Decizia nr. 388/2025 — ÎCCJ, Secția I civilă

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată, la data de 2.08.2022, sub numărul x/2022, pe rolul Tribunalului Brașov, secția I civilă, reclamantul Municipiul Brașov, reprezentat legal de primar, a chemat în judecată pârâții A. S.R.L., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. și M., solicitând instanței ca, în urma probelor ce se vor administra, să pronunțe o sentință prin care să instituie în sarcina pârâților obligația de a-i achita, în solidar, suma de 1.914.926,15 RON, ce reprezentă prejudiciul pe care i l-au creat cu ocazia executării contractului cadru de lucrări nr. x/3.10.2011, precum și dobânzile legale aferente, care curg până la achitarea integrală a debitului.

Sentința pronunțată de Tribunalul Brașov Prin sentința civilă nr. 81/S/14.03.2023 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția I civilă, au fost respinse excepțiile inadmisibilității, autorității de lucru judecat, prescripției dreptului material la acțiune și lipsei calității procesuale pasive a pârâților F., G. și M., ce au fost invocate de pârâți. A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Municipiul Brașov, reprezentat legal de primar, în contradictoriu cu pârâții S.C. A. S.R.L., reprezentată legal de lichidatorul judiciar N., B., C., E., D., F., G., H., I., J., decedat pe parcursul desfășurării procesului, cererea de chemare în judecată formulată împotriva acestuia fiind judecată în contradictoriu cu succesorii lui în drepturi, O. și J., K., L. și M.. A fost obligat reclamantul să achite pârâtei M., cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 2.000 de RON, ce reprezintă onorariu avocațial.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Brașov Prin decizia civilă nr. 1709/Ap/13.11.2023 a Curții de Apel Brașov, secția civilă a fost admisă cererea de apel introdusă de către apelantul reclamant Municipiul Brașov, prin primar, în contradictoriu cu intimații pârâți S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar N., B., F., E., D., H., M., L., G., C., I., O., J. și K., împotriva sentinței civile nr. 81/S/14.03.2023, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția I civilă, pe care a anulat-o în parte și pe cale de consecință, a fixat termen pentru judecarea în fond a cererii de chemare în judecată pentru data de 11.01.2024, ora 12:30, pentru când s-au citat părțile. Au fost păstrate dispozițiile sentinței apelate în ceea ce privește respingerea acțiunii formulate de reclamant în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar N. și respingerea excepțiilor inadmisibilității, autorității de lucru judecat, prescripției dreptului material la acțiune și lipsei calității procesuale pasive a pârâților F., G. și M.. A fost admisă excepția netimbrării și a fost anulată cererea de apel formulată de apelanta pârâtă F., împotriva aceleiași sentințe, ca netimbrată. Prin decizia nr. 434/Ap din 19 martie 2024, Curtea de Apel Brașov, secția Civilă a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Municipiul Brașov, prin primar, în contradictoriu cu pârâții B., C., D., E., F., G., H., I., O., J., K., L. și M.; a obligat reclamantul să achite pârâtei M., cu titlu de cheltuieli de judecată în fond și apel, suma de 4.000 de RON, pârâților O. și J. suma de 2.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, pârâtului L. suma de 5.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în apel.

