ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1049/2025

Ședința publică din data de 10 iunie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

- obligarea pârâtului Tribunalul Iași la eliberarea unei adeverințe pentru stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 567/2004 cu luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizației de încadrare lunară brută stabilite prin raportare la o valoare de referință sectorială, așa cum a fost completată prin Legea nr. 130/2015, calculată la un VRS de 605,225 RON conform Legii nr. 293/2015 și art. III din O.U.G. nr. 20/2016 ce include adăugarea a 25% la un VRS de 484,18 RON ca urmare a modificărilor drepturilor salariale cuprinse în titlul executoriu - Decizia civilă nr. 225/03.03.2022 a Curții de Apel Bacău și a Deciziei Curții de Apel Iași nr. 142/23.04.2021;

- obligarea ambilor pârâți să emită noi decizii care să reflecte cuantumul real al pensiei pe care urmează să o încaseze, actualizată cu indicele de inflație, respectiv dobânda legală penalizatoare calculată de la data scadenței și până la data plății;

- obligarea pârâtului Tribunalului Iași la recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente și comunicarea către reclamantă a diferențelor salariale ce i se cuvin conform dispozițiilor cuprinse în cele două decizii invocate;

- obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii la emiterea unei decizii de pensie prin care să se procedeze la actualizarea pensiei sale de serviciu pentru perioada 01.10.2021 la zi;

- obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Iași la punerea în plată a diferenței de pensie după aplicarea actualizărilor solicitate la zi.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 34 alin. (5) din Codul muncii, art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, art. II alin. (1) și (2) din Legea nr. 130/2015, Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, așa cum a fost completată prin Legea nr. 130/2015, Legea nr. 293/2015, art. III din O.U.G. nr. 20/2016 și art. 127 C. proc. civ., în ceea ce privește competența teritorială.

Prin încheierea nr. 148/2024 din 11 septembrie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Bacău, secția I civilă a dispus disjungerea capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Iași și formarea unui dosar separat, respectiv dosarul nr. x/2024.

La același termen de judecată, respectiv 11 septembrie 2024, în dosarul nou format, nr. x/2024, Tribunalul Bacău, secția I civilă a pus în discuție excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii Iași prin întâmpinare și a rămas în pronunțare asupra acestei excepții.

Prin sentința civilă nr. 643/2024 din 8 octombrie 2024, Tribunalul Bacău, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași.

În motivare, Tribunalul Bacău a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 142 din Legea nr. 127/2019 (în vigoare la data cererii introductive), în situația în care pârât este o casă teritorială de pensii, competența de soluționare a litigiului aparține instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul. În opinia instanței de trimitere, aceste prevederi reprezintă o derogare de la dispozițiile dreptului comun, prin care se urmărește facilitarea accesului la justiție al pensionarilor în litigiile ce privesc stabilirea pensiilor, fiind vorba de o competență teritorială exclusivă, aspect ce rezultă din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 126 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 564/2025 din 17 martie 2025, Tribunalul Iași, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat, în favoarea Tribunalului Bacău, competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Iași. De asemenea, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Iași a reținut că prin natura interesului ocrotit de dispozițiile art. 127 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv încrederea în independența și imparțialitatea instanței care soluționează cauza, art. 127 alin. (2) din C. proc. civ. apare ca având un caracter derogator inclusiv de la dispozițiile reglementate de art. 142 din Legea nr. 127/2019, astfel cum au fost invocate de Tribunalul Bacău în hotărârea de declinare.

Mai mult decât atât, dreptul de a alege instanța la care să se judece, în cazul în care este incidentă situația prevăzută de art. 127 alin. (2) și alin. (2

1

) din C. proc. civ., revine reclamantului iar, în cazul în care alegerea de competență a fost făcută în favoarea instanței judecătorești de același grad aflate în circumscripția uneia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă potrivit legii, instanța sesizată nu își poate declina competența, care rămâne câștigată în favoarea sa.

