ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1008/2025

Ședința publică din data de 4 iunie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la 4 septembrie 2024, sub nr. x/2024, contestatorul A. a formulat contestație împotriva deciziei nr. 360958 din 25 iunie 2024, emisă de intimata Casa Județeană de Pensii Mureș, solicitând anularea în parte a acesteia și obligarea intimatei să emită o nouă decizie în care să i se calculeze în mod corect pensia comunitară la care este îndreptățit.

La termenul de la 27 ianuarie 2025, Tribunalul Iași, secția I civilă, din oficiu, a invocat excepție necompetenței sale teritoriale, în raport de dispozițiile art. 129 din Legea nr. 360/2023 și față de precizările contestatorului în sensul că locuiește și muncește în Germania.

Prin sentința civilă nr. 132/2025 din 27 ianuarie 2025, Tribunalul Iași, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

În esență, Tribunalul Iași a reținut că a fost învestit cu soluționarea unui litigiu din materia asigurărilor sociale, iar competența se stabilește potrivit art. 153 și art. 154 din Legea nr. 263/2010, astfel cum au fost preluate de art. 130 din Legea nr. 360/2023. A mai reținut că reclamantul domiciliază în Germania, iar copia cărții de identitate eliberate de statul român era expirată din anul 2022. Față de existența elementului de extraneitate, tribunalul a apreciat că devin incidente dispozițiile art. 1066 alin. (1) și art. 1072 C. proc. civ., iar instanța competență este Tribunalul București.

Ca urmare, dosarul a fost înaintat Tribunalului București.

La termenul de la 7 aprilie 2025, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale, pe care a admis-o prin sentința civilă nr. 2531 din aceeași dată, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia

În esență, Tribunalul București a reținut că, în cazul litigiilor din materia asigurărilor sociale, competența revine instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul, conform art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv art. 130 din Legea nr. 360/2023. Față de faptul că din conținutul actului de identitate rezultă că domiciliul reclamantului este în circumscripția administrativ teritorială a Tribunalului Iași, instanța a apreciat că acesta este tribunalul competent să soluționeze cauza.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Iași competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că instanțele, respectiv Tribunalul Iași, secția I civilă și Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Nici una din instanțele aflate în conflict nu se consideră competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Instanța supremă reține că instanțele au fost învestite cu soluționarea unui litigiu din materia asigurărilor sociale, ce are ca obiect contestația formulată de reclamant împotriva deciziei nr. 360958 din 25 iunie 2024, emise de intimata Casa Județeană de Pensii Mureș. Mai reține că autorul demersului judiciar a solicitat calcularea corectă a pensiei comunitare întrucât lucrează și locuiește în Germania.

Conform prevederilor art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, reluate de art. 130 alin. (1) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, cererile îndreptate împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul.

Potrivit art. 91 C. proc. civ., "Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate."

Din copia cărții de identitate aflate la dosarul Tribunalului București reiese că domiciliul reclamantului este în Municipiul Iași și că actul de identitate este valabil până la 3 august 2031.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 iunie 2025.