ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 496/2025

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu la 23 martie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta Asociația de Proprietari nr. 37 a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., obligarea acestuia la plata sumei de 581,69 RON, actualizată cu dobânda legală până la momentul efectiv al plății, reprezentând cheltuieli administrative efectuate (cheltuieli iluminat scară, deratizare, dezinfecție, materiale de curățenie, registre funcționare asociație, salarii femeie de serviciu, administrator etc.). În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 196/2018. Pârâtul a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a reclamantei, precum și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 pct. 2 și 3 din Legea nr. 196/2018. Totodată, a formulat cerere reconvențională, solicitând acordarea daunelor materiale, constând în chirie pentru părțile comune și dobânzi, precum și obligarea reclamantei la plata daunelor morale.

Hotărârea Judecătoriei Târgu-Jiu Prin sentința civilă nr. 575 din 8 februarie 2023, Judecătoria Târgu-Jiu a admis cererea formulată de reclamanta-pârâtă Asociația de Proprietari nr. 37, în contradictoriu cu pârâtul-reclamant A.. A obligat pârâtul-reclamant la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 581,69 RON, reprezentând cotă de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari pentru perioada aprilie 2019 - decembrie 2021, precum și la plata dobânzii legale de la data scadenței debitului până la data plății efective. A obligat pârâtul-reclamant la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat. A respins, ca neîntemeiată, cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant A., în contradictoriu reclamanta-pârâtă Asociația de Proprietari nr. 37.

Hotărârile Tribunalului Gorj Prin încheierea nr. 113 din camera de consiliu din 14 iunie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Gorj, secția I civilă a anulat, ca insuficient timbrată, cererea de recuzare formulată de petentul A. împotriva doamnei judecător B., membră a completului CIV A05, învestit cu soluționarea apelului declarat de pârât împotriva sentinței civile nr. 575 din 8 februarie 2023 a Judecătoriei Târgu Jiu, în contradictoriu cu reclamanta Asociația de Proprietari nr. 37. Prin încheierea nr. 159 din camera de consiliu din 9 noiembrie 2023, pronunțată în același dosar, Tribunalul Gorj, secția I civilă a anulat, ca netimbrată, cererea de recuzare formulată de petentul A. împotriva doamnei judecător C., membră a completului CIV A05, învestit cu soluționarea apelului declarat de pârât împotriva aceleiași sentințe. Prin decizia nr. 1167 din 13 noiembrie 2023, Tribunalul Gorj, secția I civilă a respins cererea de suspendare a judecării cauzei, formulată de apelantul-pârât A.. A respins, ca inadmisibil, apelul formulat împotriva încheierii de amânare a pronunțării cu privire la soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale. A respins excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, invocată de apelantul-pârât. A respins cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. A respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-pârât A. împotriva sentinței nr. 575 din 8 februarie 2023, pronunțate de Judecătoria Târgu-Jiu în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Asociația de Proprietari nr. 37. Prin decizia nr. 1338 din 15 decembrie 2023, Tribunalul Gorj, secția I civilă a admis cererea de completare a dispozitivului, formulată de petenta Asociația de Proprietari nr. 37 în contradictoriu cu intimatul A.. A dispus completarea dispozitivului deciziei nr. 1167 din 13 noiembrie 2023, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în sensul obligării apelantului-pârât A. la plata sumei de 700 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în apel de către intimata-reclamantă Asociația de Proprietari nr. 37. Împotriva deciziei nr. 1167 din 13 noiembrie 2023 pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă, a deciziei nr. 1338 din 15 decembrie 2023, pronunțate de aceeași instanță, precum și a încheierilor nr. 113 din 14 iunie 2023 și nr. 159 din 9 noiembrie 2023, a declarat recurs pârâtul-reclamant A..

