ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 659/2025

Ședința publică din data de 18 martie 2025

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia civilă nr. 112/A/2024 din 09 aprilie 2024, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, secția I civilă a fost admis apelul formulat de intimatul A. împotriva încheierii civile nr. 1781/2023 pronunțate de Judecătoria Bistrița la data de 17.11.2023, care a fost schimbată în parte, în sensul că s-a respins contestația la executare formulată de contestatorul avocat B., în calitate de curator desemnat al succesiunii defunctului C., în contradictoriu cu intimații A., D. S.R.L., prin lichidator judiciar E. SPRL, F. S.R.L, G., B.E.J. H. în dosarul execuțional nr. x/2014 al B.E.J. H. împotriva adresei de comunicare informații, emise de B.E.J. H. în dosarul execuțional nr. x/2014 la data de 05.05.2023, ca neîntemeiată.

S-a luat act de cererea apelantului privind solicitarea cheltuielilor de judecată pe cale separată.

Prin decizia civilă nr. 185/A/2024 din 28 mai 2024, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul B. împotriva deciziei civile nr. 112 din 09.04.2024 a Tribunalului Bistrița Năsăud, pronunțată în dosar nr. x/2023.

A respins, de asemenea, cererea intimatului A. privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Împotriva deciziei civile nr. 185/A/2024 din 28 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a declarat recurs recurentul B..

Prin cererea de recurs formulată de recurentul B., acesta a solicitat anularea deciziei recurate și în rejudecare, să se admită cererea de revizuire și, pe cale de consecință, să se dispună anularea deciziei civile nr. 112/2024 pronunțate de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul civil nr. x/2023 și trimiterea cauzei spre rejudecare, fiind încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat realizat prin: decizia civilă nr. 58/2022 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, încheierea civilă nr. 272/2021 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, decizia civilă nr. 59/2023, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, decizia civilă nr. 158A/2023, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, decizia civilă nr. 76A/2023, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021

Susține că instanța de apel a omis să menționeze că prima hotărâre definitivă între părți cu privire la dosarul execuțional în discuție este decizia civilă nr. 58/2022 pronunțată în dosarul civil nr. x/2016 Așadar, orice alte decizii ulterioare ar fi trebuit să se raporteze la dispozițiile acestei decizii civile, aspect pe care Curtea de Apel Cluj omite să îl semnaleze, fiind în prezența motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Susține că prin decizia civilă nr. 112/2024, supusă analizei revizuirii, se propun remedii procedurale în cadrul dosarului execuțional în discuție, aspect care este în contradicție cu decizia civilă nr. 58/2022. Curtea de Apel Cluj eronat a interpretat atât textele legale, cât și dispozițiile deciziilor analizate, în sensul că, printr-o decizie ulterioară s-ar putea preciza măsura în care acte de executare au putut sau nu fi anulate. Decizia nr. 112/2024 ar trebui să se raporteze exclusiv la decizia civilă nr. 58/2022. Atât timp cât decizia civilă nr. 58/2022 face referire expres la un caz de nulitate al executării silite care nu poate fi ulterior complinit (trimițând practic creditorul către formularea unei noi cereri de executare silită), este evident că decizia nr. 112/2024 contravine dispozițiilor deciziilor inițiale, atât timp cât găsește remedii pentru continuarea executării silite.

A precizat că în dosarul civil nr. x/2021 al Tribunalului Bistrița-Năsăud, contrar celor afirmate de Curtea de Apel Cluj, au fost statuări cu caracter definitiv care privesc părțile.

Între părți s-a mai desfășurat litigiul civil nr. 3470/190/2021. Instanța de judecată, prin încheierea civilă nr. 1050/2022 definitivă a anulat Publicația de vânzare imobiliară emisă de BEJ H. în dosarul execuțional nr. x/2014 la data de 13.05.2021, privind vânzarea la licitație publică a imobilului situat în mun. Bistrița, str. x, jud. Bistrița-Năsăud, înscris în CF nr. x Bistrița (CF vechi nr. x), nr. x, proprietatea defunctului C.. De asemenea, a anulat încheierea de fixare a prețului de pornire a licitației pentru imobilul anterior indicat, emisă în 13.05.2021 în dosarul execuțional nr. x/2014 al BEJ H..

Tribunalul Bistrița-Năsăud prin decizia civilă nr. 158A/2023, pronunțată în dosarul civil nr. x/2021, confirmă definitiv statuările instanței de fond.

Ulterior, între părți s-a desfășurat dosarul civil nr. x/2021, iar Tribunalul Bistrița-Năsăud, din nou, a statuat în mod definitiv, raportându-se la autoritatea de lucru judecat conferită de hotărârile pronunțate în dosarul civil nr. x/2016, că în mod întemeiat a reținut prima instanță că actele de executare contestate în prezentul dosar sunt nelegale, fiind emise în continuarea unei executări silite cu privire la care s-a reținut, cu autoritate de lucru judecat, prin sentința civilă nr. 1126/2020, că este nelegală.

