ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1511/2025

Ședința publică din data de 18 septembrie 2025

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 aprilie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea petentului A. privind sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 și art. 20 din Legea nr. 514/2003, astfel cum au fost interpretate prin Decizia în interesul legii nr. 7/2024.

Împotriva acestei soluții, la 8 aprilie 2025, a declarat recurs petentul A., solicitând casarea încheierii și sesizarea Curții Constituționale.

Prin memoriul depus la 12 mai 2025, recurentul-petent a arătat că încheierea este nemotivată, întrucât nu au fost prezentate motivele pentru care s-a reținut că excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu soluționarea cauzei. A mai învederat că această condiție legală este îndeplinită, întrucât întâmpinarea este semnată și de un consilier juridic care nu a făcut dovada că exercită legal profesia.

Intimatul-pârât a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat.

Examinând încheierea atacată, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente de drept:

Prealabil, se impune a se preciza că recursul urmează a fi examinat în lumina deciziei Curții Constituționale a României nr. 321 din 9 mai 2017, publicate în Monitorul Oficial nr. 580/2017, prin care s-a stabilit că recursul reglementat prin dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 este un remediu judiciar care nu preia niciunul din elementele și caracteristicile proprii recursului din C. proc. civ., obiectul său constând în verificarea aprecierii instanței ierarhic inferioare cu privire la soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, motivată de neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992.

Potrivit dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată:

"(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă. (3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. (4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanța de judecată va trimite Curții Constituționale și numele părților din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora. (5) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

Având în vedere aceste dispoziții legale, se reține că, pentru ca excepția de neconstituționalitate să fie admisibilă și, în consecință, să poată fi sesizată Curtea Constituțională a României cu soluționarea ei, este necesar a fi îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții specifice: (i) excepția de neconstituționalitate să fie ridicată în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj; (ii) excepția de neconstituționalitate să aibă ca obiect legi sau ordonanțe ori dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare; (iii) legea sau ordonanța ori dispozițiile dintr-o lege sau ordonanță să aibă legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia; (iv) excepția de neconstituționalitate să nu aibă ca obiect prevederi ce au fost deja constatate neconstituționale.

În cauză, Curtea de Apel Pitești a apreciat că nu este îndeplinită condiția ca dispozițiile art. 5 și art. 20 din Legea nr. 514/2003, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 7 din 22 aprilie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, să aibă legătură cu soluționarea cauzei, ceea ce conduce la respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale, ca inadmisibilă, conform art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Referitor la această condiție legală, se reține că dispozițiile legale a căror neconstituționalitate se cere a fi constatată trebuie să producă un efect real asupra cursului procesului și, implicit, asupra situației juridice a părții. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut că "legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile legale în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului" (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 600 din 12 august 2014). Totodată, "condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței, nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. Cu alte cuvinte, excepția de neconstituționalitate trebuie să fie realmente utilă părții care a invocat-o pentru soluționarea litigiulu." (Decizia nr. 360 din 8 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1017 din 19 octombrie 2022).

Date fiind aceste repere jurisprudențiale, stabilite chiar de către instanța de contencios constituțional, se constată că este corect raționamentul logico-juridic al Curții de Apel Pitești, în sensul că invocarea nulității întâmpinării formulate în primă instanță, pentru argumentul că nu s-a făcut dovada exercitării legale a profesiei de către consilierul juridic care a redactat-o, nu poate genera efecte juridice diferite în cauză, după cum Curtea Constituțională constată sau nu neconstituționalitatea dispozițiilor art. 5 și art. 20 din Legea nr. 514/2003, astfel cum au fost interpretate prin Decizia în interesul legii nr. 7 din 22 aprilie 2024.

Potrivit art. 5 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare, "consilierii juridici pot constitui asociații profesionale, în scopul apărării și promovării intereselor profesionale, în condițiile legii privind asocierea și constituirea persoanelor juridice", iar art. 20 din același act normativ prevede următoarele:

"(1) În condițiile prevăzute la art. 5, consilierii juridici se pot asocia în structuri județene, pe ramuri sau domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale, și, după caz, la nivel național, cu respectarea legii privind asociațiile și fundațiile. (2) Formele de asociere și organizare la nivel județean și național sunt stabilite prin statutul asociației, cerut de lege. (3) Constituirea asocierilor profesionale are la bază principiile constituționale ale dreptului de asociere și reglementările legale privind asocierea și constituirea de persoane juridice."

Prin decizia nr. 7 din 22 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 502 din 30 mai 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 5 și ale art. 20 din Legea nr. 514/2003, a stabilit că "prestarea activității specifice, de reprezentare juridică, se poate realiza de către consilieri juridici, în calitatea lor de funcționări publici sau de angajați cu contract individual de muncă, independent de înscrierea acestora în Tabloul profesional al consilierilor juridici ținut de Colegiile Consilierilor Juridici din România."

În cauză, Curtea de Apel Pitești a constatat că întâmpinarea depusă în primă instanță nu a fost semnată doar de către consilierul juridic, ci și de către șeful Administrației Județene a Finanțelor Publice Vâlcea, astfel că, indiferent de declararea ca neconstituțională a textelor de lege invocate de recurent, întâmpinarea respectivă produce efecte juridice, nefiind lovită de sancțiunea nulității.

În acest context, este nefondată susținerea recurentului, potrivit căreia Curtea de Apel Pitești ar fi reținut, în mod greșit, lipsa legăturii cu soluționarea cauzei.

Nefondată este și critica privind nemotivarea încheierii recurate, întrucât se observă că în cuprinsul acesteia au fost prezentate, într-o manieră care respectă logica juridică, argumentele pentru care s-a apreciat că nu este îndeplinită condiția legală ca dispozițiile art. 5 și art. 20 din Legea nr. 514/2003, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 7 din 22 aprilie 2024, să aibă legătură cu soluționarea cauzei, ceea ce conduce la respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale, ca inadmisibilă, conform prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, va respinge, ca nefondat, recursul declarat împotriva încheierii din 7 aprilie 2025 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 7 aprilie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2024.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 septembrie 2025.