ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1326/2025

Ședința publică din data de 11 iunie 2025

Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 6 București la 29.05.2017 sub nr. x/2017, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Municipiul București, prin Primarul General și Consiliul Local al Sectorului 6 București, obligarea pârâților să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu reclamanta, privind terenul aferent locuinței acesteia, în suprafață de 205 mp, situat în București, str. x, pentru care și-a manifestat intenția să îl achiziționeze, sens în care i-a notificat pe pârâți, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1627/28.02.2018, Judecătoria Sectorului 6 București a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența în favoarea Tribunalului București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă la 13.06.2018 sub nr. x/2018.

Prin sentința civilă nr. 1996/08.10.2018, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București, prin Primarul General, a obligat pe pârât să încheie cu reclamanta contractul de vânzare-cumpărare privind terenul aferent locuinței acesteia, în suprafață de 205 mp, situat în București, str. x, și a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Sectorului 6 București, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.

Prin decizia civilă nr. 874/A/12.06.2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis apelul formulat de pârâtul Municipiul București, prin Primar General, împotriva sentinței civile nr. 1996/08.10.2018, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă și a schimbat în parte sentința civilă apelată, în sensul respingerii, ca neîntemeiate, a cererii formulate în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București, prin Primarul General. A menținut restul dispozițiilor sentinței. A obligat intimata-reclamantă la plata, către apelantul-pârât, a cheltuielilor de judecată din apel, constând în taxa de timbru de 3340 RON și onorariu de expert de 1000 RON.

Împotriva deciziei civile nr. 874/A/12.06.2023 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., reclamanta A..

Recurenta a învederat că instanța de apel nu a avut în vedere situația de fapt, privind terenul și noțiunea de teren aferent construcției, pentru care a fost încheiat contractul de închiriere și s-au achitat taxe/chirii pentru suprafața de 205 mp.

Interesul legitim al acțiunii promovată de recurentă este dat de dreptul de proprietate asupra construcției obținut în baza Legii nr. 112/1995, un drept asupra terenului potrivit art. 9 și art. 21 din aceeași lege, respectiv art. 33 și art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, stabilite prin H.G. nr. 20/1996, republicate (denumite în continuare Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995), de a dobândi și deține terenul, conform contractului de închiriere valabil la data formulăm cererii.

Nicio rațiune a legii nu se opune ca aceste terenuri să facă obiectul înstrăinării către proprietarii construcțiilor edificate asupra lor, pentru a se ajunge astfel, la întregirea dreptului de proprietate asupra imobilului teren și construcții. Dimpotrivă, împrejurarea că asemenea terenuri sunt excluse de la restituirea în natură către foștii proprietari (cărora li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent) reprezintă un argument suplimentar că ele pot intra în patrimoniul dobânditorului construcției.

A nega posibilitatea de a se solicita și de a se obține în instanță obligarea la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, înseamnă a transforma dreptul subiectiv recunoscut de lege într-un drept iluzoriu și neefectiv.

Or, atâta timp cât recurenta și-a îndeplinit obligațiile, a formulat cerere privind întregirea dreptului, ceilalți proprietari nu și-au manifestat dorința de a achiziționa terenul aferent, nu i se poate refuza recurentei această posibilitate prevăzută de lege. Mai mult, în timpul procesului a apărut Legea nr. 87/2020, potrivit căreia terenul trebuie să intre în proprietate, atribuit prin titlu de proprietate eliberat de primăria de sector, (fără contract de vânzare-cumpărare). În acest sens, arată că prin intermediul Legii nr. 87/2020, cumpărătorii de locuințe și/sau anexe gospodărești, în baza Legii nr. 112/1995, au primit vocația de a obține constituirea dreptului de proprietate asupra curților/grădinilor aferente locuințelor și/sau anexelor gospodărești. Totodată, prin Legea nr. 87/2020 persoanele care au cumpărat imobilele în baza Legii nr. 112/1995 au fost incluse în categoria persoanelor care pot beneficia de obținerea dreptului de proprietate asupra terenurilor ocupate (în principiu) în baza unor contracte de închiriere.

Nu au fost identificate motive de ordine publică în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul în raport cu excepția netimbrării, invocată de instanță din oficiu, a cărei analiză este prioritară potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

De asemenea, art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează în sensul că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de aceasta și de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

În cauză, prin rezoluția de verificare și regularizare a cererii de recurs, instanța a stabilit în sarcina recurentei-reclamante obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 3440 RON, conform dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată.

De asemenea, prin aceeași rezoluție, recurentei i s-a adus la cunoștință faptul că, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, are posibilitatea, în condițiile legii, să formuleze cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în termen de 3 zile de la comunicarea taxei datorate, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, sau cerere de ajutor public judiciar, conform O.U.G. nr. 51/2008.

Obligația privind achitarea taxei judiciare de timbru a fost comunicată recurentei la data de 11.12.2024, conform dovezii aflate la dosar, însă aceasta nu s-a conformat dispozițiilor instanței și nici nu a formulat cerere de ajutor public judiciar, în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 51/2008 sau cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la comunicarea taxei datorate, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Întrucât recurenta-reclamantă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, în temeiul prevederilor art. 24 alin. (1) și (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013, coroborate cu art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, astfel încât se impune sancțiunea anulării acestuia.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va anula, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 874/A din 12 iunie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 874/A din 12 iunie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 iunie 2025.