ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1393/2025

Ședința publică din data de 01 iulie 2025

Asupra conflictului negativ de competență constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, la data de 28.06.2024, sub nr. x/2024, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții B. și C. S.A., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/21.08.2014 de SPN D. și E., încheiat între B., prin mandatar F., în calitate de vânzător și C. S.A., în calitate de cumpărător, având ca obiect vânzarea - cumpărarea imobilului - teren extravilan în suprafață de 9170 mp, situat în comuna Dioști, sat Radomir, jud. Dolj, amplasat în T49, P19, identificat cu nr. cadastral x Dioști, categoria de folosință arabil.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1166, 1167, art. 1179, art. 1225, alin. (1), (2) și (3), art. 1247, alin. (2), art. 1250 și art. 1650, alin. (1) C. civ.

2.1. Prin sentința civilă nr. 12936 din data de 13.11.2024 pronunțată de Judecătoria Craiova, secția civilă în dosarul nr. x/2024, instanța a respins excepția netimbrării invocată de pârâta C. S.A., a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de aceeași pârâtă prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei către Judecătoria Sectorului 2 București.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență, că a fost învestită cu o acțiune în constatarea nulității absolute a unui contract de vânzare cumpărare a unui imobil, care este o acțiune personală imobiliară și, prin urmare, competența de soluționare nu se stabilește potrivit art. 117 C. proc. civ. aplicabil exclusiv acțiunilor reale imobiliare, ci potrivit dispozițiilor de drept comun ale art. 107 C. proc. civ. conform cărora cererea se depune la instanța domiciliului pârâtului sau, în raport de circumstanțele cauzei, conform art. 113 alin. (1) pct. 3 din același cod.

În ceea ce privește dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., instanța a reținut că acestea nu își găsesc aplicarea în speță întrucât în contractul de vânzare autentificat sub nr. x/21.08.2014 nu a fost stabilită o clauză prin care să se stipuleze locul unde obligația urmează să fie executată, competența teritorială urmând a fi stabilită potrivit regulii de drept comun.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Sectorului 2 București, secția civilă, prin sentința civilă nr. 5626 din data de 23 aprilie 2025 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, a constatat existența conflictului negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

În motivarea sentinței civile de declinare a competenței, instanța a reținut că obiectul cererii de chemare în judecată este anularea unui act translativ de proprietate (a contractului de vânzare autentificat sub nr. x/21.08.2014 de SPN D. și E.), instanța fiind sesizată în acest context cu o cerere mixtă (prin care se urmărește valorificarea, în același timp, a unui drept real și a unui drept de creanță, dacă aceste drepturi sunt efectul aceleiași cauze, izvorând din același act juridic, sau se găsesc într-un raport de conexitate), cerere în privința căreia competența se stabilește în conformitate cu prevederile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. potrivit cărora, în afară de instanțele prevăzute la art. 107 - 112, mai sunt competente instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract.

Or, observând că executarea obligației vânzătorului, de predare a bunului vândut (art. 1685 C. civ.), prin prisma locului situării imobilului obiect material al contractului de vânzare era prevăzută a se efectua în comuna Dioști, sat Radomir, județul Dolj (situată în circumscripția Judecătoriei Craiova conform H.G. nr. 1217/2023) și având în vedere și dispozițiile art. 116 C. proc. civ., conform cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, instanța a apreciat că Judecătoriei Sectorului 3 București îi revine competența să judece cauza în primă instanță.

II. Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Înalta Curte reține că instanțele au fost învestite cu o cerere de chemare în judecată, prin care reclamantul a solicitat anularea contractului de vânzare încheiat între pârâta B., în calitate de vânzătoare, și C. S.A., în calitate de cumpărătoare, cu privire la imobilul teren situat în comuna Dioști, sat Radomir, jud. Dolj, reclamantul fiind terț față de actul a cărui anulare o solicită.

Cele două instanțe aflate în conflict și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, Judecătoria Craiova stabilind competența în raport cu domiciliul pârâtului, în timp ce Judecătoria Sectorului 2 București a reținut că este competentă să soluționeze cauza Judecătoria Craiova, în raport cu locul prevăzut în contract pentru executarea obligației.

Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

Sunt, însă, situații în care legea stabilește o competență teritorială alternativă astfel încât, pe lângă instanța de la domiciliul pârâtului, mai sunt competente și alte instanțe.

În materie contractuală, art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. reglementează o competență teritorială alternativă în favoarea instanței "locului prevăzut în contract" pentru executarea, chiar și în parte, a obligației, în cazul cererilor privând executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract.

Determinarea locului prevăzut pentru executarea obligației născute din contract nu presupune, în mod necesar, inserarea în cuprinsul contractului a unei prevederi exprese în acest sens, fiind suficient ca părțile să se înțeleagă fie și implicit, însă neîndoielnic, asupra locului executării.

În raport cu obiectul demersului judiciar al reclamantului, care, prin anularea contractului de vânzare cumpărare, tinde la readucerea în patrimoniul vânzătorului a dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, ceea ce implică o obligație de predare a bunului ce a făcut obiectul contractului, în speță, în conformitate cu dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., competența de soluționare a cererii revine instanței în a cărei rază teritorială urmează a se executa obligația de predare, aceasta neputând fi decât instanța de la locul situării bunului imobil în litigiu.

Cum, în speță, bunul obiect al contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/21.08.2014 de SPN D. și E. este situat în sat comuna Dioști, sat Radomir, jud. Dolj, competența de soluționare a cauzei, în conformitate cu prevederile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., anterior menționate, aparține Judecătoriei Craiova, instanță în a cărei circumscripție teritorială se află respectivul imobil.

Prin urmare, întrucât reclamantul și-a manifestat dreptul de opțiune reglementat de lege, în sensul de a învesti instanța în a cărei circumscripție teritorială se află locul executării obligației principale izvorâte din contract (între care și cea de transfer al dreptului de proprietate și predare a bunului), respectiv Judecătoria Craiova, competența de soluționare a pricinii aparține acestei instanțe.

Odată aleasă competența de soluționare a cauzei de către reclamant, conform prevederilor art. 116 C. proc. civ., aceasta dobândește caracter definitiv, nemaifiind posibilă declinarea competenței de soluționare a pricinii în favoarea instanței competente alternativ.

Pentru considerentele expuse și având în vedere dispozițiile art. 129 și art. 130 din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) din același act normativ va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 01 iulie 2025.