ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 731/2025

Ședința publică din data de 20 martie 2025

Deliberând asupra recursul dedus judecății, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 10 februarie 2016, sub nr. x/2016, reclamanta Asociația de Proprietari bl. 8 a chemat în judecată pe pârâtul A., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 2.991,13 RON și a cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

Prin sentința civilă nr. 3896 din 9 mai 2016, Judecătoria Sectorului 6 București a admis acțiunea, cu consecința obligării pârâtului la plata sumei de 2.991,13 RON și a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia civilă nr. 418A din 3 februarie 2017, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis apelul declarat de pârâtul A. și a trimis cauza, spre rejudecare, la instanța de fond.

Judecătoria Sectorului 4 București, prin sentința civilă nr. 1949 din 15 februarie 2018, a admis cererea, a validat poprirea înființată prin adresa nr. x/2015 din data de 5 octombrie 2015 și a obligat terțul poprit la plata, către creditoare, a sumei datorate de debitor.

Prin decizia civilă nr. 1675A din 24 iunie 2022, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a constatat perimată cererea de apel formulată de pârâtul A. împotriva sentinței civile nr. 1949 din 15 februarie 2018, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București.

Împotriva deciziei civile nr. 1675A din 24 iunie 2022 și a încheierii de ședință din 22 octombrie 2021, ambele pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă, a declarat recurs pârâtul A..

Prin încheierea de ședință din data de 13 ianuarie 2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării cauzei, pentru lipsa părților.

Prin decizia civilă nr. 18R din 12 ianuarie 2024, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins cererea de repunere pe rol a cauzei și a constatat perimat recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei civile nr. 1675A din 24 iunie 2022 și a încheierii de ședință din data de 22 octombrie 2021, ambele pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în contradictoriu cu Asociația de Proprietari bl. 3.

Împotriva deciziei civile nr. 18R din 12 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs pârâtul A., prin care a susținut că hotărârea recurată este netemeinică și nelegală, solicitând admiterea căii extraordinare de atac și anularea deciziei atacate, cu consecința continuării judecății de către instanța de apel.

Intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, întrucât cererea de repunere pe rol a cauzei în apel a fost tardiv formulată.

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reținut că recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 18/R din 12 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie este admisibil și declarat în termen procedural, însă nu este legal timbrat, iar motivele de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a formula, în scris, un punct de vedere.

Părțile nu au formulat punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

În cauză, a fost fixat termen de judecată la 20 martie 2025, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepția de netimbrare a recursului și a reținut cauza în pronunțare asupra acestei excepții.

Examinând recursul în raport de excepția de netimbrare, a cărei analiză este prioritară față de caracterul său peremptoriu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."

Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței."

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea.

În speță, prin rezoluția din 11 martie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a stabilit că recurentul A. datorează taxă judiciară de timbru, în cuantum de 100 RON, în temeiul art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin adresa comunicată recurentului la 14 martie 2024, a fost adus la cunoștința acestuia cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum și faptul că are obligația depunerii acesteia, sub sancțiunea anulării recursului, ca netimbrat.

Prin aceeași rezoluție, recurentului i s-a pus în vedere că are posibilitatea să formuleze cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în condițiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, precum și cerere de reexaminare, în termen de 3 zile de la data comunicării cuantumului taxei, în condițiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Deși a fost înștiințat prin adresă, recurentul nu a depus la dosar dovada îndeplinirii obligației legale privind taxa de timbru.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă".

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul formulat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 18/R din 12 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 18/R din 12 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 martie 2025.