ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1269/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1269/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 5 iunie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:
Obiectul cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani la data de 21.03.2024, sub numărul unic de dosar x/2024, reclamanta A. a solicitat instanței obligarea pârâtului B. la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului C., în cuantum de 1/4 din venitul minim net pe economie (2.079 RON), începând cu data introducerii acțiunii, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că din relația de concubinaj cu pârâtul B. a rezultat minorul C., în prezent în vârstă de 2 ani, care este îngrijit și locuiește împreună cu ea, la domiciliul său din localitatea Tudora, județul Botoșani. De asemenea, reclamanta a precizat că, încă de la nașterea copilului, ea a fost cea care l-a crescut și îngrijit, tatăl copilului aflându-se în cea mai mare parte a timpului în Anglia, de unde trimitea sporadic sume modice cuprinse între 200-300 RON.
Totodată, reclamanta a menționat că pârâtul este sănătos și apt să muncească pentru a-i asigura minorului cele necesare creșterii, îngrijirii și educării corespunzătoare. Astfel, reclamanta apreciază că solicitarea formulată este în interesul superior al copilului și vizează protejarea drepturilor acestuia.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Prin sentința civilă nr. 2145 din 9 octombrie 2024, pronunțată de Judecătoria Botoșani în dosarul nr. x/2024, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect stabilirea pensiei de întreținere și a programului de vizitare a minorului, formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul B., în favoarea Judecătoriei Brașov.
În motivare, instanța a reținut că, potrivit art. 114 din C. proc. civ., cererile privind ocrotirea persoanei fizice, date de C. civ. în competența instanței de tutelă și familie, se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită. Din actele dosarului a rezultat că minorul locuiește împreună cu mama sa în localitatea Prejmer, județul Brașov, astfel încât competența revine Judecătoriei Brașov.
Prin sentința civilă nr. 3886 din 30 aprilie 2025, pronunțată de Judecătoria Brașov în același dosar, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani.
În motivare, instanța a reținut că, la data sesizării instanței, minorul locuia împreună cu mama sa în localitatea Tudora, județul Botoșani. Potrivit art. 114 din C. proc. civ., competența se stabilește în funcție de domiciliul persoanei ocrotite la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, astfel încât competența de soluționare revine Judecătoriei Botoșani.
Constatând ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Brașov a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Judecătoria Botoșani.
În stabilirea competenței teritoriale, Înalta Curte reține că cele două instanțe aflate în conflict au interpretat diferit dispozițiile art. 114 din C. proc. civ., care reglementează competența teritorială exclusivă privind cererile de ocrotire a persoanei fizice, atribuite de C. civ. instanței de tutelă și de familie. Potrivit acestui text legal, cererile privind ocrotirea persoanei fizice se soluționează, dacă legea nu prevede altfel, de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
Conflictul negativ de competență ivit în cauză are ca sursă interpretarea diferită dată momentului stabilirii domiciliului persoanei ocrotite. Astfel, Judecătoria Botoșani a apreciat că, raportat la ancheta socială și la actele dosarului, minorul locuiește cu mama sa în localitatea Prejmer, județul Brașov, fiind astfel competentă Judecătoria Brașov. În schimb, Judecătoria Brașov a reținut că stabilirea competenței trebuie realizată potrivit dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., prin raportare exclusiv la situația existentă la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv domiciliul sau reședința minorului din acel moment.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că, la data introducerii cererii de chemare în judecată (21.03.2024), minorul locuia împreună cu mama sa, reclamanta, în comuna Tudora, județul Botoșani. Această stare de fapt rezultă clar din înscrisurile depuse și din susținerile părților, precum și din rapoartele anchetei sociale efectuate. Faptul că ulterior introducerii acțiunii s-a produs o schimbare a locuinței minorului nu poate avea influență asupra determinării competenței teritoriale, deoarece, potrivit jurisprudenței constante a instanței supreme, competența instanței trebuie stabilită prin raportare strictă la data sesizării acesteia.
Doctrina și practica judiciară sunt constante în sensul că noțiunea de domiciliu sau reședință, în contextul art. 114 C. proc. civ., trebuie înțeleasă în sens procesual, ca situație de fapt existentă la momentul sesizării instanței, ce poate fi dovedită prin orice mijloace de probă, nefiind o noțiune strict juridică sau formală.
Totodată, Înalta Curte subliniază că art. 114 C. proc. civ. instituie o competență teritorială exclusivă tocmai pentru a asigura previzibilitatea actului de justiție și accesul efectiv la instanță. Schimbările intervenite ulterior nu pot genera o declinare succesivă a competenței, întrucât aceasta ar determina un formalism excesiv și ar aduce atingere dreptului fundamental de acces la justiție.
Prin urmare, în considerarea dispozițiilor art. 114 și art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., coroborate cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța supremă stabilește că Judecătoria Botoșani este competentă teritorial să soluționeze cauza, întrucât în circumscripția acesteia minorul își avea domiciliul la data sesizării instanței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 iunie 2025.