ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.05.2025

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 961/2025

HOTĂRÂRE
06.05.2025
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 961/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 6 mai 2025

Asupra conflictului negativ, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 7 iunie 2023 pe rolul Judecătoriei Oradea, reclamanta A. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că pârâtul B. nu este tatăl minorului C., să dispună radierea numelui pârâtului de la rubrica "tatăl minorului" din Registrul de stare civilă și din certificatul de naștere al acestuia și să dispună exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de reclamantă.

Prin sentința civilă nr. 5577 din 7 decembrie 2023, Judecătoria Oradea a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că dispozițiile art. 113 pct. 1 C. proc. civ. ce stabilesc o competență teritorială alternativă în materia stabilirii filiației se interpretează restrictiv, în sensul aplicării doar în cauzele având acest obiect, iar nu în orice litigiu referitor la filiație.

Acțiunea în tăgadă de paternitate, ca și acțiunea în contestarea unei recunoașteri de paternitate sau de maternitate ori de contestare a filiației, nu reprezintă acțiuni în stabilirea filiației, ci din contră, acestea sunt acțiuni de înlăturare a filiației.

În consecință, instanța a apreciat că, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată - tăgadă paternitate, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 113 C. proc. civ., ci cele ale art. 107 C. proc. civ., astfel încât a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov, în circumscripția căreia se află locuința pârâtului.

Învestită prin declinare, Judecătoria Brașov a pronunțat sentința civilă nr. 10335 din 16 octombrie 2024, prin care a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În considerentele hotărârii, instanța a arătat că, față de obiectul cererii de chemare în judecată - tăgadă paternitate, sub aspectul competenței teritoriale în cauză sunt incidente dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., alternativ cu cele prevăzute de art. 107 C. proc. civ., norme care reglementează competența teritorială alternativă de ordine privată.

Atât timp cât reclamanta s-a prevalat de art. 116 C. proc. civ. și a învestit în mod legal Judecătoria Oradea, aceasta este instanța competentă exclusiv să soluționeze cererea, conform art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei, astfel: Judecătoria Oradea a apreciat că acțiunea în tăgada paternității nu este o cerere în stabilirea filiației, astfel că se aplică regula de drept comun prevăzută de art. 107 C. proc. civ., respectiv că este competentă instanța de la domiciliul pârâtului, în timp ce Judecătoria Brașov a apreciat că este vorba de o competență alternativă, fiind incidente dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Înalta Curte observă că, în raport de situația de fapt dedusă judecății și de finalitatea urmărită de reclamantă prin soluționarea cererii sale, obiectul acțiunii se constituie într-o acțiune în tăgada paternității, întrucât vizează răsturnarea prezumției de paternitate în ipoteza în care se susține că nu pârâtul B. este tatăl biologic al minorului C..

Prin urmare, rezultă că acțiunea pendinte face parte din categoria acțiunilor privind filiația, reglementate de C. civ., la Capitolul II "Filiația", Secțiunea 1 "Stabilirea filiației", subsecțiunea 4 "Acțiuni privind filiația".

Această categorie de cereri - cereri privitoare la stabilirea filiației - are în vedere toate acțiunile prevăzute de C. civ. în materie de filiație, cum sunt cele privind contestarea filiației (art. 421 C. civ.), stabilirea maternității (art. 422 C. civ.) stabilirea paternității (art. 424 C. civ.), tăgada paternității (art. 429 C. civ.) etc.

În ceea ce privește competența teritorială în materia acestor cereri referitoare la filiație, se reține faptul că aceasta a fost reglementată distinct de legiuitor, prin art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. stabilindu-se că, în acest caz, reclamantul se poate adresa fie instanței de la domiciliul pârâtului, fie celei de la domiciliul său.

Rezultă, așadar, că în cazul acțiunilor privitoare la stabilirea filiației (în categoria cărora intră și acțiunea ce face obiectul prezentului proces), competența teritorială este alternativă, legiuitorul stabilind mai multe instanțe egal competente să judece un litigiu.

În ipoteza reglementată de art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, s-a stabilit o dispoziție de favoare pentru reclamant, care are posibilitatea să sesizeze, alternativ, instanța de la domiciliul pârâtului ori cea de la domiciliul său.

În logica acestor statuări, Înalta Curte reține că prezentei cereri de chemare în judecată îi sunt incidente prevederile legale mai sus indicate, astfel că reclamanta a putut opta între mai multe instanțe deopotrivă competente, conform art. 116 C. proc. civ., alegând să introducă acțiunea la Judecătoria Oradea, respectiv instanța de la domiciliul său.

Având în vedere considerentele expuse, în aplicarea dispozițiilor legale anterior menționate, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 mai 2025.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-06-30
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1250/2023
Ședința publică din data de 30 iunie 2023 I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cauzei: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 18.02.2022, sub nr. x/2020, reclamantul A. l-a chemat în judecată pe pârâtul B., so
ÎCCJ 2025-06-05
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1267/2025
Ședința publică din data de 5 iunie 2025 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată: 1. Obiectul cauzei Prin cererea de chemare în judecată, având ca obiect tăgada paternității, înregistrată pe rolul acestei instanțe la
ÎCCJ 2021-03-25
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 631/2021
. Avocatul reclamantului a solicitat respingerea excepției, întrucât reclamantul are domiciliul în raza de competență a Judecătoriei Timișoara. Pârâtul nu a fost prezent în instanță, la acel termen, pentru a-și exprima poziția față de excep
ÎCCJ 2022-03-22
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 601/2022
privată și nu poate fi invocată din oficiu. A apreciat instanța că Judecătoria Sectorului 3 București a devenit competentă să soluționeze prezenta cauză prin investirea sa în mod legal de către reclamant. II. Considerentele Înaltei Curți de
ÎCCJ 2023-11-02
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1933/2023
Ședința publică din data de 2 noiembrie 2023 Deliberând asupra conflictului negativ dedus judecății, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la 15 decembrie 2021 pe rolul Ju
Sursă