judiciare de timbru datorate în calea extraordinară de atac.

Înalta Curte reține că, în cadrul procesului civil, pentru recunoașterea drepturilor pe calea procedurii judiciare, justițiabilii au obligația de a achita taxa de timbru aferentă, stabilită potrivit dispozițiilor legale.

Conform art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată.

Astfel, potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi va pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării.

Art. 39 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013 prevede că împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la comunicarea taxei datorate.

În calea extraordinară de atac a recursului, în condițiile în care, conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., dovada achitării taxei judiciare de timbru trebuie anexată memoriului de recurs, instanța, primind cererea de recurs și constatând că aceasta nu este timbrată, va stabili taxa de timbru datorată și va comunica recurentului lipsurile cererii de recurs, respectiv necesitatea achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit și a depunerii la dosar a dovezii de plată în termen de 10 zile de la data comunicării, conform art. 490 alin. (2) raportat la art. 471

1

alin. (2) din C. proc. civ.

Întrucât din normele legale anterior evocate, rezultă obligația instanței de judecată de a stabili, la primirea cererii de chemare în judecată, cuantumul taxei judiciare de timbru și de a-l comunica părții, Înalta Curte constată că, în mod greșit, instanța de recurs a făcut aplicarea dispozițiilor art. 242 alin. (1) din C. proc. civ., considerând că este împiedicată desfășurarea normală a procesului prin faptul că societatea recurentă nu a precizat valoarea dobânzii legale la plata căreia a fost obligată prin hotărârea instanței de fond, nu a depus modalitatea de calcul a acesteia și nu a procedat la achitarea taxei judiciare de timbru aferente sumei indicate.

Din considerentele încheierii recurate nu rezultă motivele care au împiedicat instanța de recurs să calculeze cuantumul total al taxei judiciare de timbru aferente recursului, pentru a acorda posibilitatea părții recurente să conteste acest cuantum, modul de calcul și textele de lege incidente potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, fiind etape obligatorii în ceea ce privește taxa judiciară de timbru.

Înalta Curte constată că nu poate fi reținută în sarcina recurentei-pârâte B. S.R.L. o conduită de natură să împiedice desfășurarea normală a procesului, pentru a fi aplicată sancțiunea suspendării judecării recursului, în condițiile în care instanța avea la dispoziție datele necesare în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru, acestea rezultând din dispozitivul sentinței civile nr. 1846/2021 din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Zalău.

Curtea de Apel Cluj trebuia să-i pună în vedere părții să achite taxa judiciară de timbru datorată în calea de atac a recursului, atâta timp cât se putea afla valoarea dobânzii legale aferente sumei de 28.951,26 RON, dobândă calculată începând cu data de 11 martie 2020 până la data declarării recursului.

În acest context, sancțiunea suspendării judecății recursului este rezultatul aplicării greșite a dispozițiilor art. 242 alin. (1) din C. proc. civ., dar și a prevederilor art. 31 alin. (1) și 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Se constată astfel că instanța de control judiciar nu era împiedicată să stabilească un cuantumul taxei judiciare de timbru aferente recursului și să soluționeze cauza în condițiile expuse, fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Pentru rațiunile înfățișate, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva încheierii din 18 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020, care va fi casată, cauza urmând să fie trimisă la Curtea de Apel Cluj, pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva încheierii din 18 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020.

Casează încheierea recurată și trimite cauza la Curtea de Apel Cluj, pentru continuarea judecății.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 februarie 2024.