ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1273/2025

Ședința publică din data de 5 iunie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 31 octombrie 2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele B. și Județul Cluj reprezentat prin Președintele Consiliului Județean, constatarea calității de unic moștenitor legal după defuncta C., decedată la data de 11.03.2016, asupra masei succesorale compuse din cota de 1/8 parte din imobilele terenuri înscrise în titlul de proprietate nr. x/1995, în favoarea reclamantului, în calitate de frate; sistarea stării de indiviziune asupra terenurilor cuprinse în titlul de proprietate nr. x/1995, prin atribuirea tuturor acestor terenuri în favoarea reclamantului, cu titlu de drept de moștenire și partaj, ca bun propriu, fără plata vreunei sulte în favoarea coproprietarei B..

De asemenea, reclamantul a solicitat rectificarea suprafeței imobilului identificat cu nr. cadastral x, înscris în CF nr. x comuna Țaga, prin înscrierea suprafeței reale de 3.000 mp, așa cum aceasta este evidențiată în TP nr. x/1995, și prin stabilirea limitei de proprietate, în contradictoriu cu pârâta de rând 2, până la limita drumului public, incluzând porțiunea de teren cuprinsă în planul cadastral aferent imobilului între coordonatele pct. 3, 4 și 5 și limita nr. cad. x, reprezentând drumul județean DJ 109C, km 13+683 - km 17+600, cu pod de la km 13+673 până la km 13+683, potrivit folosinței faptice a imobilului proprietatea reclamantului, precum și înscrierea dreptului de proprietate asupra terenurilor cuprinse în TP nr. x/1995, respectiv în CF nr. x Țaga, CF nr. x Țaga, CF nr. x Țaga, precum și în cărțile funciare ale terenurilor cuprinse în titlul de proprietate, după identificarea acestora conform datelor de carte funciară și datelor cadastrale, în favoarea reclamantului, cu titlu de drept de moștenire și partaj, ca bun propriu.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 669, art. 670, art. 676 coroborate cu prevederile art. 953, art. 954 alin. (1), art. 955, art. 963, art. 976 alin. (2), art. 1103 alin. (1), art. 1108 alin. (2), art. 1112, art. 907, art. 908 alin. (1) pct. 4 și alin. (2) C. civ., precum și art. 194 și următoarele din C. proc. civ.

Prin precizarea de acțiune formulată la data de 23 noiembrie 2023, reclamantul a solicitat includerea în masa succesorală și sistarea stării de indiviziune și cu privire la imobilul construcție situat administrativ în localitatea Sântioana, nr. 273, comuna Țaga, județul Cluj, având o suprafață construită la sol de 28 mp, suprafață desfășurată de 28 mp, casă de locuit cu regim de înălțime parter, pe fundație din piatră, pereți din cărămidă și acoperiș din țiglă.

Prin sentința civilă nr. 5715 din 20 noiembrie 2024, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2024, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Județul Cluj prin Președintele Consiliului Județean Cluj și B., având ca obiect acțiune în constatare și rectificare carte funciară, în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București. În motivare, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 118 alin. (1) pct. 2 și art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., în materia moștenirii competența teritorială este exclusivă și aparține instanței de la ultimul domiciliu al defunctului. Constatând că ultimul domiciliu al defunctei a fost în București, instanța a dispus declinarea competenței.

Prin sentința civilă nr. 3082 din 10 aprilie 2025, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr. x/2025 (format ca urmare a disjungerii capătului de cerere privind rectificarea cărții funciare), instanța a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a capătului de cerere având ca obiect rectificarea suprafeței imobilului identificat cu nr. cad. x, înscris în c.f. x Țaga, prin înscrierea suprafeței reale de 3.000 mp, așa cum este aceasta evidențiată în cadrul TP x/1995 și prin stabilirea limitei de proprietate, în contradictoriu cu pârâta Județul Cluj, până la limita drumului public și includerea porțiunii de teren cuprinsă în planul cadastral aferent imobilului, între coordonatele pc. 3, 4 și 5 și limita nr. cad. x, reprezentând drum județean 109C, km 13 + 683 - km 17 + 600 cu pod de la 13 + 673 până la km 13 + 683, potrivit folosinței faptice a imobilului proprietatea reclamantului în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. În motivare, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., în cazul cererilor având ca obiect rectificarea cărții funciare, competența revine instanței în circumscripția căreia se află imobilul. Astfel, Judecătoria Cluj-Napoca este competentă teritorial, întrucât imobilul în cauză se află pe raza acesteia.

