ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1640/2024

Ședința publică din data de 25 septembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția I civilă la 05.07.2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâta la plata indemnizației cuvenite mamei sale, decedată la 08.08.2022, pentru perioada aprilie 2021- august 2022, conform deciziei nr. 373134 emisă de către pârâtă în temeiul Decretului-lege nr. 118/1990.

Prin sentința civilă nr. 234/PI/20.02.2024, Tribunalul Timiș , secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că, față de împrejurarea că reclamantul are domiciliul în Germania, nu se poate stabili competența prin aplicarea regulii prevăzute de dispozițiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, astfel că devin incidente prevederile art. 1.072 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul cărora instanța competentă este Tribunalul București.

Astfel învestit, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a pronunțat sentința civilă nr. 4580/13.06.2024, prin care a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această sentință, a avut în vedere regula prevăzută de art. 107 C. proc. civ., statuând asupra competenței Tribunalului Timiș, în raza căruia se află sediul pârâtei.

Înalta Curte, constatând existența conflictului negativ de competență între instanțele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență, în temeiul art. 135 C. proc. civ., stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, pentru următoarele considerente:

Sunt necontestate în cauză competența instanțelor române în soluționarea litigiului de asigurări sociale dintre părți și, din perspectiva celei materiale, competența de primă instanță a tribunalului.

Potrivit art. 1.072 alin. (1) C. proc. civ., "Când instanțele române sunt competente potrivit dispozițiilor cărții de față, competența se determină conform regulilor din prezentul cod și, după caz, a celor prevăzute în legi speciale".

Aplicarea acestei dispoziții legale conduce la concluzia potrivit căreia, în cazul în care nu este posibilă stabilirea competenței teritoriale prin aplicarea regulilor regăsite în legile speciale, în considerarea domiciliului reclamantului, situat în străinătate, aceasta se va determina potrivit regulii de drept comun prevăzute de art. 107 C. proc. civ., în favoarea tribunalului de la sediul pârâtei.

Așa fiind, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 septembrie 2024.