Hotărârile Curții de Apel Craiova Prin încheierea din camera de consiliu nr. 44 din 21 martie 2024, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a anulat, ca netimbrată, cererea de recuzare a membrilor completului C13CIV, învestit cu soluționarea recursului declarat de pârâtul A. în dosarul nr. x/2022. Prin decizia nr. 229 din 26 martie 2024, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins, ca tardiv, recursul declarat de pârâtul A. împotriva încheierilor nr. 113 din 14 iunie 2023 și nr. 159 din 9 noiembrie 2023, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă în dosarul nr. x/2022. A respins, ca inadmisibil, recursul formulat de același pârât împotriva deciziei nr. 1167 din 13 noiembrie 2023 și deciziei nr. 1338 din 15 decembrie 2023, pronunțate de către Tribunalul Gorj, secția I civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Asociația de Proprietari nr. 37. A obligat recurentul la plata către intimată a sumei de 1.500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.

Recursul Împotriva încheierii din camera de consiliu nr. 44 din 21 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2022, precum și împotriva deciziei nr. 229 din 26 martie 2024 pronunțate de aceeași instanță, în același dosar, a declarat recurs pârâtul A.. În motivarea recursului declarat împotriva încheierii din camera de consiliu nr. 44 din 21 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2022, recurentul a contestat soluția pronunțată asupra cererii de recuzare a președintelui completului C3CIV, considerând că la dosar era depusă dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în valoare de 100 RON, respectiv chitanța seria x/2024 nr. 19914/2024, care se impunea a fi folosită pentru judecata incidentului procedural. A învederat că, deși instanța de recurs a constatat că achitase pentru soluționarea recursului o taxă judiciară de timbru mai mare față de cea datorată, completul învestit i-a recunoscut dreptul la restituire pentru suma achitată în plus, deși aceasta putea fi folosită la judecata cererii de recuzare. Din această perspectivă, a afirmat că soluția privind anularea, ca netimbrată, a cererii de recuzare este abuzivă, de vreme ce la dosar exista chitanța seria x/2024 nr. 19914/2024, aferentă recuzării președintelui completului C3CIV, precum și alte două taxe judiciare de timbru, în valoare de 100 RON, respectiv de 103 RON, care puteau fi valorificate pentru soluționarea cererii de recuzare a celorlalți membri ai completului. Invocând lipsa de imparțialitate a judecătorilor care s-au pronunțat asupra cererilor de recuzare, a susținut că soluția pronunțată asupra acestora este eronată, recurentul nefiind citat cu mențiunea timbrajului. Totodată, a arătat că a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, iar membrii completului C3CIV nu numai că nu s-au abținut, dar au ignorat și aspectele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 1/2023, pronunțată în recurs în interesul legii, precum și dreptul la recurs recunoscut prin decizia Curții Constituționale nr. 369/2017. Prevalându-se de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 3, 4, 5, 7 și 8 C. proc. civ., a susținut că încheierile pronunțate de completurile C3CIV și C4CIV încalcă dispozițiile O.U.G. nr. 80/2013. Sub un alt aspect a afirmat că, potrivit art. 75 alin. (3) din Legea nr. 196/2018, asociația de proprietari are obligația de a respecta prevederile legale privind modul de repartizare a cheltuielilor comune, în caz contrar, hotărârile luate de adunarea generală a proprietarilor cu încălcarea acestor dispoziții fiind nule de drept. Totodată, a menționat, dispozițiile art. 58 alin. (2) din același act normativ, conform cărora, pentru neîndeplinirea atribuțiilor cele revin sau pentru depășirea atribuțiilor legale și statutare, președintele asociației de proprietari, membrii comitetului executiv răspund personal sau solidar pentru daunele și prejudiciile cauzate proprietarilor sat terților, după caz. De asemenea, a afirmat că excepția de neconstituționalitate invocată are legătură cu cauza, de vreme ce obiectul acțiunii deduse judecății constă în pretenții întemeiate pe dispozițiile art. 78 din Legea nr. 196/2018.

Apărările formulate Intimata Asociația de Proprietari nr. 37 nu a depus întâmpinare.

