ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1289/2025

Ședința publică din data de 10 iunie 2025

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia nr. 2678 din 26 noiembrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2018, s-a admis recursul declarat de recurenții-reclamanți A., B., C., D., E., F. și recurenta-intervenientă G. împotriva deciziei nr. 23C din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți H., I., J. și intimații-intervenienți K. (moștenitor al defunctei L.), M., N. (decedată, pe numele moștenirii), O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA. (decedată, pe numele moștenirii), BB. și CC. (moștenitori ai defunctei DD.).

S-a casat în parte decizia recurată și a fost trimisă cauza la curtea de apel pentru evocarea fondului, fiind menținute dispozițiile privind admiterea apelului.

Petenții A., B. prin mandatar A., C. prin mandatar A., D. prin mandatar A., E. prin mandatar A., F. prin mandatar A., M., N., decedata pe numele moștenirii, O., P., R., S., V., W., G., BB. și CC., ambii moștenitori ai lui DD., au formulat cerere de completare a dispozitivului deciziei nr. 2678 din 26 noiembrie 2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2018, în temeiul dispozițiilor art. 444 C. proc. civ., solicitând instanței să se pronunțe asupra capătului de cerere privind obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în recurs și apel; cu cheltuieli de judecată aferente soluționării cererii de completare dispozitiv.

În motivare, au arătat că la termenul de judecată din 26 noiembrie 2024, la care s-a dezbătut fondul cauzei, au solicitat plata cheltuielilor de judecată ocazionate în apel și recurs, depunând și dovezile aferente, conform înscrisurilor ce atestă achitarea unui onorariu de avocat în recurs, în cuantum total de 10.050 RON (suma de 1.675 RON pentru fiecare recurent), cu mențiunea că o parte din intervenienți au achiesat la poziția procesuală a recurenților.

Prin decizia pronunțată, Înalta Curte a admis recursul promovat de petenții de față, fără însă a se pronunța cu privire la solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecată.

În considerarea acestor motive, petenții au solicitat admiterea cererii de completare în sensul acordării cheltuielilor de judecată.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând cererea de completare formulată de petenți, Înalta Curte o va respinge, pentru considerentele ce succed:

Potrivit art. 444 alin. (1) C. proc. civ., "Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare’.’

Din interpretarea textului rezultă că cererea de completare a unei hotărâri judecătorești este admisibilă exclusiv atunci când instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale.

În speță, petenții au solicitat completarea deciziei nr. 2678 din 26 noiembrie 2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2018, prin acordarea cheltuielilor de judecată pretinse în etapa procesuală a recursului, reprezentate de onorariu de avocat și taxe judiciare de timbru, astfel cum rezultă din dovezile de plată atașate la dosar, dar și a celor efectuate în apel.

Înalta Curte notează că prin respectiva hotărâre s-a admis recursul declarat în cauză, s-a casat în parte decizia recurată și a fost trimisă cauza la curtea de apel pentru evocarea fondului, fiind menținute dispozițiile privind admiterea apelului.

Reținând că soluția care s-a impus a fost aceea de casare cu trimitere spre rejudecare a cauzei în ce privește evocarea fondului, în limitele indicate, instanța apreciază că la momentul procesual al soluționării recursului, ca de altfel și la acest moment procesual al soluționării cererii de completare, nu poate dispune asupra cheltuielilor de judecată pretinse de aceste părți procesuale în recurs, întrucât nu s-a stabilit încă, în mod definitiv, culpa procesuală în litigiul dedus judecății, întrucât nu s-a tranșat încă asupra aspectului privind "partea care a pierdut procesul’’ în sensul art. 453 alin. (1) C. proc. civ.. Astfel, este de principiu că în caz de casare cu trimitere spre rejudecare, cheltuielile de judecată urmează a fi evaluate de instanța de rejudecare în ansamblul cheltuielilor judiciare ale cauzei în raport de soluția pe care o va pronunța.

Față de cele ce preced, se va respinge cererea petenților, nefiind întrunite cerințele pentru completarea hotărârii cu cheltuielile de judecată în coordonatele fixate de dispozițiile art. 444 alin. (1) C. proc. civ.

În ceea ce privește solicitarea de obligare a cheltuielilor de judecată pretins efectuate în vederea soluționării cererii prezente formulate în temeiul art. 444 din C. proc. civ., Înalta Curte notează în plus celor evidențiate anterior care se aplică mutatis mutandis, și faptul că la dosarul cauzei nu există niciun document justificativ în acest sens.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de petenți, privind completarea dispozitivului deciziei nr. 2678 din 26 noiembrie 2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 iunie 2025.