Așadar, recurentul a precizat că există mai multe decizii civile rămase definitive prin care s-a statuat că anularea a vizat întreaga executare silită și nu acte de executare silită individuală. De asemenea, a precizat că instanțele au confirmat că executorul judecătoresc nu mai poate emite noi acte de executare silită în dosarul execuțional nr. x/2014.

Totuși, în cursul anului trecut executorul judecătoresc a emis un nou act de executare silită, solicitând curatorului succesiunii să furnizeze informații în legătură cu imobilele casă și teren situate în municipiul Bistrița, str. x, jud. BN, identificate în CF nr. x Bistrița. Curatorul succesiunii a formulat o nouă contestație la executare împotriva acestui act de executare silită, fiind înregistrat dosarul civil nr. x/2023

Judecătoria Bistrița, în acord cu deciziile civile definitive și precedente, a reiterat faptul că prevalează autoritatea pozitivă de lucru judecat, iar motivul de nulitate constă în interzicerea începerii executării silite împotriva unui debitor decedat anterior sesizării acestuia de către creditorul intimat A. și vizează executarea silită însăși a acestui debitor și a imobilului anterior menționat, iar nu un act de executare privit individual.

Împotriva acestei sentințe civile a formulat apel creditorul, iar Tribunalul Bistrița-Năsăud, prin decizia civilă nr. 112/2024, a admis apelul formulat în sensul că a respins contestația la executare formulată de contestatorul avocat în calitate de curator desemnat al succesiunii defunctului, în contradictoriu cu intimații, în dosarul execuțional nr. x/2014 împotriva adresei de comunicare informații, emise în dosarul execuțional nr. x/2014 la data de 05.05.2023, ca neîntemeiată.

Susține că această decizie civilă încalcă autoritatea de lucru judecat menționată în toate deciziile anterior amintite. Atâta timp cât s-a statuat anterior cu titlu definitiv că executarea silită în dosarul execuțional nr. x/2014 este lovită de nulitate absolută și nu mai pot fi emise noi acte de executare silită, orice hotărâre ulterioară care ar atesta dreptul executorului judecătoresc de a emite noi acte de executare silită în dosarul menționat, este evident că încalcă autoritatea de lucru judecat al celorlalte decizii.

A precizat în acest sens, că este suficient să fie analizat dosarul nr. x/2021 pentru a se constata încălcarea autorității de lucru judecat.

În drept, recurentul și-a întemeiat cererea de recurs pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Nu au fost invocate motive de recurs de ordine publică.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 25 iulie 2024 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie.

Prin rezoluția din 03 decembrie 2024 s-a fixat termen de judecată la data de 18 martie 2025, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul în raport de excepția nulității recursului, invocată prin notele de ședință depuse de intimatul A., a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

Sub un prim aspect, Înalta Curte relevă că recursul este calea de atac de reformare, nedevolutivă, extraordinară și nesuspensivă de executare, prin care partea interesată solicită, în condițiile și pentru motivele expres prevăzute de lege, desființarea unei hotărâri date fără drept de apel, în apel sau a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.

De asemenea, recursul este calea de atac de reformare prin care se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

De asemenea, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., "(3) Recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile".

Din interpretarea tuturor acestor prevederi legale rezultă că motivarea recursului înseamnă, pe de o parte, arătarea motivelor de recurs, prin indicarea uneia dintre ipotezele de nelegalitate prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar pe de altă parte, formularea unor critici concrete privind judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, raportat la motivele de nelegalitate invocate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În situația în care nu sunt indicate cazurile de casare incidente, instanța de recurs are obligația de a proceda la încadrarea criticilor recurentului în motivele legale de recurs. Însă, deși nu se prevede, în mod expres, este fără dubiu că, pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze conduita instanței de apel și argumentele legale reținute de aceasta în justificarea soluției pronunțate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs cu privire la modalitatea de interpretare și aplicare a normelor de drept procedural și material în cauza dedusă judecății.

Aplicând aceste considerații cu caracter teoretic la speța dedusă judecății, Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul recursului este reprezentat de decizia civilă nr. 185/A/2024 din 28 mai 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024 de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul B. împotriva deciziei civile nr. 112 din 09 aprilie 2024 a Tribunalului Bistrița Năsăud, pronunțate în dosar nr. x/2023. A fost respinsă, de asemenea, cererea intimatului A. privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de recurs formulată de B., recurentul a criticat faptul că prin decizia nr. 112/202024 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr. x/2023 a fost încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat realizat prin decizia civilă nr. 58/2022 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, încheierea civila nr. 272/2021 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, decizia civilă nr. 59/2023, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, decizia civilă nr. 158A/2023, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, decizia civilă nr. 76A/2023, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021

A arătat recurentul că instanța care a soluționat cererea sa de revizuire, Curtea de Apel Cluj, i-a respins cererea ca inadmisibilă; a susținut că deciziile sus-menționate, definitive, au statuat că anularea a vizat întreaga executare silită și nu acte de executare silită individuală în dosarul execuțional nr. x/2014 care s-a aflat pe rolul BEJ H., reiterând practic motivele expuse în cererea de revizuire.

