ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 905/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 905/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 27 martie 2024
Deliberând, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați, secția civilă, în data de 08 ianuarie 2024, sub nr. x/2024, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale, în principal, stabilirea locuinței minorei C., iar, în subsidiar, încuviințarea în favoarea reclamantului a unui program de menținere a relațiilor personale firești cu minora C., și obligarea pârâtei la plata unei pensii lunare de întreținere în beneficiul minorei determinată în raport de venitul minim net pe economia națională. În motivarea cererii, s-a arătat, în esență, că pe rolul Judecătoriei Galați a fost înregistrat dosarul nr. x/2023 având ca obiect desfacerea căsătoriei și cereri accesorii, dosar care se află în prezent în procedura prealabilă, neavând fixat încă un prim termen de judecată.
Prin sentința civilă nr. 352/2024 din 12 februarie 2024, Judecătoria Galați – secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâtă și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani.
În motivare, această instanță, a reținut, în esență, incidența dispozițiilor art. 998 C. proc. civ., arătând că instanța competentă să se pronunțe asupra cererii de ordonanță președințială se stabilește, în abstract, potrivit regulilor generale privitoare la competență, independent dacă, în concret, cererea având obiect identic, ce statuează asupra fondului potrivit dreptului comun ar fi dedusă spre soluționare unei instanțe diferite. Cererea dedusă spre soluționare pe calea procedurii ordonanței președințiale nu este accesorie cererii având același obiect deduse spre soluționare pe calea dreptului comun (cererii asupra fondului dreptului), în sensul art. 30 alin. (4) C. proc. civ. din moment ce nu sunt formulate în cadrul aceluiași proces, astfel încât nu este incident art. 123 alin. (1) C. proc. civ. care prevede prorogarea de competență.
Având în vedere aceste considerente, instanța a apreciat că verificarea competenței de soluționare a cererii de ordonanță președințială se face prin raportare la dispozițiile de drept comun, neavând relevanță faptul că pe rolul Judecătoriei Galați a fost înregistrat dosarul nr. x/2023 având ca obiect desfacerea căsătoriei și cereri accesorii.
Totodată, instanța a reținut că, din verificările efectuate în sistemul informatic Ecris, a rezultat că pe rolul Judecătoriei Botoșani se află înregistrat dosarul nr. x/2023, litigiu în cadrul căruia reclamantul a solicitat, în procedura specială a ordonanței președințiale, stabilirea în favoarea sa a unui program de menținere a relațiilor personale cu minora C..
A mai arătat instanța că art. 114 C. proc. civ. instituite un caz de competență teritorială exclusivă a instanței de la domiciliul sau reședința persoanei ocrotite, stabilirea locuinței minorului precum și a dreptului acestuia de a beneficia de întreținere din partea părintelui nerezident, dar și dreptul minorului, cât și al părintelui separat de acesta de avea legături personale prin stabilirea unui program de vizitare intrând în componența autorității părintești, astfel cum este prevăzută la art. 483 alin. (1) și (2) C. civ., fiind cereri privind ocrotirea persoanei fizice date în competența instanței de tutelă.
Conchizând, această instanță a apreciat că, potrivit susținerilor necontestate ale ambelor părți litigante, confirmate de adeverința nr. x/18.12.2023 eliberată de Seminarul Teologic Liceal Ortodox "Sfântul Gheorghe" Botoșani care atestă că, în prezent, minora C. este înscrisă la grădinița din cadrul acestei instituții de învățământ, la data formulării cererii de chemare în judecată minora locuia alături de pârâtă în Botoșani și nu în Galați, iar competența teritorială de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Botoșani.
Învestită prin declinare, Judecătoria Botoșani, secția civilă, prin sentința civilă nr. 563 din 05 martie 2024, a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive, invocată de reclamantul A., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, a constatat ivit conflictul negativ de competență și, suspendând din oficiu judecata cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut că, pe rolul Judecătoriei Galați, reclamantul a introdus cererea având ca obiect divorț, cu cererile accesorii privind situația minorei C., dosarul fiind înregistrat sub nr. x/2023, iar la termenul de judecată din data de 08.02.2024, Judecătoria Galați a procedat la verificarea competenței sale cu privire la soluționarea cererii de divorț, declarându-se competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.
Instanța a reținut incidența art. 998 și a art. 915 alin. (1) C. proc. civ., arătând că art. 920 din cod instituie posibilitatea ca instanța, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, să poată lua măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.
Așadar, în raport cu competența teritorială astfel reglementată în materie de divorț, instanța a constatat că pe rolul Judecătoriei Galați este înregistrat dosarul având ca obiect principal procesul de divorț între părțile din prezentul dosar, iar obiectul secundar vizează stabilirea domiciliului minorului, exercitarea autorității părintești, stabilirea programului de vizitare și a pensiei de întreținere.