Ca urmare a ivirii conflictului negativ de competență, Judecătoria Sectorului 6 București a dispus suspendarea judecății cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Judecătoria Cluj-Napoca.

Prin sentința civilă nr. 5715/2024, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București, reținând că, în materie succesorală, competența aparține instanței ultimului domiciliu al defunctului, potrivit dispozițiilor art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.. Instanța a apreciat că și celelalte capete de cerere sunt accesorii cererii principale privind moștenirea și, implicit, competența ar reveni instanței succesorale.

Judecătoria Sectorului 6 București, însă, prin sentința civilă nr. 3082/2025, a admis la rândul său excepția necompetenței teritoriale, motivând că, în privința cererii având ca obiect rectificarea cărții funciare, competența revine instanței de la locul unde se află imobilul, conform art. 113 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., respectiv Judecătoriei Cluj-Napoca.

Potrivit art. 113 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., "este competentă instanța locului unde se află imobilul, pentru cererile în prestație tabulară, în justificare tabulară sau în rectificare tabulară." Această dispoziție are caracter special și derogatoriu față de regulile generale de competență, inclusiv față de regula aplicabilă în materia succesiunii prevăzută de art. 118 C. proc. civ., aplicându-se în mod direct atunci când obiectul principal al cererii vizează rectificarea înscrierilor în cartea funciară.

Analizând în detaliu cererea formulată de reclamant, Înalta Curte constată că aceasta vizează rectificarea suprafeței unui imobil situat în județul Cluj, înscris în cartea funciară a localității Țaga, și stabilirea limitei de proprietate. Astfel, cererea nu este condiționată de dezbaterea succesiunii sau de soluționarea eventualelor cereri formulate între moștenitori, având natura unui drept tabular distinct și autonom, exercitabil independent de aspectele succesorale.

Judecătoria Sectorului 6 București a reținut în mod corect că această cerere reprezintă o acțiune distinctă, nefiind accesorie procedurii succesorale sau partajului, și este susținută de prevederile art. 643 alin. (1) C. proc. civ., care permit coproprietarilor să formuleze acțiuni referitoare la coproprietate, inclusiv rectificarea cărții funciare, independent de finalizarea procedurilor succesorale.

Totodată, Înalta Curte subliniază că jurisprudența constantă confirmă că existența unor cereri cu natură succesorală sau de partaj nu afectează autonomia cererii de rectificare tabulară, care se bucură de o competență specială imperativă, stabilită de legiuitor tocmai pentru asigurarea exactității și legalității evidențelor de carte funciară. În acest sens, doctrina juridică accentuează că cererile tabulare urmăresc garantarea principiilor publicității și securității juridice imobiliare, având un regim juridic distinct și prioritar față de alte tipuri de cereri.

Practica judiciară, inclusiv jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, reflectă constant abordarea conform căreia competența teritorială specială instituită pentru rectificarea cărții funciare prevalează indiferent de contextul procedural mai larg în care este formulată cererea, tocmai pentru a asigura celeritatea, exactitatea și stabilitatea circuitului civil al bunurilor imobile.

În consecință, în conformitate cu art. 113 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., ținând seama de natura specifică a cererii și de localizarea imobilului în localitatea Țaga, județul Cluj, instanța competentă să soluționeze această cauză este Judecătoria Cluj-Napoca.

Pentru aceste considerente, conflictul negativ de competență se soluționează stabilind că Judecătoria Cluj-Napoca este instanța competentă să judece cererea privind rectificarea cărții funciare formulată de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 iunie 2025.