Procedura desfășurată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin rezoluția din 7 octombrie 2024, Înalta Curte a stabilit termen pentru soluționarea recursului în ședința publică de la 27 februarie 2025, cu citarea părților. La termenul de judecată menționat, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra recursului declarat de pârâtul A. împotriva încheierii nr. 44 din 21 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2022, iar în ceea ce privește recursul formulat de aceeași parte împotriva deciziei nr. 229 din 26 martie 2024 pronunțate de aceeași instanță în același dosar a invocat excepția de inadmisibilitate, raportat la dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție 8.1 Examinând recursul declarat împotriva încheierii nr. 44 din camera de consiliu din 21 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte constată următoarele: În susținerea recursului declarat împotriva încheierii nr. 44 din camera de consiliu din 21 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2022, recurentul a arătat că soluția de anulare, ca netimbrată, a cererii de recuzare formulate de împotriva membrilor completului C3CIV, învestit cu judecata recursului, este greșită, întrucât la dosar era depusă chitanța seria x/2024 nr. 19914/2024, în valoare de 100 RON, care putea fi luată în considerare la soluționarea incidentului procedural. Totodată, a învederat că la dosar figurau alte două chitanțe care atestau plata unor taxe judiciare de timbru în valoare de 100 RON, respectiv de 103 RON, achitate în plus pentru soluționarea recursului, care puteau fi, de asemenea, valorificate de curtea de apel la judecata cererii de recuzare. Aceste critici, examinate din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., nu sunt fondate. Înalta Curte constată că pârâtul a învestit Curtea de Apel Craiova, secția I civilă cu soluționarea recursului declarat împotriva deciziei nr. 1167 din 13 noiembrie 2023 și a deciziei de completare nr. 1338 din 15 decembrie 2023, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă în dosarul nr. x/2002, precum și împotriva încheierilor de recuzare nr. 113 din 14 iunie 2023 și nr. 159 din 9 noiembrie 2023, pronunțate de aceeași instanță în același dosar. Prin rezoluția de primire a dosarului din 19 ianuarie 2024, s-a stabilit că recurentul datorează pentru soluționarea recursului o taxă judiciară de timbru în valoare de 400 RON (câte 100 RON pentru fiecare hotărâre atacată). Conform dovezii de înmânare aflate la fila x, obligația timbrajului a fost comunicată recurentului la 25 ianuarie 2024, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrate. Prin încheierea din 22 februarie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins cererea de reexaminare formulată de recurent împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reținând că aceasta a fost corect individualizată, prin raportare la motivele de recurs expuse, precum și la dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013. Potrivit lucrărilor dosarului, primul termen de judecată stabilit în recurs a fost la 12 martie 2024. Prin cererea formulată la această dată, recurentul a învederat că depune la dosar dovezile de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță, respectiv chitanțele seria x nr. x/22.02.2024, seria x nr. x/22.02.2024, seria x nr. x/22.02.2024 și seria x nr. x/22.02.2024, aceste dovezi de plată regăsindu-se la dosarul nr. x/2022 al Curții de Apel Craiova, secția I civilă, vol. II. Prezent fiind la termenul de judecată din 12 martie 2024, recurentul a înțeles să formuleze cerere de recuzare împotriva președintelui completului C3CIV, învestit cu soluționarea recursului, precizând ulterior că cererea de recuzare îi vizează, de fapt, pe toți membrii completului de judecată. Cu titlu prealabil, curtea a pus în discuție aspectul referitor la modalitatea de satisfacere a timbrajului în recurs, reținând că acesta a fost legal timbrat potrivit dovezilor de plată anterior enumerate, în consens cu măsura dispusă prin rezoluția de primire a dosarului din 19 ianuarie 2024. Instanța a remarcat că recurentul a anexat cererii de recurs chitanța seria x/2023 nr. x, în cuantum de 100 RON, precum și chitanța nr. x/2023 nr. 73106/29.11.2023, în valoare de 103 RON. În raport de această constatare, instanța i-a adus la cunoștință recurentului că a achitat în recurs o taxă judiciară de timbru în valoare totală de 603 RON, mai mare față de cea datorată, precum și că, pentru suma achitată în plus (în cuantum de 203 RON), are dreptul la restituire, conform dispozițiilor art. 45 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013. Totodată, i-a pus în vedere să timbreze corespunzător cererea de recuzare, respectiv cu o taxă