ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1163/2025

Ședința publică din data de 3 iunie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea formulată la data de 08 decembrie 2023 sub nr. x/2023, pe rolul Judecătoriei Sibiu, reclamanta A. nr. 17B Șelimbăr a solicitat obligarea pârâtelor B. și C. la reparare, în solidar, a teraselor proprietate personală a acestora, a pârâtei de rang 1 la montarea conformă a scocurilor și jgheaburilor de colectare a apelor pluviale, montarea pervazelor de tablă la nivelul teraselor, predarea către reclamantă a cărții tehnice a imobilului.

În motivarea cererii, a arătat, în esență, că la începutul anului 2021 a observat la nivelul tavanului casei scărilor, parte comună a blocului, infiltrații de apă. A informat-o pe mandatara pârâtei de rang 1, însă, din cauză că nu s-a întreprins nicio măsură, apa a continuat să se infiltreze, iar tavanul și pereții de la terasele de la ultimul nivel s-au degradat, existând pericol major de a cădea tencuiala. Hidroizolația neconformă și lipsa unei pante adecvate au dus la stocarea apei la terase.

În drept, a invocat art. 37 alin. (2) din H.G. nr. 343/2017.

2.1. Prin sentința civilă nr. 3376, Judecătoria Sibiu, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâta B. prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta A. nr. 17B Șelimbăr, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Pentru a decide astfel, Judecătoria Sibiu a reținut că cererea de chemare în judecată privește mai multe obligații de a face, sens în care reclamanta solicită pârâtelor să adopte o anumită conduită cu privire la mai multe unități locative, fără a exista precizări ale acesteia ori dovezi în sensul existenței unor raporturi de locațiune în sensul art. 1.777 - 1.850 C. civ.

Astfel, instanța a concluzionat că în speță, este aplicabilă regula generală de competență teritorială, instanța competentă apărând ca fiind cea de la domiciliul pârâtului.

A mai precizat că, în raport de domiciliul pârâtei B., (București, Calea x, sector 3), de principiul disponibilității, de solicitarea expresă în acest sens, de lipsa invocării de către cealaltă pârâtă, în beneficiul propriu, a excepției necompetenței teritoriale, reținând și că instanța nu poate invoca necompetența teritorială de ordine privată, sens în care aparține exclusiv pârâtului dreptul procesual de a solicita declinarea cauzei la instanța competentă teritorial în aceste situații, instanța competentă apare ca fiind cea de la domiciliul pârâtului.

Față de aceste dezlegări, Judecătoria Sibiu a constatat că nu poate fi aplicată regula competenței alternative, prevăzută de art. 113 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., rămânând aplicabilă regula generală cuprinsă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Sector 3 București, secția civilă, prin sentința civilă nr. 11007 din 9 octombrie 2024, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu.

A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamanta a indicat în mod expres la termenul de judecată fundamentul pretențiilor sale, în sensul că își întemeiază cererea pe răspunderea civilă delictuală, acest aspect reieșind și din descrierea situației de fapt din cuprinsul cererii.

Astfel, instanța a concluzionat că având în vedere temeiul de drept invocat în fundamentarea pretențiilor, respectiv răspunderea civilă delictuală, în speță este incidentă o competență teritorială alternativă.

În acest sens, a indicat dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. și a concluzionat că în prezenta cauză ar fi fost deopotrivă competentă Judecătoria Sibiu, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. - prin raportare la locul săvârșirii faptei ilicite și locul unde s-a produs prejudiciul, precum și Judecătoria Sectorului 3 București, instanța de drept comun în materia competenței teritoriale, potrivit art. 107 C. proc. civ.

Invocând în continuare dispozițiile art. 116 C. proc. civ., a arătat că în toate cazurile de competență teritorială alternativă, alegerea revine reclamantei, care, în prezenta cauză, a efectuat alegerea prin sesizarea unei instanțe competente teritorial, față de competența teritorială alternativă, respectiv Judecătoria Sibiu.

