ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1539/2025

Ședința publică din data de 18 septembrie 2025

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă la 5 iunie 2013, astfel cum a fost modificată, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Municipiul București, prin Primar General, Municipiul București-Direcția Generală Infrastructură și Servicii Publice și Direcția Transporturi, Drumuri și Sistematizarea Circulației, B. S.R.L., C. S.A., D. S.R.L. și E. S.R.L., să se constate exproprierea suprafeței de 151,62 mp din terenul situat în str. x, prin efectuarea lucrării de interes public "Dublarea Diametralei N-S, pe tronson Buzești-Berzei-Vasile Pârvan- B.P Hașdeu-Uranus-Calea x", și să se dispună obligarea pârâților la plata despăgubirii de 151.620 euro, respectiv de 1000 euro/mp (în funcție de cursul euro din data efectuării plății), precum și la plata sumei de 3.031 RON/mp (echivalentul în RON al sumei de 700 euro/mp pe lună), reprezentând echivalentul lipsei de folosință începând cu data exproprierii în fapt.

Prin sentința civilă nr. 428 din 28 martie 2016, Tribunalul București, secția IV-a civilă a respins, ca prescris, capătul de cerere privind despăgubirile constând în contravaloarea lipsei de folosință pentru intervalul 27.11.2009-04.06.2010 și a respins în rest, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată.

Prin decizia civilă nr. 494A din 18 iunie 2020, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis apelul și a schimbat, în parte, sentința apelată, în sensul că a admis, în parte, cererea și a obligat pârâtul Municipiul București să plătească reclamantei suma de 27.482 euro (echivalent în RON la data plății), reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a suprafeței de 140 mp din terenul situat în sectorul 1, str. x, pentru perioada 4 iunie 2010-20 septembrie 2018, menținând în rest sentința apelată.

Prin decizia civilă nr. 924 din 18 mai 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a admis excepția de nelegalitate, invocată din oficiu, a constatat nulitatea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria x nr. x, emis de Consiliul Municipiului București la 21 mai 1995, în ceea ce privește suprafața de 140 mp (având următoarele dimensiuni și vecinătăți: nord: imobil din str. x (proprietatea S.C. A. SRL) pe o lungime de 18,05 m, materializat prin gard zidărie/fler forjat; est: trotuar str. x pe o lungime de 8,17 m, nematerializat; sud: trotuar str. x pe o lungime de 18,64 m, nematerializat; vest: trotuar str. x pe o lungime de 7,58 m, nematerializat), a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantă, a admis recursul declarat de pârâtul Municipiul București, prin Primar General, și de Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, a casat decizia atacată și a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiași curți de apel

În rejudecare, prin decizia civilă nr. 214A din 29 februarie 2024, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantă.

Împotriva acestei decizii civile, a declarat recurs reclamanta.

Prin memoriul de recurs, după ce a expus pe larg premisele și obiectul litigiului, recurenta-reclamantă a învederat că instanța de apel nu putea reține nulitatea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate nr. x din 21 iunie 1995, întrucât admiterea excepției de nelegalitate nu are ca efect nulitatea actului administrativ, ci doar inopozabilitatea sa între părțile litigante.

Prin raportul întocmit la 19 iunie 2025, s-a reținut că decizia recurată este susceptibilă a fi atacată cu recurs, că recursul este timbrat corespunzător și declarat în termen, iar completul de filtru urmează a aprecia asupra încadrării criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.. În condițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților, care nu au depus puncte de vedere.

Analizând, cu prioritate, excepția nulității recursului, Înalta Curte va anula recursul, pentru următoarele considerente de drept:

Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 483 alin. (3) și ale art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., rezultă că recursul este calea extraordinară de atac, de reformare, prin care hotărârea este supusă controlului judiciar prin prisma conformității cu regulile de drept material și/sau procesual aplicabile, astfel că motivarea recursului presupune invocarea și argumentarea unor critici de nelegalitate care, pe de o parte, trebuie să privească soluția pronunțată de instanța de apel, iar, pe de altă parte, trebuie să se circumscrie motivelor prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

Memoriul de recurs nu respectă aceste exigențe legale, întrucât recurenta-reclamantă nu aduce critici care ar putea forma obiect de analiză în prezenta cale extraordinară de atac, ci expune pe larg premisele și obiectul litigiului și reia un aspect care a fost dezlegat definitiv prin decizia de casare pronunțată în ciclul procesual anterior. Astfel, prin decizia nr. 924 din 18 mai 2023, instanța de recurs, admițând excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria x nr. x, emis de Consiliul Municipiului București la 21 mai 1995, a indicat, în mod explicit, și consecința juridică pe care o produce în cauză această soluție, stabilind că judecarea litigiului trebuie realizată fără a se mai ține seama de emiterea, în beneficiului reclamantei, a certificatului respectiv, în acord cu prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

În acest context, criticile recurentei-reclamante aduc în discuție un aspect tranșat definitiv, referitor la efectul admiterii excepției de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, care nu mai poate fi reanalizat, întrucât art. 501 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că "în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanța care judecă fondul". O atare atitudine procesuală a recurentei-reclamante ignoră faptul că, prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului, nu pot fi invocate orice fel de nemulțumiri, ci doar acelea care privesc decizia recurată și care îmbracă forma unor aspecte de nelegalitate, în conformitate cu dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

În mod special, motivul reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat de către recurenta-pârâtă, presupune enunțarea normei de drept material aplicabile cauzei, prezentarea interpretării pe care partea o consideră corectă și argumentarea discordanței acestei interpretări cu cea dată de instanța de apel, acest caz de casare nefiind incident atunci când se critică problemele de drept dezlegate prin decizia de casare din ciclul procesual anterior.

În absența unor critici care să privească decizia civilă recurată, instanța de recurs nu poate decela aspectele de nelegalitate pe care partea urmărește a le invoca și nici dacă acestea se circumscriu motivelor prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., context în care intervine sancțiunea nulității recursului, potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

Față de aceste considerente, în baza art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității, invocată din oficiu, și va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de către reclamanta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 214A din 29 februarie 2024 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 septembrie 2025.