În plus, apreciază că, în cazul de față, sunt incidente atât dispozițiile art. 123 alin. (1) din C. proc. civ., față de interdependența capetelor de cerere formulate de reclamant, cât și cele ale art. 123 alin. (3) din C. proc. civ., raportat la faptul că Tribunalul Bacău a devenit exclusiv competent prin raportare la calitatea de pârât a Tribunalului Iași, chemat în judecată deopotrivă de reclamant.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, pentru următoarele considerente:

Se constată că prin acțiunea inițială, reclamanta A., în calitate de grefier pensionar, a solicitat obligarea pârâților Tribunalul Iași și Casa de Pensii Iași la repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor salariale și a cuantumului pensiei în conformitate cu valoarea de referință sectorială maximă și la eliberarea unor adeverințe actualizate în acest sens.

Dosarul cu privire la a cărui soluționare poartă prezentul conflict de competență, a fost format ca urmare a disjungerii dispuse prin încheierea nr. 148/2024 din 11 septembrie 2024, de către Tribunalul Bacău, secția I civilă în cauza ce forma obiectul dosarului nr. x/2023, această instanță considerându-se competentă să soluționeze celelalte capete ale cererii de chemare în judecată, formulate în contradictoriu cu Tribunalul Iași.

Potrivit art. 123 alin. (1) din C. proc. civ., cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale, se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120 din același cod (cereri în materia insolvenței sau concordatului preventiv, care sunt de competența exclusivă a tribunalului în a cărui circumscripție își are sediul debitorul).

Aceste prevederi legale reglementează un caz de prorogare legală a competenței, în sensul că instanța competentă să soluționeze o cerere principală devine competentă a soluționa și cererile accesorii formulate în aceeași cauză, chiar dacă, în mod obișnuit, acestea nu ar fi intrat în competența sa materială ori teritorială.

Din modul de formulare a pretențiilor deduse judecății și în raport de dispozițiile art. 30 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că toate capetele de cerere formulate în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Iași reprezintă capete accesorii de cerere, întrucât soluționarea lor depinde de soluționarea capetelor principale de cerere formulate în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Iași.

În același timp, instanța supremă reține și dispozițiile art. 112 alin. (1) din același act normativ, potrivit cărora, cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia; în cazul în care printre pârâți sunt și obligați accesoriu, cererea se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali.

Față de cele arătate, Înalta Curte constată că în privința cererii formulate în contradictoriu cu pârâta din prezenta cauză a operat prorogarea legală de competență în favoarea Tribunalului Bacău, ca efect al formulării acțiunii introductive în contradictoriu și cu pârâta Tribunalul Iași, obligat principal.

În opinia Înaltei Curți, împrejurarea că Tribunalul Bacău a disjuns ulterior cererile formulate în contradictoriu cu pârâta din prezenta cauză nu duce la pierderea competenței sale teritoriale în privința cererii disjunse, de vreme ce prorogarea legală de competență a operat chiar la momentul sesizării instanței cu acțiunea introductivă comună. Cu alte cuvinte, prorogarea legală de competență produce efecte pe tot parcursul procesului, indiferent de măsura disjungerii unui capăt de cerere.

Prin urmare, judecarea capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Iași, disjunse din dosarul nr. x/2023 rămâne în competența instanței competente să soluționeze cererea principală, respectiv Tribunalul Bacău, secția I civilă, întrucât operează prorogarea legală de competență, indiferent de competența care ar fi fost atrasă în situația în care acestea ar fi fost formulate pe cale principală.

Întrucât, în cauză, competent teritorial a soluționa capetele principale de cerere este Tribunalul Bacău, instanța inițială învestită, în temeiul dispozițiilor art. 123 alin. (1) C. proc. civ., această instanță este competentă teritorial să soluționeze și capetele de cerere formulate în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Iași.

În considerarea celor anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 iunie 2025.