Cererea de recurs Împotriva deciziei nr. 1709/Ap din data de 13 noiembrie 2023 și deciziei nr. 434/Ap din 19 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Brașov, prin primar, invocând motivul de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Recurenta a solicitat casarea în parte a deciziei nr. 1709/Ap din data de 13 noiembrie 2023 și casarea în tot a deciziei nr. 434/Ap din 19 martie 2024, arătând că instanța de apel a pronunțat hotărârea cu încălcarea prevederilor art. 1349 și art. 1382 C. civ. În ceea ce privește decizia nr. 1709/Ap din data de 13 noiembrie 2023, recurenta arată că instanța de apel a reținut în mod greșit că se impune respingerea cererii față de societatea A. S.R.L., prin lichidator judiciar N. supusă, începând cu data de 15.10.2019, procedurii insolvenței deoarece Municipiul Brașov a fost înscris în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei cu suma de 1.914.926,14 RON. Aceasta întrucât împrejurarea că Municipiul Brașov este înscris la masa credală a debitorului falit cu respectiva sumă (în procedura ce face obiectul dosarului nr. x/2012 a Tribunalului Brașov) nu garantează în niciun fel recuperarea prejudiciului creat patrimoniului recurentei de către debitoarea A. S.R.L., în condițiile în care nu a încasat nici o sumă din valorificarea bunurilor debitoarei și în contextul în care debitoarea înregistrează creanțe în valoare totală de peste 3.766.374 RON, astfel cum reiese din tabelul definitiv consolidat al creanțelor publicat în BPI nr. 18988/22.11.2022. Referitor la decizia nr. 434/Ap din 19 martie 2024, recurenta arată că, în contradicție cu considerentele hotărârii recurate, la pct. 19 din Decizia Curții Constituționale nr. 690/20.10.2025 se reține că potrivit normelor procesual penale ale art. 28 alin. (1) teza a II-a, instanța civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare a vinovăției autorului faptei ilicite (în același sens fiind și art. 1365 din C. civ.). Aceasta reprezintă o deplasare a concepției noului cod de la teoria unității culpelor penală și civilă la teoria dualității acestor culpe. În aceste condiții, instanța civilă va putea constata existența unei culpe civile a inculpatului, chiar dacă instanța penală nu a constatat existența unei culpe penale a acestuia. Arată recurenta că a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 27 alin. (2) din C. proc. pen. coroborate cu art. 1349, art. 1357, art. 1381-1382, art. 1385-1386 din C. civ., iar în probațiune a solicitat în cadrul probei cu înscrisuri, pe lângă raportul și decizia Curții de Conturi și a altor înscrisuri, atașarea dosarului penal nr. x/2016 al Curții de Apel Brașov, cerere care, însă, a fost respinsă atât la fond cât și în apel. Susține că instanța de apel a reținut în mod greșit că Municipiul Brașov, în calitate de reclamant, nu a solicitat administrarea unor probe care să contureze o altă situație de fapt decât cea reținută de instanța penală ci s-a întemeiat exclusiv pe considerentele reținute de instanțele de judecată în procesul penal și probele administrate de acestea. Deși potrivit art. 476 din C. proc. civ., apelul are efect devolutiv, instanța de apel s-a mărginit în principal să facă referire în decizia sa exclusiv la sentința penală a Curții de Apel Brașov, fără a se pronunța pe probele/înscrisurile emise de Camera de Conturi Brașov (raport, decizie, note relații aflate în vol. I) înscrisuri care au stat la baza dosarului penal și pe baza cărora a fost formulată acțiunea. Învederează recurenta că dintre cele 4 volume de înscrisuri aflate la dosar, instanța s-a limitat să analizeze doar înscrisurile din vol. I, fără a verifica spre exemplu: fișa de post a pârâtei E., aflată la pag. 24 din volum, adresa nr. x/05.10.2011, privind nominalizarea responsabililor de lucrare, emisă de S.C. P. S.R.L., aflată la pag. 28 din volum, situațiile de plată, O.P., facturile și Ordonanțările de plată emise, aflate la pag. 29-59 din volum, fișa de post a pârâtei D., aflată la pag. 68 din volum, nota de relații luată pârâtului L. din data de 20.07.2015, aflată la pag. 115 din volum, procesul-verbal de cercetare disciplinară emis de P. S.R.L., pentru salariații L., H. și I., aflat la pag. 116 din volum, contractul cadru de lucrări nr. x/03.10.2011. Cu referire la faptele de natură a atrage răspunderea civilă delictuală a pârâților, recurenta arată că, inițial, pârâții H. și I. au avut calitatea de inculpați în cadrul urmăririi penale, ulterior au dobândit calitatea de părți vătămate care nu s-au constituit părți civile, așa cum corect se reține în considerentele sentinței penale nr. 26/F/24.04.2020, la fila x. Prin Ordonanța DNA-Serviciul Teritorial Brașov din 13.04.2016, s-a clasat cauza pentru infracțiunile prevăzute de art. 297, 244, 322 și 323 din C. pen., față de pârâții angajați ai P. S.R.L., respectiv H., L., I. și K., însă faptele acestora în legătură cu producerea prejudiciului în patrimoniul Municipiului Brașov, nu pot fi contestate. În cuprinsul sentinței penale a curții de apel se reține la fila x, referitor la starea de fapt, că pârâții I. și K. au supravegheat lucrările efectuate de A. S.R.L. în baza unei dispoziții verbale, sesizând