ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1246/2025

Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, la data de 23.05.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B., C., D., obligarea în solidar a celor trei pârâți la repararea prejudiciului patrimonial și moral cauzat reclamantei prin lucrările de construcție efectuate de pârâți la imobilul lor cu încălcarea autorizației de construire emise pentru aceste lucrări, precum și a certificatului de urbanism și PUD, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Sentințele pronunțate de Tribunalul București Prin sentința nr. 989/10.06.2022, Tribunalul București, secția a V-a civilă a admis în parte acțiunea, a obligat pârâții la plata sumei de 92496,84 RON cu titlu de daune materiale și 5.000 RON cu titlu de daune morale; a obligat pârâții la plata onorariului de avocat în cuantum de 10.000 RON. Prin sentința nr. 1341/19.09.2022, Tribunalul București, secția a V-a civilă a admis cererea de completare a dispozitivului formulată de reclamanta A., în sensul că a obligat pârâții la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 15.917 RON și a onorariilor experților, în cuantum de 2.400 RON. Prin încheierea din 19.09.2022, Tribunalul București, secția a V-a civilă a admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de reclamanta A., în sensul că suma solicitată cu titlu de daune morale este în cuantum de 50.000 RON, iar nu de 5.000 RON.

Deciziile pronunțate de Curtea de Apel București Prin decizia nr. 1141/A/04.10.2023 (astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 27.09.2024), Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondate, apelurile declarate de reclamantă și de pârâți împotriva sentinței nr. 989/10.06.2022 a Tribunalului București, secția a V-a civilă. Prin decizia nr. 1142/A/04.10.2023 (astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 27.09.2024), pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2018, a fost respins, ca nefondat, apelul pârâților împotriva sentinței nr. 1341/19.09.2022 a Tribunalului București, secția a V-a civilă.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză Împotriva acestor decizii au formulat cerere de recurs comună, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., pârâții B., C. și D.. Recursul declarat împotriva deciziei nr. 1141/A/04.10.2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie formează obiectul dosarului nr. x/2018, iar recursul dedus judecății vizează decizia nr. 1142/A/04.10.2023 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Referitor la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenții au învederat următoarele: - Instanța de apel a încălcat caracterul devolutiv al apelului, întrucât s-a limitat exclusiv la analiza soluției primei instanțe, fără a realiza propria judecată (art. 476 C. proc. civ.). - Instanța de apel a încălcat principiul rolului activ întrucât a respins cererea de probatorii, singurele probe administrate în cauză fiind cele încuviințate de către prima instanță (art. 22 C. proc. civ.). - Instanța de apel nu numai că nu a fost preocupată să dispună completarea probelor, dar le-a respins și pe cele solicitate (art. 254 C. proc. civ.). - Instanța de apel a greșit atunci când a respins administrarea probei cu o nouă expertiză în apel, precum și atunci când, reapreciind asupra probei cu expertiză administrată în fața primei instanțe, a considerat că aceasta a statuat în mod corect. Instanța de apel a ignorat obiecțiunile la expertiză, expertiza nu a fost analizată, iar hotărârea recurată nu cuprinde analiza corespunzătoare a criticilor recurenților cu privire la situația de fapt. Expertul nu a demonstrat cum a ajuns la concluziile expuse, expertiza nu conține nicio referire la documentele analizate ori la dispozițiile normative aplicabile, ci reprezintă o părere personală a expertului, în niciun mod argumentată. Raportul de expertiză nu are alte anexe decât planșele foto. - Au fost încălcate dispozițiile art. 336 alin. (1) C. proc. civ. (raportul de expertiză trebuie să conțină constatările și concluziile motivate ale expertului), art. 264 C. proc. civ. (instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor), precum și art. 13 C. proc. civ. (dreptul la un proces echitabil). Referitor la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenții au arătat că în cauză nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale și au învederat următoarele: - În cauză nu există faptă ilicită, pentru că edificarea unei construcții în baza unei autorizații, care a și fost validată anterior de o instanță de judecată, nu constituie o faptă ilicită. - Instanța de apel a ignorat dispozițiile art. 1352 C. civ. privind fapta victimei sau a terțului, a încălcat dispozițiile art. 5, art. 10 lit. c) și art. 18 din Ordinul nr. 847/02.06.2014 pentru aprobarea procedurii privind activitățile de control efectuate pentru aplicarea prevederilor legale privind urmărirea curentă și specială a comportării în exploatare a construcțiilor. - Degradările sunt cauzate de caracteristicile constructive ale imobilului de la nr. 108, ce are o vechime de aproape 20 de ani, făcând referire la aspecte tehnice ale clădirilor. Referitor la legătura de cauzalitate, recurenții arată că potrivit studiului geotehnic și a memoriului tehnic de rezistență ce au stat la baza emiterii autorizației de construire, imobilul ce urma a fi edificat nu afectează imobilele vecine și nu sunt necesare măsuri de intervenție. - În continuare, recurenții au arătat că în dovedirea motivelor de apel au solicitat administrarea probei cu o nouă expertiză construcții și arhitectură și au expus obiectivele acelei expertize. - Au concluzionat că menținerea soluției privind plata unor daune morale este nelegală, degradările existente nu au fost unele dezastruoase, sunt reparabile, nu duc la evacuarea din imobil ori la imposibilitatea temporară de a locui în imobil, astfel încât în cauză nu s-a dovedit existența unei situații care să evidențieze un prejudiciu și să justifice acordarea daunelor morale.

Apărările formulate în cauză La data de 06.12.2024, intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de nulitate pentru neîncadrarea criticilor formulate în motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că recurenții deduc judecății în calea extraordinară de atac chestiuni ce țin de administrarea și aprecierea probatoriilor inadmisibile în recurs. La data de 03.01.2025, recurenții au a formulat răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat respingerea excepției de nulitate invocată prin întâmpinare și admiterea recursului astfel cum a fost formulat. 4. Procedura de filtru Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. Prin raport, s-a reținut că, în opinia raportorului, deși recursul este admisibil, este lovit de nulitate pentru lipsa criticlor de nelegalitate. Completul de filtru nr. 3, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea către părți, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților, care nu au depus punct de vedere. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport cu excepția nulității, invocată de intimata-reclamantă A., a cărei analiză este prioritară potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, aceeași sancțiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ. Tot astfel, dispozițiile înscrise în 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar art. 487 alin. (1) din același cod prevede că recursul se motivează prin însăși cererea de recurs. Analizând susținerile formulate, se observă că recurenții-pârâți nu s-au conformat exigențelor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., neformulând motive de nelegalitate cu privire la decizia nr. 1142/A/04.10.2023 a Curții de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, împotriva căreia au exercitat calea de atac a recursului. Motivele invocate de către recurenți în cuprinsul cererii de recurs vizează strict judecata înfăptuită în dosarul nr. x/2018 (soluționat prin decizia nr. 1141/A/04.10.2023 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie). Or, în lipsa unei argumentații juridice, ancorate pe conținutul concret al acestui act jurisdicțional atacat, nu se poate decela care anume sunt greșelile imputate instanței devolutive de control judiciar din perspectiva motivelor de casare invocate. Astfel fiind, având în vedere că recurenții-pârâți nu au formulat motive prin care să invoce nelegalitatea deciziei nr. 1142/A/04.10.2023 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și cum, în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, devine incidentă sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (1) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de pârâții B., C. și D. împotriva deciziei nr. 1142 A din 4 octombrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2018.