În urma verificării cererii de recurs, se constată că, în cauza pendinte, recurentul a indicat incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Procedând la analizarea criticilor invocate în cererea cu care a fost învestită, Înalta Curte reține că nu este posibilă încadrarea acestora în motivele de recurs, strict și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Astfel, recurentul reia efectiv, în mod practic, motivele expuse în cererea de revizuire și solicită instanței de recurs să reanalizeze aceste motive, fără a expune nicio critică determinată referitoare la decizia atacată.

Or, instanța care a soluționat cererea de revizuire a reținut că printre condițiile de admisibilitate ale cazului de revizuire invocat, prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., una esențială este aceea ca excepția autorității de lucru judecat să nu fi fost invocată în cauza în care s-a pronunțat hotărârea a cărei anulare se solicită, sau dacă s-a invocat, instanța să fi omis să se pronunțe asupra acesteia. Aceasta deoarece, în caz contrar, dacă excepția a fost invocată de către părți sau de instanță din oficiu, fiind soluționată, s-ar ajunge la cenzurarea celor statuate asupra acestui aspect printr-o hotărâre definitivă, or nu acesta a fost scopul avut în vedere de legiuitor la reglementarea acestui caz de revizuire.

Curtea de Apel Cluj, în decizia recurată, a relevat că din cuprinsul deciziei civile nr. 112/2024 a Tribunalului Bistrița-Năsăud (decizia atacată cu revizuire) rezultă că la pronunțarea soluției respective, instanța a avut în vedere și a analizat hotărârile judecătorești invocate prin cererea de revizuire, concluzionându-se în sensul că prima instanță a reținut în mod greșit efectul pozitiv al lucrului judecat în ceea ce privește hotărârile judecătorești definitive pronunțate în dosarele nr. x/2016, y/2021*, 3470/190/2021*, la care s-a conexat și dosarul nr. x/2021.

Recurentul nu a criticat în niciun fel această reținere a instanței de judecată de revizuire, în sensul că nu a expus argumente contrare soluției de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire, întemeiate pe faptul că excepția autorității de lucru judecat a fost invocată în cauza în care s-a pronunțat hotărârea a cărei anulare s-a solicitat (decizia civilă nr. 112/2024 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosarul nr. x/2023) în procedura de revizuire. Acesta s-a rezumat pur și simplu la a relua, sub forma unor motive de recurs, argumentele expuse în cadrul cererii de revizuire.

Însă, aceste critici, care vizează aceleași aspecte tranșate deja de instanța care a soluționat revizuirea, nu pot face obiect al recursului, întrucât cererea de recurs trebuie să conțină critici pertinente, concrete, la adresa hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în ipotezele normative ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și în același timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea atacată pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar efectiv.

Din analiza motivelor de recurs rezultă că nu există nicio critică vizând modalitatea de aplicare a normelor juridice de drept procedural sau material de către Curtea de Apel Cluj, a cărei hotărâre este recurată. Nici critica recurentului în sensul că instanța de apel ar fi omis să precizeze că prima hotărâre definitivă între părți, a fost decizia civilă nr. 58/2022 nu este subsumabilă motivului de recurs invocat, respectiv cel prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., constatându-se de altfel, că în cadrul deciziei civile recurate, instanța de revizuire a avut în vedere această hotărâre judecătorească menționată.

Conchizând, Înalta Curte constată așadar, că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept, iar când criticile formulate nu se raportează punctual, la conținutul deciziei supuse acestei căi extraordinare de atac, respectiva situație atrage nulitatea recursului, întrucât aspectele invocate sunt străine problemelor rezolvate prin hotărârea instanței a cărei hotărâre este atacată, aceeași sancțiune procesuală intervenind și atunci când criticile nu pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În consecință, reținând că recurentul nu a prezentat nicio critică ce poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. și nici nu a formulat critici concrete împotriva deciziei recurate, ci s-a mărginit doar la a relua aspectele expuse în cererea de revizuire, toate aceste elemente echivalând cu nemotivarea căii de atac, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condițiile art. 489 alin. (2) din același act normativ.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurentul-revizuent B. împotriva deciziei nr. 185/A din 28 mai 2024 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, în contradictoriu cu intimații D. S.R.L. prin lichidator E. SPRL, A., F. S.R.L., G., BEJ H..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 martie 2025.