ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1007/2025

Ședința publică din data de 4 iunie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Bacău, secția I civilă, la 20 martie 2023, sub nr. x/2023, reclamanții A., B., C., D., E., F., G. și H., având calitatea de personal auxiliar de specialitate și conex în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani, au chemat în judecată pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, cu citarea Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării, solicitând să se dispună recunoașterea stării de discriminare în care au fost plasați de către pârați, în materie salarială, repararea prejudiciului ce li s-a creat prin neacordarea acestor drepturi salariate, respectiv obligarea pârâților la plata către reclamanți pe perioada august 2018 - la zi și în continuare, pentru fiecare lună și până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre suma care li s-a plătit efectiv și suma care ar fi trebuit să li se plătească, cu titlu de salariu de bază brut lunar și cuantum sporuri, prin luarea în considerare a nivelului maxim al salariului de bază brut lunar și a cuantumului sporurilor de risc și suprasolicitare neuropsihică și de confidențialitate, precum și a sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare și periculoase plătite specialiștilor TT - personal auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor și actualizarea sumelor stabilite mai sus, cu indicele de inflație stabilit de Institutul Național de Statistică și prin aplicarea dobânzii legale penalizatoare.

Prin sentința civilă nr. 140/2024 din 4 martie 2024, Tribunalul Bacău, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Bacău și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, secția Civilă și de litigii de muncă, cu motivarea că, față de statuările din Decizia nr. 7/2016, reclamanții sunt personal auxiliar de specialitate și conex în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani, iar noțiunea de "instanța la care își desfășoară activitatea" trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă doar la ipoteza în care reclamanții și-ar fi desfășurat efectiv activitatea în cadrul Tribunalului Botoșani - ca și instanță competentă să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanță.

Ca urmare, dosarul a fost înaintat Tribunalului Botoșani.

La termenul de la 30 octombrie 2024, Tribunalul Botoșani, secția I civilă a pus în discuție dispozițiile art. 127 C. proc. civ. și a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale, pe care a admis-o prin sentința civilă nr. 876/2024 din aceeași dată și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași.

În esență, Tribunalul Botoșani a reținut că reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate și conex în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani, dar că prin încheierea din 25 octombrie 2024 s-a admis cererea de abținere formulată de doamna asistent judiciar D., ce are și calitatea de reclamantă. A apreciat că acest incident atrage incidența art. 127 C. proc. civ., iar competența de soluționare a acțiunii revine Tribunalului Iași.

Ca urmare, cauza a fost înregistrată pe roul Tribunalului Iași, secția I civilă sub nr. x/2024.

La termenul de la 29 ianuarie 2025, Tribunalul Iași, secția I civilă a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale pe care a admis-o prin sentința civilă nr. 694/2025 din 28 martie 2025, a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Botoșani, a constatat intervenit conflictul negativ de competență între Tribunalul Iași și Tribunalul Botoșani și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

În esență, Tribunalul Iași a reținut că la momentul formulării acțiunii, toți reclamanții erau personal auxiliar de specialitate și conex în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani. A mai reținut că nu sunt aplicabile prevederile art. 127 C. proc. civ. întrucât reclamanții nu își desfășoară efectiv activitatea la instanța care ar fi fost competentă să soluționeze cauza, respectiv Tribunalul Botoșani.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Botoșani competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că instanțele, respectiv Tribunalul Botoșani, secția I civilă și Tribunalul Iași, secția I civilă, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Nici una din instanțele aflate în conflict nu se consideră competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Înalta Curte reține că la data formulării cererii de chemare în judecată, reclamanții aveau calitatea de personal auxiliar de specialitate și conex în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani și au învestit instanțele cu o cerere de chemare în judecată prin care au solicitat recunoașterea unor drepturi salariale.

Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunalul în a cărui circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul, astfel cum prevede art. 269 Codul muncii.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea". Alin. 3 al aceluiași text de lege extinde aplicabilitatea acestor dispoziții și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Așa cum a statuat instanța supremă prin Decizia nr. 7/2016, pronunțată de Înaltei Curți de Casație și Justiție privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., "condiția-premisă de aplicare a dispozițiilor art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. este aceea ca judecătorul să funcționeze la instanța competentă să soluționeze cauza în primă instanță."

Întrucât la momentul sesizării instanței, toți reclamanții își desfășurau activitatea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani, o instanță inferioară instanței competente să soluționeze cauza în fond, respectiv Tribunalul Botoșani, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ. și nu operează prorogarea facultativă de competență.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 iunie 2025.