judiciară de timbru de 100 RON pentru fiecare participant la proces pentru care solicită recuzarea, potrivit dispozițiilor art. 9 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013. În vederea soluționării incidentului procedural, potrivit procesului-verbal din 12 martie 2024, la nivelul Curții de Apel Craiova, secția I civilă, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, s-a constituit completul C4CIV. Prin rezoluția completului din 14 martie 2024, recurentul a fost încunoștințat cu privire la obligația de timbraj aferentă cererii de recuzare, punându-i-se în vedere să achite o taxă judiciară de timbru în valoare de 300 RON (câte 100 RON pentru fiecare participant la proces recuzat), conform dispozițiilor art. 9 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii de recuzare, ca netimbrate. Prin încheierea nr. 44 din camera de consiliu din 21 martie 2024, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, constatând că cererea de recuzare a membrilor completului C3 CIV nu este timbrată corespunzător, a dispus anularea acesteia, ca netimbrată. Contrar alegațiilor recurentului, soluția pronunțată asupra incidentului procedural este corectă, de vreme ce, la data soluționării acestuia s-a constatat că, deși legal încunoștințat cu privire la cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum și la sancțiunea aplicabilă în caz de neplată, recurentul nu s-a conformat obligației legale de a timbra corespunzător cererea de recuzare. Deși acesta a invocat o nerespectare a dispozițiilor procedurale privind citarea cu mențiunea obligației de plată a taxei judiciare de timbru datorate pentru soluționarea cererii de recuzare, o astfel de critică este nefondată cât timp această obligație procesuală i-a fost adusă la cunoștință de către instanță, în ședința publică din 12 martie 2024, la care a fost prezent, când s-a luat act de formularea cererii de recuzare. Totodată, comunicarea obligației de timbraj a fost reiterată de completul C4CIV, învestit cu soluționarea cererii de recuzare, prin rezoluția din 14 martie 2024, recurentul fiind încunoștințat prin adresa comunicată la 18 martie 2024 cu privire la cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum și la sancțiunea aplicabilă în caz de netimbrare. Cu toate acestea, până la termenul din 21 martie 2024, stabilit pentru soluționarea cererii de recuzare, recurentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței, bazându-se, în mod neîntemeiat, pe taxele judiciare de timbru achitate conform chitanțelor seria x/2023 nr. x și seria x/2023 nr. 73106/29.11.2023 (în valoare de 100 RON, respectiv de 103 RON), deși în privința acestora instanța de recurs reținuse, în ședința publică din 12 martie 2024, în prezența sa, că au fost plătite în plus față de taxa datorată în recurs, și că, din acest motiv, se putea solicita restituirea conform art. 45 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013. Acest ultim aspect relevat a fost constatat, de altfel, și de instanța învestită cu soluționarea cererii de reexaminare formulate de recurent împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în recurs, prin încheierea nr. 9 din camera de consiliu din 22 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă apreciind că plata sumelor de 103 RON, respectiv de 100 RON, conform chitanțelor seria x/2023 nr. 73106 și seria x/2023 nr. x, nu este importantă în soluționarea cererii de reexaminare, în cadrul căreia se verifică, exclusiv, modalitatea de determinare a taxei aferente căii extraordinare de atac. Susținerile recurentului, în sensul că instanța trebuia să ia în considerare, cu titlu de taxă judiciară de timbru pentru soluționarea cererii de recuzare, suma de 100 RON, achitată conform chitanței seria x/2024 nr. 19914/22.02.2024, care era deja depusă la dosar, este nefondată, taxa neputând fi valorificată la soluționarea incidentului procedural, în condițiile în care se constatase deja că este nedatorată pentru timbrajul aferent acțiunii principale, sens în care plătitorul avea dreptul de a solicita restituirea ei, obligația de timbrare trebuind raportată la obiectul de sesizare al instanței, iar nu la alte cereri/cauze care excedează acestuia. Prin prisma analizei efectuate, Înalta Curte nu poate reține o încălcare a dreptului recurentului de acces la justiție. Reglementat de dispozițiile art. 21 alin. (1) din Constituția României, republicată, dar și de art. 6 paragr. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, acest drept fundamental se concretizează, în plan procesual, în prerogativele pe care le implică dreptul la acțiune, ca aptitudine legală recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice. Or, dreptul de acces la justiție nu este absolut, ci poate implica limitări, cât timp acestea sunt rezonabile și proporționale scopului urmărit. Pentru soluționarea cererii de recuzare, O.U.G. nr. 80/2013 prevede, la art. 9 lit. a), obligativitatea timbrării acesteia cu o taxă judiciară de timbru în valoare de 100 RON. Textul care prevede sancțiunea pentru nerespectarea obligației de plată a taxei judiciare de timbru este art. 197 C. proc. civ., care stipulează în sensul că, "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii." Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de legiuitor ca fiind o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă." Așadar, aplicarea sancțiunii anulării cererii de recuzare nu contravine dispozițiilor art. 197 C. proc. civ. și nici drepturilor la un proces echitabil sau de acces la justiție ale recurentului, obligația de timbraj izvorând din lege și fiind o condiție esențială, primordială, de sesizare a instanței cu soluționarea unei cereri pentru care legiuitorul a instituit o astfel de obligație. Astfel cum s-a arătat, accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit, câtă vreme legiuitorul a stabilit taxarea procedurii judiciare declanșate de către recurent, neputându-se reține îngrădirea dreptului de liber acces la justiție al acestuia, inclusiv din perspectiva art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. De altfel din preambulul dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013 reiese că sistemul de taxare stabilit prin acest act normativ a fost adoptat în scopul de a reflecta noua structură și dinamică a procesului civil, precum și noile garanții procedurale acordate părților pentru asigurarea unui proces echitabil. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul supus prezentei analize, reținând că instanța care a pronunțat încheierea recurată a respectat garanțiile procesuale ale recurentului, soluția fiind pronunțată în raport de conduita acestuia, având în vedere că nu și-a exercitat drepturile și obligațiile procesuale conform prescripțiilor legii. 8.2 În ceea ce privește recursul declarat împotriva deciziei nr. 229 din 26 martie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, Înalta Curte urmează să îl respingă ca inadmisibil, pentru următoarele considerente: Prin decizia nr. 229 din 26 martie 2024, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins, ca tardiv, recursul declarat de recurentul-pârât A. împotriva deciziei nr. 1167 din 13 noiembrie 2023, respectiv a deciziei nr. 1338 din 15 decembrie 2023, prin care s-a dispus completarea dispozitivului primei decizii menționate, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Asociația de Proprietari nr. 37. Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului." Conform art. 643 alin. (1) din același act normativ, Sunt hotărâri definitive: (...) 5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii." Dispozițiile art. 129 din Constituția României, republicată prevăd că, împotriva hotărârilor judecătorești pot fi exercitate căile de atac, în condițiile legii. Art. 457 alin. (1) C. proc. civ. instituie principiul legalității căii de atac, în sensul că "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei." Coroborând normele legale enunțate, se constată că recursul formulat împotriva unei hotărâri definitive, astfel cum este decizia nr. 229 din 26 martie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, nu este admisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi supusă acestei căi extraordinare de atac, întrucât dreptul de exercitare a fost epuizat. Admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, inițierea controlului judiciar asupra hotărârii atacate este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile prevederilor legale. Având în vedere că hotărârea atacată a fost dată de o instanță de recurs, iar hotărârea astfel pronunțată este definitivă, recursul îndreptat împotriva acesteia este inadmisibil. Raportat la aceste constatări, precum și la soluția ce se prefigurează asupra recursului, nu se impun a fi analizate criticile recurentului care vizează incidența statuărilor Înaltei Curți de Casație și Justiție din decizia nr. 1 din 13 martie 2023, pronunțată în recurs în interesul legii, efectele deciziei nr. 389/2017 pronunțate de Curtea Constituțională, precum și alte chestiuni litigioase invocate în cauză, fără legătură cu admisibilitatea căii de atac, examinarea acesteia fiind prioritară. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul A. împotriva încheierii nr. 44 din 21 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2022. Totodată, va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de același pârât împotriva deciziei nr. 229 din 26 martie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.