nereguli și refuzând semnarea unor situații de lucrări. Prin adresa P. S.R.L. nr. 796/05.10.2011, se aduce la cunoștință Primăriei Brașov că pentru urmărirea întregii lucrări au desemnat pe pârâții H., L., I. și K., aspect consemnat la filele x din Raportul de control din 24.07.2015 al Camerei de Conturi Brașov. Arată recurentul că din înscrisurile aflate la dosar reiese că pârâtul H. a afirmat că operațiunea de pretensionare conform înscrisurilor din articol nu s-a efectuat, fila x. De asemenea, pârâtul L. afirmă că operațiunea de pretensionare nu a fost efectuată, în cazul în care această operațiune se efectua trebuiau efectuate măsurători de distanțe de deplasare, în mm, care s-ar fi înscris într-un tabel care să facă parte din cartea conductei, fila x. Pârâtul I., în nota de relații din raport, afirmă că: nu cunosc termenul și procedeul de pretensionare și nu știu dacă s-a făcut sau nu, că nu e treaba mea, ci a d-lui K. care are atribuții pe lucrări de instalații, fila x. În hotărârea atacată, la fila x, instanța a reținut că specialiștii care au supravegheat lucrarea în teren, respectiv H., I., K. și L. nu au afirmat niciun moment că le-ar fi impus cineva să semneze aceste devize sau că ar fi informat pe cineva despre împrejurarea că lucrările sau materialele cuprinse în devize nu corespund situației din șantier. La fila x din sentința penală, se arată că devizele de lucrări au fost întocmite de pârâtul J. și confirmate prin semnătură de pârâții H., I., K. și L., fiind consemnate declarațiile pârâților K. și L., din care rezultă că operațiunea de pretensionare din punct de vedere tehnic nu se putea realiza. De asemenea este consemnată și opinia Ministerului Public, care afirmă că: ...metoda era imposibil de realizat d.p.d.v .tehnic, au fost indicate și apoi decontate cantități de materiale corespunzătoare acestui procedeu mult peste nivelul real chiar pentru întreaga lucrare. La filele x din sentința penală, se reține că ceea ce este dincolo de orice dubiu este că persoanele vătămate H., I. și martorii K. și L. - sunt cei care au supravegheat lucrarea în fapt și au atestat că acele lucrări sunt efectiv executate, fiind semnate și trimise pe circuitul de avizare către inculpatele E. și D.. În raportul de control din 24.07.2015 al Camerei de Conturi Brașov, la cap. III, obiectivul 4, pct. 4.1 lit. a) (descrierea abaterilor de la legalitatea și regularitatea cauzelor și împrejurărilor care au condus la apariția acestora) se menționează că: prin adresa x/05.10.2011 S.C. P. aduce la cunoștiință Primăriei Brașov că pentru urmărirea lucrărilor a desemnat următorii consultanți: ing. K., I., șef L. și ing. H. (reprezentant CET Bv.) vor urmări derularea întregii lucrări . În legătură cu pârâtele D. (director executiv adjunct al Direcției Tehnice) și E. (șef Serviciu Investiții), învederează că deși instanța a reținut că nu s-a făcut dovada săvârșirii vreunei fapte ilicite de către intimate, arată că acestea, prin faptele ce le sunt imputate, au contribuit la prejudicierea patrimoniului municipiului. Astfel, la fila x a sentinței penale se reține că pârâtele D. și E. au întocmit notele justificative și referatele pentru procedura de achiziție a lucrării. De asemenea, la fila x se reține că cele două pârâte, la data de 14.09.2011 făcând parte din comisia de evaluare a ofertelor, au întocmit procesul-verbal prin care au stabilit că oferta pârâtei A. S.R.L. este conformă și eligibilă. Totodată se reține faptul că acestea și-au încălcat atribuțiile de serviciu, în sensul că trebuiau să verifice conformitatea ofertei depuse de A. S.R.L., fiind specialiști în domeniul tehnic, obligație nerespectată, acestea semnând raportul final al achiziției la data de 28.09.2011 . Se mai rețin următoarele: cu ocazia controlului Curții de Conturi, inculpatele s-au ocupat de acoperirea neregulilor semnalate de auditorii curții, post-constituind sau modificând documente care au stat la baza procedurii . La fila x din sentința penală, se reține că pârâta E. - șef Serviciu Investiții- exercităndu-și defectuos atribuțiile de serviciu menționate în fișa de post, nu a verificat documentația, situația de lucrări nu era semnată de dirigintele de șantier instalații și a confirmat actele de decontare depuse de A. S.R.L. bun de plată pe facturile emise de A… În raportul de control din 24.07.2015 al Camerei de Conturi Brașov, la cap. III, obiectivul 4, pct. 4.1 lit. e) (persoane cu atribuții în domeniu în care s-au constatat deficiențe) se menționează la fila x: ing. D. (Director Tehnic adjunct) și ing. E. (șef Serviciu Investiții). În același raport se menționează faptul că pârâtele D. și E. au acordat viza bun de plată fără întocmirea procesului-verbal de recepție parțială . În legătură cu pârâtul B., instanța de apel reține, reluând considerentele din sentința penală, că: Ministerul Public nu a stabilit care este atribuția de serviciu în legătură cu care s-a pretins, primit, acceptat mita, câtă vreme actul respectiv nu intră în atribuțiile primarului, conform Legii nr. 215/2001. În aceeași sentința penală, se reține că: ... plata a fost aprobată de B., care a semnat ordonanțările de plată . Arată recurenta