ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2165/2023

HOTĂRÂRE

25.10.2023

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2165/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 25 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la 16 decembrie 2022, în dosarul nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Gorj, obligarea acestuia la calcularea și plata indemnizației prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și la plata dobânzilor legale cuvenite pentru suma respectivă, de la data nașterii dreptului până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

La termenul de la 6 aprilie 2023, Tribunalul Timiș, secția I civilă a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale, pe care a admis-o prin sentința civilă nr. 427/PI din aceeași dată și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Gorj.

În esență, Tribunalul Timiș a reținut că, dat fiind obiectul cauzei, și anume litigiu de muncă, este competent să soluționeze cauza tribunalul în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul. A mai reținut că reclamantul, care a fost judecător la Tribunalul Gorj, este pensionar și are domiciliul în Municipiul Târgu Jiu, Județul Gorj, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., ci cele ale art. 269 alin. (2) Codul muncii. În consecință, s-a stabilit că instanța competentă este Tribunalul Gorj.

Ca urmare, cauza a fost trimisă spre soluționare Tribunalului Gorj.

La termenul de la 5 octombrie 2023, Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale, pe care a admis-o prin sentința nr. 935 din aceeași dată, a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Timiș, a constatat ivit conflictul de competență, a suspendat judecata cauzei și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

În esență, Tribunalul Gorj a reținut că dispozițiile art. 127 C. proc. civ. se aplică atât în cazul în care reclamantul este judecător, cât și în cazul în care cererea de chemare în judecată este formulată de către o instanță sau împotriva instanței competente să soluționeze litigiul în fond. Față de dispozițiile art. 127 alin. (2) și alin. (2)

din același cod, s-a constatat că este competent să soluționeze cauza Tribunalul Timiș.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Timiș competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că instanțele, respectiv Tribunalul Timiș, secția I civilă și Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Nici una din instanțele aflate în conflict nu se consideră competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Instanța supremă reține că instanțele au fost învestite cu o cerere de chemare în judecată prin care reclamantul, care a avut calitatea de judecător în cadrul Tribunalului Gorj și care este pensionar la data formulării cererii de chemare în judecată, a solicitat plata unei indemnizații, în contradictoriu cu Tribunalul Gorj.

Conform art. 269 Codul muncii, cererile referitoare la judecarea conflictelor de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.

Potrivit dispozițiilor art. 127 alin. (2) coroborat cu alin. (2)

C. proc. civ., în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii. Aceste dispoziții se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

Din interpretarea dispozițiilor art. 127 alin. (2)

C. proc. civ. raportat la alin. (2) al aceluiași articol, rezultă că reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Având în vedere că obiectul prezentului dosar îl constituie plata unei indemnizații în temeiul art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și față de prevederile art. 269 alin. (2) Codul muncii, instanța care ar fi fost competentă potrivit legii este Tribunalul Gorj, aflat în circumscripția Curții de Apel Craiova.

Întrucât pârât în cauză este Tribunalul Gorj, reclamantul poate sesiza orice alt tribunal din raza curților de apel învecinate Curții de Apel Craiova. Reclamantul a ales sa sesizeze Tribunalul Timiș, aflat în circumscripția Curții de Apel Timișoara, învecinată Curții de Apel Craiova.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, secția I civilă, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.