Din formularea art. 920 C. proc. civ., instanța a apreciat că rezultă că instanța care poate lua respectivele măsuri vremelnice în timpul procesului este instanța pe rolul căreia se află acțiunea de divorț, aceasta fiind cea mai avizată să aprecieze asupra luării respectivelor măsuri, fiind instanța care se pronunță și asupra unor cereri accesorii divorțului referitoare la stabilirea domiciliului minorei și a pensiei de întreținere, iar o astfel de cerere reprezintă o acțiune asupra fondului ce trebuie avută în vedere la stabilirea instanței competente să soluționeze o cerere de ordonanță președințială având același obiect.
Prin urmare, dând eficiență acestor prevederi speciale, care se aplică cu prioritate în raport cu norma generală, consacrată prin art. 114 alin. (1) C. proc. civ., în temeiul principiului specialia generalibus derogant, această instanță a apreciat că instanța competentă să judece cererea de ordonanță președințială este Judecătoria Galați, învestită cu soluționarea acțiunii de divorț între părțile litigiului.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul prezentului demers judiciar îl constituie cererea reclamantului A. formulată în data de 08 ianuarie 2024 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați, în contradictoriu cu pârâta B., prin care a solicitat, în procedura ordonanței președințiale, stabilirea în favoarea sa a domiciliului minorei C. și obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere lunare proporțional cu venitul minim pe economia națională, iar în subsidiar, reclamantul a solicitat stabilirea unui program de relaționare cu minora.
În speță, se reține că reclamantul a învederat că s-a solicitat, pe calea dreptului comun, desfacerea căsătoriei prin divorț, acțiune care face obiectul dosarului nr. x/2023 al Judecătoriei Galați.
Din verificările efectuate în sistemul Ecris, a rezultat că, în data de 25 august 2023, pe rolul Judecătoriei Galați a fost înregistrată, sub nr. x/2023, cererea reclamantului A., formulată în contradictoriu cu pârâta B., având ca obiect "divorț cu minori", iar în data de 08 ianuarie 2024, pe rolul aceleiași instanțe a fost înregistrată, sub nr. x/2024, cererea de ordonanță președințială.
Înalta Curte reține că, potrivit art. 998 C. proc. civ., instanța competentă să soluționeze cererea de ordonanță președințială este instanța care este competentă să se pronunțe, în primă instanță, asupra fondului.
Art. 920 C. proc. civ., situat în Cartea a VI–a a C. proc. civ., Titlul I (procedura divorțului), stipulează: "Instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei".
Prin urmare, competența în soluționarea cererilor cu acest obiect, formulate pe calea ordonanței președințiale, a fost atribuită instanțelor competente material și teritorial să soluționeze, pe fond, cererea de divorț.
Așadar, art. 920 C. proc. civ., care reprezintă o normă specială în raport cu dispozițiile cuprinse în art. 114 C. proc. civ. (potrivit cu care cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită), conferă instanței învestite cu soluționarea cererii de divorț competența de a se pronunța, pe calea ordonanței președințiale, asupra cererilor accesorii și incidentale formulate în timpul procesului de divorț.
Această prevedere are caracter special, motiv pentru care va fi aplicată cu prioritate în raport cu art. 114 C. proc. civ. (în ce privește competența instanței de tutelă), cu art. 123 alin. (1) C. proc. civ. (în materia prorogării de competență asupra cererilor accesorii, adiționale și incidentale) și cu art. 107 alin. (1) C. proc. civ.
Înalta Curte reține că prin încheierea din 8 februarie 2024, pronunțată în dosarul de divorț nr. x/2023, Judecătoria Galați a apreciat că este competentă general, material și teritorial să judece cauza.
Prin urmare, cum Judecătoria Galați, prin cererea înregistrată în data de 25 august 2023, sub nr. x/2023, a fost învestită cu soluționarea pe fond a cererii principale, formulate reclamant, având ca obiect desfacerea căsătoriei, reiese că, în aplicarea prevederilor art. 998 coroborate cu art. 920 din C. proc. civ., aceeași instanță este competentă să soluționeze și cererea formulată pe calea ordonanței președințiale, prin care reclamantul a solicitat instanței stabilirea domiciliului minorei la locuința sa și obligarea pârâtei la plata pensiei de întreținere.
Totodată, se reține că este lipsit de relevanță faptul că pe rolul Judecătoriei Botoșani a fost înregistrat dosarul nr. x/2023, în cadrul căruia reclamantul a solicitat, în procedura specială a ordonanței președințiale, stabilirea în favoarea sa a unui program de menținere a relațiilor personale cu minora, aceasta întrucât din verificările efectuate în sistemul informatic Ecris, se constată că prin sentința civilă nr. 457 din 22 februarie 2024, instanța a luat act de renunțarea reclamantului la judecata cererii.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii de chemare în judecată având ca obiect "ordonanță președințială", în favoarea Judecătoriei Galați, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 27 martie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.