ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1037/2025

Ședința publică din data de 10 iunie 2025

Asupra recursului, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, la data de 22 martie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B.., să se constate că este unicul utilizator al numărului de telefon fix x, portat în rețeaua pârâtei cu codul de client 235431932, în baza contractului pe perioadă nedeterminată cu seria x nr. x încheiat la data de 15.11.2012; obligarea pârâtei să reconecteze numărul de telefon fix x și să-i predea accesul la rețeaua de telefonie prin folosirea numărului de telefon fix indicat; obligarea pârâtei la restituirea sumei de 2.000 RON, constând în contravaloarea facturilor emise în ultimii șase ani și plătite pentru servicii inexistente, precum și acordarea cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate prevederile C. civ., cele ale Legii nr. 193/200, dreptul comunitar și principiile în care își are sediul materia.

La 11 octombrie 2021, reclamantul a formulat cerere modificatoare/precizatoare, prin care a indicat că cererea introductivă este formulată în contradictoriu cu pârâtele B. S.A. și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații și a completat cererea inițială cu un nou capăt de cerere, respectiv obligarea pârâtelor la plata daunelor morale suferite în cuantum de 5.000.000 RON.

Prin sentința civilă nr. 2954/2022 din 05 decembrie 2022, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații și a respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu aceasta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins excepția decăderii din dreptul de a formula cerere modificatoare; a admis excepția inadmisibilității referitor la petitul 1; a respins excepția necompetenței materiale și excepția prescripției dreptului material la acțiune, ca neîntemeiate; a respins cererea de chemare în judecată, modificată, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul A., cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, la data de 23 mai 2024, sub același nr. de dosar.

Prin decizia civilă nr. 1226A din 19 septembrie 2024, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a respins apelul formulat de apelantul-reclamant, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii civile a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel, cu obligarea intimatelor-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, recurentul-reclamant a arătat, în esență, că sunt incidente cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 13 martie 2025, intimata-pârâtă Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a invocat excepția inadmisibilității recursului, solicitând admiterea acesteia și respingerea recursului, ca inadmisibil.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la data de 23 ianuarie 2025 iar, prin rezoluția din 5 mai 2025, s-a fixat termen de judecată la 11 iunie 2025.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 și la art. 248 din același cod, excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte constată că se impune a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac, potrivit căruia părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar, în C. proc. civ., în art. 457.

În speță, prin acțiunea introductivă reclamantul A., invocând calitatea sa de consumator, a solicitat să se constate că este unicul utilizator al numărului de telefon fix x, obligarea pârâtei să reconecteze numărul de telefon fix x și accesul la rețeaua de telefonie a acesteia prin folosirea numărului de telefon fix, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 2.000 RON constând în contravaloarea facturilor emise în ultimii șase ani și acordarea unor daune morale, întemeiate pe o pretinsă faptă culpabilă a intimatei B. S.A., în calitate de operator economic în domeniul serviciilor de telefonie, acțiune întemeiată în mod expres pe dispozițiile Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumator.

Așadar, obiectul, cauza și temeiul juridic al acțiunii relevă că prezentul proces se circumscrie materiei protecției consumatorilor, în sensul art. 483 alin. (2) din C. proc. civ.

Totodată, observând că procesul a început ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, respectiv la 22 noiembrie 2022, notează instanța supremă că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 483 C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

Astfel, potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) -j

3

), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

Acest text de lege enumeră litigiile în care este suprimată calea de atac a recursului, după criteriul materiei în care a fost pronunțată hotărârea instanței de apel. Printre aceste litigii se regăsesc și cele pronunțate în materia protecției consumatorilor.

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 1226A din 19 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, împotriva căreia s-a declarat prezenta cale de atac, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I raportat la art. 634 alin. (2) din C. proc. civ., după cum în mod corect a menționat și instanța de apel în dispozitivul acesteia, nesusceptibilă de exercițiul căii de atac a recursului.

Pentru aceste motive, Înalta Curte, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1226A din 19 septembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1226A din 19 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 iunie 2025.