ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1561/2024

Ședința publică din data de 11 iunie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 4 București la 15 mai 2023, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat stabilirea domiciliului minorilor C. și D. la mamă, exercitarea autorității părintești în exclusivitate și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere.

Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat admiterea în parte a cererii de chemare în judecată, respectiv stabilirea locuinței minorilor la mamă, stabilirea unei pensii de întreținere în cotă procentuală de 1/6 pentru fiecare minor, cu compensarea sumelor de bani achitate deja cu titlu de pensie de întreținere, și stabilirea unui program de vizitare (un weekend o dată la două săptămâni, de vineri ora 18:00 până duminică ora 18:00; câte o săptămână în lunile iulie și august din vacanța de vară, la domiciliul tatălui sau oriunde pe teritoriul României; în anii impari, trei zile în perioada sărbătorilor de Crăciun, de pe data de 24 decembrie, până pe data de 27 decembrie inclusiv; în anii pari, trei zile de sărbătorile pascale; zilele de naștere ale minorilor să fie petrecute cu ambii părinți; să poată lua legătura cu minorii prin mijloace electronice - apeluri video, telefonie fixă/mobilă).

2.1. Prin sentința civilă nr. 14807 din 11 octombrie 2023, Judecătoria Sector 4 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, competența de soluționare a cauzei fiind declinată în favoarea Judecătoriei Iași.

În fundamentarea acestei soluții, prin raportare la dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., instanța a reținut că pentru stabilirea competenței teritoriale prezintă interes locuința pe care persoanele ocrotite (în speță, cei doi minori) o aveau la data introducerii cererii de chemare în judecată, regulă prevăzută în mod expres de dispozițiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ.

În acest sens, a constatat că reclamanta locuia cu minorii, la data introducerii cererii de chemare în judecată, în localitatea Lunca Cetățuii, județul Iași, iar în București, sector 4 s-au mutat începând cu 7 iulie 2023.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, prin sentința civilă nr. 4790 din 11 aprilie 2024, Judecătoria Iași a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârât, și a declinat cauza spre competentă soluționare către Judecătoria Sector 4 București. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că sunt aplicabile prevederile art. 94 pct. 1 lit. a) și ale art. 114 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 106 alin. (1), art. 107 alin. (1) și art. 265 din C. civ., instanța competentă din punct de vedere material și teritorial să judece cauzele având ca obiect "exercitarea autorității părintești" este judecătoria din circumscripția domiciliului persoanei ocrotite.

În aplicarea acestor norme, a constatat că minorii au domiciliul la locuința reclamantei, reședința sa fiind în Sectorul 4 București din 18 aprilie 2023, conform cărții de identitate.

Totodată, în ceea ce privește dovada domiciliului sau a reședinței a făcut aplicarea art. 91 din C. civ., constatând că, la data formulării acțiunii, locuința minorilor în fapt era la reclamantă.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 136 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul litigiului constă în stabilirea domiciliului și a programului de vizitare a minorilor C. și D., precum și în stabilirea/majorarea pensiei de întreținere, deci cereri privind ocrotirea minorului, astfel că devin incidente dispozițiile art. 114 C. proc. civ., conform cărora:

"Cereri în materie de tutelă și familie - 1. Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

Conflictul negativ de competență a fost generat de constatările diferite ale celor două instanțe cu privire la domiciliul minorilor la data formulării cererii de chemare în judecată, reper temporal esențial pentru stabilirea instanței competente prin prisma dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 496 alin. (1)-(4) din C. civ., "(1) Copilul minor locuiește la părinții săi. (2) Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului. (3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuința copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile prevăzute expres de lege".

Noțiunea de domiciliu sau de reședință a persoanei ocrotite trebuie interpretată prin prisma rațiunii pe care legiuitorul a avut-o în vedere în această materie, sub aspectul stabilirii unor norme de competență teritorială derogatorii de la dreptul comun, în acord cu principiul ocrotirii interesului superior al minorului, care guvernează această materie.

Necesitatea stabilirii competenței teritoriale în favoarea instanței în circumscripția căreia se află domiciliul sau reședința persoanei ocrotite, a pornit de la împrejurarea că, în cadrul acestei proceduri speciale, se impune, de cele mai multe ori, administrarea de probatorii referitoare la condițiile în care persoana ocrotită trăiește, inclusiv ascultarea persoanei ocrotite. Or, pentru o administrare cât mai eficientă și facilă a probelor, se impune ca, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice, noțiunea de domiciliu sau de reședință a persoanei ocrotite din cuprinsul dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ. să se interpreteze în sensul de locuință efectivă a persoanei ocrotite.

Prin urmare, din perspectiva locuinței copilului minor prezintă relevanță, ca regulă, domiciliul sau reședința părinților săi, fie ale amândurora, dacă minorul locuiește cu ambii părinți, fie ale celui la care i s-a stabilit locuința, prin acordul părinților sau de către instanța de tutelă și familie, prin hotărâre judecătorească.

De asemenea, pentru stabilirea competenței teritoriale prezintă interes locuința pe care persoana ocrotită o avea în fapt la data introducerii cererii de chemare în judecată, în acest sens dispunând expres dispozițiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ.

În prezenta cauză, minorii locuiesc împreună cu reclamanta, de altfel locuința minorului C. a fost stabilită la reclamantă prin sentința civilă nr. 245 din 4 iunie 2015, pronunțată de Judecătoria Răducăneni în dosarul nr. x/2015, prin care a fost dispusă și desfacerea căsătoriei dintre reclamantă și pârâtul B.. Conform cărții de identitate a reclamantei, aceasta are stabilită reședința în municipiul București, Sector 4 începând cu 18 aprilie 2023, minorii fiind înscriși la școală din 6 iunie 2023.

Prin urmare, Înalta Curte constată că la data învestirii Judecătoriei Sector 4 București cu soluționarea cererii de chemare în judecată - 15 mai 2023, locuința în fapt a minorilor se afla în municipiul București.

Față de cele expuse, întrucât la data sesizării primei instanțe minorii locuiau cu reclamanta în municipiul București, Înalta Curte constată că Judecătoria Sector 4 București este instanța competentă teritorial să soluționeze cauza, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 4 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 iunie 2024.