că în nota de constatare întocmită de specialistul DNA, de la fila x, se arată că: s-au decontat toate facturile depuse de A. S.R.L. în valoare de 5.986.792 RON, din care 1.914.000 RON, a fost decontată nelegal pentru operațiuni fictive, materiale supraevaluate sau materiale pentru care nu au existat documente justificative de achiziție (preluate de la CET) fapt constatat și de Curtea de Conturi. În raportul de control din 24.07.2015, al Camerei de Conturi Brașov, se precizează ca și concluzie generală că: urmare a verificărilor efectuate s-au constatat abateri de la legalitate și regularitate cu privire la modul de desfășurare a procedurii de achiziție publică, precum și efectuarea de plăți pentru lucrări neefectuate sau nejustificate, nefiind astfel respectate principiile unei bune gestiuni financiare în utilizarea resurselor bugetului local al Municipiului Brașov. Făcând trimitere la constatările consemnate în Decizia nr. 44 din 24.08.2015, recurenta arată că în raport cu întreaga stare de fapt și de drept, sunt îndeplinite condițiile de atragere a răspunderii civile delictuale a pârâților, reglementate de art. 1357 din C. civ., fiind constatat un prejudiciu important în patrimoniul municipiului, există un raport de cauzalitate între faptele acestora și prejudiciul cauzat și, de asemenea, există vinovăția în persoana pârâților în săvârșirea acestor fapte, motiv pentru care se impune admiterea acțiunii introductive de instanță.

Apărările formulate în cauză Intimatul B. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității căii de atac față de prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. - arătând că recurentul a invocat exclusiv critici de netemeinicie- și, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Intimata F. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului -criticile vizând starea de fapt astfel cum a reținut instanța de apel din probele administrate-, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Intimata M. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat având în vedere că în dosarul penal a avut doar calitatea de martor și nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale. Intimatul H. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului -criticile privind aprecierea instanței de apel cu privire la poziția intimatului avută în calitate de martor în procesul penal, nu sunt de natură a se încadra în motivele de casare reglementate de prevederile art. 488 C. proc. civ.- și a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Intimatul G. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului - arătând că recurentul nu a motivat calea de atac cu privire la îndeplinirea condițiilor răspunderii civile în ceea ce-l privește pe intimat- și, pe fond, a solicitat respingerea căii de atac. Intimatul L. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului - susținând faptul că recurentul a indicat formal prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. întrucât a făcut referire la probele administrate în cauză și la situația de fapt-, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Intimatele D. și E. au formulat note scrise prin care au invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea în motivele de nelegalitate, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Recurenta a formulat răspunsuri la întâmpinările depuse la dosar prin care a solicitat respingerea excepției nulității recursului și respingerea apărărilor intimaților. Intimații J. și O. au depus note de ședință prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând recursul în raport cu excepția nulității pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., invocată de intimați, prin întâmpinări, a cărei analiză este prioritară, față de prevederile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488". Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca motivele formulate să se circumscrie cazurilor de nelegalitate expres și limitativ reglementate. Așadar, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. În consecință, în măsura în care aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate. Prin urmare, motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al reclamantei, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege. Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea deciziei recurate. În speță, se constată că recursul este, formal, încadrat în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., însă din maniera de redactare a memoriului de recurs reiese că partea reclamantă a nesocotit existența judecății anterioare și natura căii extraordinare de atac a recursului. Cu referire la decizia nr. 1709/Ap din data de 13 noiembrie 2023, recurenta pretinde că instanța de apel a respins în mod greșit cererea față de societatea A. S.R.L., prin lichidator judiciar N., întrucât înscrierea recurentei la masa credală a debitorului falit nu garantează recuperarea prejudiciului. Dincolo de faptul că recurenta nu a indicat norma legală pretins a fi încălcată sau aplicată greșit de instanța de apel atunci când a reținut că după deschiderea procedurii insolvenței, orice valorificare a drepturilor creditorilor