Astfel, opțiunea reclamantei în a introduce cererea la una dintre instanțele alternativ competente nu poate fi contestată nici de către pârât, nici de către instanță, în acord cu prevederile art. 116 C. proc. civ., reclamanta alegând să învestească Judecătoria Sibiu cu soluționarea prezentei cauze.

Pentru toate aceste considerente, Judecătoria Sector 3 București a reținut ca fiind competentă teritorial să soluționeze cauza Judecătoria Sibiu.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Se constată că prezentul litigiu derivă din interpretarea diferită a instanțelor aflate în conflict cu privire la natura cererii cu care au fost învestite, mai exact delimitarea între o acțiune care are ca izvor o obligație de a face, astfel cum a fost încadrată de Judecătoria Sibiu, respectiv o acțiune întemeiată pe răspunderea civilă delictuală, concluzie la care s-a oprit Judecătoria Sector 3 București.

Înalta Curte observă că pentru a rezolva prezentul conflict, se impune dezlegarea naturii juridice a acțiunii civile deduse judecății, aspect determinant în stabilirea competenței instanțelor în soluționarea prezentului conflict.

Astfel, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor la repararea teraselor proprietate personală a acestora, la montarea pervazelor de tablă la nivelul teraselor și la predarea către reclamantă a cărții tehnice a imobilului, precum și obligarea primei pârâte la montarea conformă a scocurilor și jgheaburilor de colectare a apelor pluviale, invocând prejudiciile cauzate de infiltrația apei.

Înalta Curte reține că, în raport de modul în care a fost formulată cererea de chemare în judecată, de obiectul pretențiilor și de natura raporturilor juridice dintre părțile litigante, prezenta cerere de chemare în judecată are ca obiect o acțiune în răspundere civilă delictuală, întrucât fundamentul acțiunii reclamantei derivă din daune produse prin fapta lucrului aflat în paza juridică a pârâtelor, fiind incidentă în speță o formă a răspunderii civile delictuale prevăzută de C. civ., mai exact dispozițiile art. 1376 C. civ., privitoare la răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri.

Referitor la domeniul de aplicare a răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri, în conformitate cu care "Oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa", Înalta Curte arată că această formă de răspundere reflectă consacrarea viziunii răspunderii civile delictuale obiective a celui care are paza juridică a lucrului care produce prejudiciul, dar și extinderea sferei lucrurilor pentru care se poate pretinde despăgubirea celui vătămat.

În doctrină s-a arătat că ideea centrală pentru angajarea răspunderii paznicului juridic privește obligația sa legală de a garanta pentru riscul unui comportament anormal al lucrului, în eventualitatea producerii unui prejudiciu. Astfel, obligațiile generale ale proprietarului includ și pe acelea de a lua toate măsurile pentru asigurarea și întreținerea propriei locuințe, astfel încât să o mențină într-o stare care să nu aducă prejudicii persoanelor sau bunurilor acestora.

Instanțele fiind învestite, așadar, cu soluționarea unei acțiuni derivând din răspunderea civilă delictuală, în problema competenței teritoriale este aplicabilă nu doar regula de drept comun din dispozițiile art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cu care "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel", ci și prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 din același act normativ.

Astfel, prin art. 113 C. proc. civ. este stabilită o competență teritorială alternativă, în alin. (1) pct. 9 stipulându-se că "în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă".

În raport de normele de competență alternativă menționate anterior raportat la situația de fapt, dat fiind că fapta ilicită, pretins reclamată în cauză, s-ar fi produs la locul situării imobilului, respectiv în Șelimbăr, str. x, jud. Sibiu, unde s-a produs și prejudiciul, rezultă că instanța competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză este Judecătoria Sibiu.

Totodată, în speță, sunt incidente și dispozițiile art. 116 C. proc. civ. în sensul că "Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente". Aceasta semnifică faptul că prin manifestarea de voință în sens procesual de a înregistra pe rolul Judecătoriei Sibiu acțiunea în răspundere civilă delictuală, astfel cum s-a arătat, reclamanta a învestit în mod legal această instanță, fixând în mod definitiv competența în favoarea acesteia.

Pentru considerentele înfățișate, în temeiul prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Sibiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 iunie 2025.