ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.09.2025

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1317/2025

HOTĂRÂRE
23.09.2025
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1317/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 23 septembrie 2025

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 4 ianuarie 2024 pe rolul Tribunalului Specializat Argeș, sub număr de dosar x/2013, creditorul A. a contestat Raportul asupra fondurilor și de distribuție nr. 5, publicat în BPI nr. 20503/18.12.2023, întocmit de lichidatorul judiciar B.. S-a solicitat distribuirea către contestator a sumei în cuantum de 135.139,09 RON reprezentând impozit pe profit calculat eronat de către lichidator, cu încălcarea prevederilor legale menționate în preambulul prezentei.

În drept, au fost invocate prevederile art. 2, art. 11, alin. (2), art. 25, lit. b) și f), art. 55, art. 66, alin. (1), art. 47, alin. (4) și (7), art. 107, alin. (5), art. 112, alin. (1) și (3), dispozițiile art. 122 alin. (3) și art. 123 din Legea insolventei nr. 85/2006, raportat la: prevederile art. 16 alin. (4) pct. 3 lit. b), art. 31 alin. (5), art. 19 alin. (1) și (2), art. 19, alin. (3), lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; prevederile art. 18, alin. (2), lit. b), art. 57 alin. (5) din O.M.F.P. nr. 1802/2014 și conform secțiunii 2.5 din Anexa la OMFP nr. 1802/2014, respectiv conform art. 65 alin. (1) și (2), art. 66, alin. (1) și (3), art. 67. alin. (2) din anexa la OMFP nr. 1802/2014; prevederile art. 6, alin. (1), art. 18, alin. (1) și (4), art. 28, alin. (2) din Legea contabilității nr. 82/1991 cu modificările și completările ulterioare, precum si raportat la prevederile prevăzute in anexa nr. 2 din O.M.F.P. nr. 1950/2012 privind întocmirea declarației privind impozitul pe profit.

Tribunalul Specializat Argeș, prin sentința civilă nr. 122 din 18 martie 2024, a calificat excepțiile tardivității contestației, inadmisibilității și autorității de lucru judecat, cu referire la componenta impozitului pe profit în sumă de 133.368 RON din Raportul refăcut asupra fondurilor și planul de distribuire între creditori, ca fiind susțineri și apărări privind fondul cauzei.

Totodată, a respins, ca neîntemeiată, contestația formulată de contestatorul creditor A. împotriva raportului asupra fondurilor de distribuție nr. 5 publicat în BPI nr. 20503/18.12.2023, în procedura insolvenței debitoarei S.C. C. S.R.L., creditoare fiind Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, iar lichidator judiciar specializat B..

Împotriva acestei sentințe, creditorul A. a formulat apel, care, prin decizia nr. 359/A-COM din 10 octombrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost respins ca nefondat.

La 13 decembrie 2024, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., creditorul A. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 359/A-COM din 10 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

A susținut, în esență, că decizia atacată este nelegală, nemotivată, astfel că se impune admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea suplimentării probatoriului cu efectuarea unei expertize contabile.

În subsidiar, a solicitat admiterea recursului și pe fond, admiterea contestației cu consecința în sarcina lichidatorului judiciar de a reface raportul asupra fondurilor obținute din lichidare cu înlăturarea din conținutul său a obligației de plată a sumei de 135.139.09 RON cu titlu de impozit pe profit, întrucât aceasta nu există.

Intimatul B., lichidator judiciar al debitoarei S.C. C. S.R.L., a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului.

Intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, reprezentată prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului.

Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 20 mai 2025, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Analizând cu prioritate excepției inadmisibilității recursului, invocată prin întâmpinări, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care va fi admisă și, în consecință, va fi respins recursul ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție și nu încalcă drepturile reglementate ale justițiabililor.

Este de necontestat că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile în primă instanță sunt supuse numai apelului.

Prezentul litigiu are ca obiect o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.:

"sunt hotărâri definitive … orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs", iar conform alin. (2) al aceluiași articol "hotărârile prevăzute de alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării".

Totodată, art. 483 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ. prevede că:

"…nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanța de apel în cazul în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Conform art. 8 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței curtea de apel va fi instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic, iar potrivit tezei a doua a aceluiași articol hotărârile curții de apel sunt definitive.

Totodată, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, astfel cum a fost modificat prin punctul 3 din Lege nr. 76/2012:

"Hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii și pot fi atacate, separat, numai cu apel".

Prin urmare, în raport cu dispozițiile legale evocate, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, întrucât nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speță fiind operant principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 C. proc. civ.

Pentru rațiunile înfățișate, Înalta Curte de Casație și Justiție, în raport cu prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 359/A-COM din 10 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 359/A-COM din 10 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2025.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-10-23
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4706/2024
te si in rejudecare, respingerea acțiunii reclamantei S.C. A. S.A., ca neîntemeiată. I. Raportat la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a apreciat că normele încălcate și greșit aplicate în speță sunt cele conținute de: - P
ÎCCJ 2022-11-03
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5176/2022
Recursurile exercitate în cauză 3.1. Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta A., solicitând casarea în parte a acesteia și anularea deciziei de impunere nr. x/15.05.2018, în sensul de a constata că societatea datorează T.V.A. în su
ÎCCJ 2024-12-17
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6084/2024
nu cum în mod aritmetic a efectuat un calul eronat completul majoritar. În acest sens, solicită îndreptarea erorilor materiale indicate mai sus, lămurirea sumelor impuse societății și completarea hotărârii cu privire la calcul în plus stabi
ÎCCJ 2024-12-17
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6087/2024
și au stabilit impozit pe profit suplimentar în sumă de 16.731.321 lei, în mod corect. 3.2. Prevalându-se de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 432 din data de 15 martie 20
ÎCCJ 2025-03-19
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1563/2025
ulterioare, de împrejurarea că acesta figurează cu obligații față de bugetul general consolidat, pentru care au fost emise somații și titluri executorii, fiind înființate și popriri, precum și de faptul că ultima plată voluntară efectuată d
Sursă