se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor -sens în care reclamanta a fost înscrisă în tabelul definitiv al creanțelor cu suma de 1.914.926,14 RON-, Înalta Curte reține că recurenta nu a realizat o argumentare juridică susceptibilă de încadrare în drept și aptă de cenzură de legalitate, ci s-a limitat la a învedera aspecte privind oportunitatea demersului său, raționament ce nu plasează partea sub incidența motivului de casare evocat. Or, motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea dezacordului față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor argumentelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege. De asemenea, în aceeași modalitate lacunară, ce nu conturează un element de nelegalitate a hotărârii atacate, recurenta invocă încălcarea prevederilor art. 1349 și art. 1382 C. civ. de către instanța de apel atunci când a pronunțat decizia nr. 434/Ap din 19 martie 2024. Anume, recurenta se limitează la a detalia împrejuări factuale solicitând, practic, o reevaluare a faptelor și constatărilor reținute în cuprinsul Deciziei Curții de Conturi nr. 44/2015 și sentinței penale nr. 26F/24.04.2020, aspecte ce au în vedere strict temeinicia judecății înfăptuite, iar nu legalitatea acesteia, având în vedere că se circumscriu exclusiv activității de interpretare a probatoriului administrat ce revine instanțelor devolutive. Se observă că forma de motivare a recursului adoptată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Brașov, prin primar constă, practic, în redarea considerentelor hotărârii atacate și a apărărilor formulate în cauză, cu referire la modalitatea de interpretare a probelor administrate, nearătându-se concret în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate. Deopotrivă, lipsită de aptitudinea concretă de a învesti legal instanța de recurs este și trimiterea recurentei la dezlegările Curții Constituționale din Decizia nr. 690/20.10.2015 (pct. 19- "Curtea reține că, potrivit normelor procesual penale ale art. 28 alin. (1) teza a doua, instanța civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce privește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului faptei ilicite...În aceste condiții, instanța civilă va putea constata existența unei culpe civile a inculpatului, chiar dacă instanța penală nu a constatat existența unei culpe penale a acestuia"), în contextul în care nu se raportează la considerentele hotărârii atacate, sens în care instanța de apel a reținut că nu a fost dovedită existența vreunei fapte ilicite în sarcina pârâților. Procedând astfel, nu este posibilă conturarea limitelor de exercitare a controlului judiciar din prezenta fază procesuală, ce pot fi stabilite doar prin critici concrete cu privire la decizia atacată, recurenta-reclamantă ignorând, practic, dispoziția instanței de apel în legătură cu aspectele deduse judecății prin cererea de apel. Exigențele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. impun obligația formulării de critici care să pună în discuție aspecte referitoare la aplicarea greșită a regulilor de drept incidente, prin raportare directă la soluția și la motivele cuprinse în hotărârea recurată, pentru ca, în acest mod, instanța de recurs să poată exercita un control judiciar efectiv, cerință neîndeplinită în speță în acord cu cele anterior menționate, recurenta prevalându-se doar în mod formal de motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Criticile formulate de recurenta-reclamantă referitoare la aprecierea probatoriului administrat în cauză ("înscrisuri care au stat la baza dosarului penal și pe baza cărora am formulat acțiunea") nu reprezintă motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecății în calea extraordinară de atac a recursului, ci critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanța de control judiciar, modalitatea de administrare și interpretare a probatoriilor reprezentând o chestiune de fapt, ce este analizată în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei. Prin urmare, se observă că recurenta tinde la o cenzurare a modalității de apreciere a probelor de către instanța de apel și la o devoluare a fondului, ceea ce este incompatibil cu calea de atac a recursului, în cadrul căreia se verifică exclusiv conformitatea actului jurisdicțional atacat cu regulile de drept aplicabile, potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ. Așa fiind, se constată că recurenta nu a indicat, în mod efectiv, în ce constau greșelile de judecată în aplicarea regulilor de drept incidente, din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și nici nu au fost identificate motive de casare de ordine publică, astfel încât nu este posibilă verificarea legalității deciziei recurate, motiv pentru care se impune a fi aplicată sancțiunea nulității recursului, în conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din același cod. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata ca fiind nul recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Brașov, prin primar împotriva deciziei nr. 1709/AP din 13 noiembrie 2023 și deciziei nr. 434/Ap din 19 martie 2024 ale Curții de Apel Brașov, secția civilă.