ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 990/2025

Ședința publică din data de 6 mai 2025

După deliberare, asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea cu valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Oravița la data de 15 aprilie 2024 la, sub nr. x/2024, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtului B. la plata sumei de 784,14 RON, reprezentând debitul principal, a sumei de 72,81 RON, reprezentând penalități de întârziere pentru fiecare zi calendaristică de întârziere, calculate de creditorul inițial asupra valorii totale a facturilor, dobândă legală penalizatoare (dobândă legală + 4%) de la data cesiunii 30.03.2022. Totodată, a solicitat și suma de 65,79 RON reprezentând daune reziliere/taxei reziliere și echipamente. A mai solicitat cheltuieli de judecată.

În drept, cererea este întemeiată pe art. 1026 și următoarele C. proc. civ., art. 1566 și următoarele C. civ.

2.1. Prin sentința civilă nr. 1255 din 11 octombrie 2025, Judecătoria Oravița a admis excepția necompetenței teritoriale, invocate din oficiu și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Turda.

În motivare, această instanță a reținut că reclamanta este profesionist, iar pârâta, consumator, conform prevederilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori.

A reținut în cauză o competență exclusivă, potrivit art. 121 C. proc. civ., care prevăd că cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului.

În acest sens, a reținut că noțiunea de domiciliu, contrar terminologiei folosite de legiuitor, se referă în realitate la locuința obișnuită - respectiv reședința de fapt. Din această perspectivă, instanța a dispus din oficiu verificări în sistemul D.E.P.A.B.D. și a luat în considerare domiciliul membrilor familiei pârâtului, iar procedura de citare a fost întotdeauna îndeplinită legal la domiciliul membrilor de familie ai pârâtului, respectiv, domiciliul de fapt, Muntele Băișorii, comuna Băișoara, nr. 117A, județul Cluj. În schimb, citarea pârâtului la domiciliul său legal a fost de fiecare dată efectuată nelegal .

Aplicând criteriul legal de competență amintit anterior, respectiv domiciliul consumatorului în accepțiune faptic, a conchis că revine Judecătoriei Turda competența, întrucât din informațiile aflate la dosar reiese că pârâtul locuiește în Muntele Băișorii, comuna Băișoara, nr. 117A, județul Cluj.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Turda, prin sentința civilă nr. 2005/2025 din 28 martie 2025, a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența în favoarea Judecătoriei Turda, a constatat ivit conflictul negativ de competență și, suspendând din oficiu judecata cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a apreciat că pârâtul a declarat organelor administrative competente, respectiv la serviciile publice de evidență a persoanei că domiciliul său este în județul Caraș Severin, fiindu-i astfel emis actul de identitate.

Totodată, schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo locuința principală, iar această intenție poate rezulta din orice alte împrejurări de fapt, dacă această intenție nu a fost declarată organelor administrative competente. Or, în cauză, a reținut că nu rezultă că pârâtul ar fi avut intenția de a-și stabili domiciliul la adresa din Muntele Băișorii, nr. 117 A, județul Cluj. În acest sens instanța a reținut că procedura de comunicare a cererii de chemare în judecată nu a fost legal îndeplinită la această adresă la data de 24 iulie 2024, astfel cum reiese din procesul-verbal de la dosar Judecătoria Oravița. De asemenea, nici procedura de comunicare a sentinței nr. 1255/2024 și cea de citare pentru termenul de judecată din data de 28 februarie 2025 nu a fost legal îndeplinită la această adresă. Faptul singular că soția sa are stabilit domiciliul la această adresă nu denotă intenția pârâtului de a-și schimba domiciliul la adresa din Muntele Băișorii, nr. 117 A, jud. Cluj.

Față de aceste considerente, instanța a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oravița.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Oravița și Judecătoria Turda și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei și, deși ambele instanțe au stabilit judicios că în cauză sunt incidente dispozițiile cuprinse în art. 121 C. proc. civ., ivirea prezentului conflict negativ de competență a fost generată de constatările diferite ale celor două instanțe cu privire la domiciliul pârâtului. Judecătoria Oravița a avut în vedere domiciliul familiei pârâtului, iar Judecătoria Turda a luat în considerare domiciliul pârâtului la data sesizării instanței, respectiv 15 aprilie 2024, așa cum figurează acesta în evidențele de stare civilă.

Obiectul acțiunii îl constituie cererea cu valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Oravița la data de 15 aprilie 2024 la, sub nr. x/2024, întemeiată în drept pe art. 1026 și următoarele C. proc. civ., iar potrivit dispozițiilor art. 1028 alin. (1) și (2) C. proc. civ., competența de a soluționa cererea în primă instanță aparține judecătoriei, competența teritorială fiind stabilită potrivit dreptului comun.

În cauză, raportat la obiectul litigiului, sunt incidente dispozițiile art. 121 C. proc. civ., conform cărora "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului. Dispozițiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile".

Potrivit verificărilor efectuate în baza de date DEPAB de către prima instanță sesizată, pârâtul B. are domiciliul în județul Caraș Severin începând cu data de 22 februarie 2016.

Prin urmare, cum la data sesizării instanței (15 aprilie 2024) pârâtul avea domiciliul în circumscripția Judecătoriei Oravița, aceasta este instanța competentă conform art. 121 C. proc. civ., să soluționeze cauza.

Înalta Curte mai reține că din actele și lucrările dosarului nu rezultă că pârâtul și-a schimbat domiciliul, chiar și în fapt, la adresa din Muntele Băișorii, nr. 117 A, județul Cluj, iar faptul că soția sa are stabilit domiciliul la această adresă nu denotă intenția pârâtului de a-și schimba domiciliul în aceeași locație.

Este important de precizat și faptul că procedura de comunicare a cererii de chemare în judecată și ulterior, a sentinței pronunțate de prima instanță nu a fost legal îndeplinită la adresa din județul Cluj, argument care sprijină concluzia că, în fapt, pârâtul nu domiciliază la respectiva adresă.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oravița.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oravița.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 mai 2025.