ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1125/2025

Ședința publică din data de 15 mai 2025

După deliberare, asupra conflictului de competență, constată următoarele:

Ca urmare a demersurilor efectuate din oficiu, în baza art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București s-a dispus înregistrarea dosarului nr. x/2024, având ca obiect reexaminarea din oficiu a măsurii de punere sub interdicție a intimatului A., în calitate de persoană ocrotită.

Prin sentința civilă nr. 8408 din 16 iulie 2024, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Sectorului 3 București, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 3 București a reținut că, în materie de persoane, competența teritorială este întotdeauna exclusivă, fiind reglementată de norme de ordine publică de la care părțile nu pot deroga prin convenția lor, iar dispozițiile art. 936 C. proc. civ. confirmă această regulă.

Enunțând dispozițiile art. 91 și 89 C. civ., instanța a constatat că noțiunea de domiciliu la care fac trimitere acestea vizează, în sens procedural, locuința unde se găsește în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare și pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cauzei.

Mențiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul sau reședința unei persoane au fost apreciate că nu au caracter constitutiv în ceea ce privește determinarea acestora, ci numai caracter de evidență a persoanei respective, potrivit art. 91 C. civ.. În sens procesual, a considerat că noțiunea de domiciliu sau reședință vizează locuința efectivă a persoanei respective, iar nu adresa pe care aceasta o are menționată în cuprinsul cărții de identitate.

Judecătoria Sectorului 3 București a făcut referire și la jurisprudența în materie, prin care s-a reținut că noțiunea de domiciliu trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanță nu atât locuința statornică sau principală a acestei persoane, ci adresa unde locuiește efectiv, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare și pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cauzei.

Instanța a constatat că din referatul de anchetă socială existent la dosar reiese că, de la data de 18 aprilie 2022, intimatul este internat la B., jud. Buzău, cu sediul în comuna Cernătești.

Raportat la acest aspect, precum și la faptul că normele de competență teritorială au caracter exclusiv în cazul litigiilor privitoare la persoane, Judecătoria Sectorului 3 București a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, în a cărei circumscripție se află locuința în fapt a persoanei ocrotite.

Prin sentința civilă nr. 500 din 29 ianuarie 2025, Judecătoria Buzău a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus, din oficiu, suspendarea judecății și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Buzău a reținut că procedura de reexaminare a acestor măsuri este reglementată de dispozițiile art. 20 din Legea nr. 140/2022, potrivit cărora astfel de cereri sunt de competența instanțelor de tutelă.

Judecătoria Buzău a evocat prevederile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., prin care s-a atribuit în competența instanței de tutelă și de familie în a cărei circumscripție teritorială domiciliază sau are reședința persoana ocrotită, precum și dispozițiile art. 171 raportate la cele ale art. 137 C. civ., potrivit cărora persoana ocrotită are domiciliul la tutorele desemnat.

Instanța a constatat că prin încheierea din 16 ianuarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Sectorului 3 București a soluționat cererea tutorelui privind darea de seamă aferentă anului 2020, însușindu-și, astfel, expres calitatea de instanță de tutelă.

Totodată, a apreciat că nu se poate stabili competența de soluționare a cererilor de reexaminare în baza prevederilor art. 936 C. proc. civ., întrucât acestea se aplică, exclusiv, cererilor noi de ocrotire, privind instituirea tutelei speciale/consilierii judiciare, iar nu și cererilor de reexaminare a unei măsuri deja dispuse, care se soluționează potrivit regulii de competență reglementate de art. 114 C. proc. civ. raportate la cele ale art. 171 și 137 C. civ.

Judecătoria Buzău a reținut că persoana ocrotită are domiciliul în București, Aleea x, potrivit verificărilor efectuate la Direcția pentru Evidența Persoanelor și a Bazelor de Date.

Față de aceste dispoziții exprese, care instituie un criteriu legal de stabilire a persoanei ocrotite, a apreciat că nu pot fi avute în vedere, pentru stabilirea competenței teritoriale, alte elemente, cum ar fi locul situării în fapt, la un moment dat, al persoanei ocrotite.

Din această perspectivă, instanța a considerat că împrejurarea că intimatul beneficiază de o măsură de protecție prin acordarea unor servicii sociale în cadrul B., jud. Buzău, conform hotărârii nr. 31/15.04.2022 a Consiliului Local Sector 3 București, nu poate echivala cu mutarea domiciliului persoanei ocrotite la această adresă, în condițiile în care legiuitorul a reglementat criterii obiective, exprese, prin dispozițiile art. 171 și art. 137 C. civ.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte constată că Judecătoriei Sectorului 3 București îi revine competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prin sentința civilă nr. 335 din 4 mai 2000, pronunțată în dosarul nr. x/2000, Tribunalul București, secția a V-a civilă și de contencios administrativ a dispus, în contradictoriu cu pârâta Primăria Sectorului 3 București, punerea sub interdicție a numitului A..

Ulterior, prin dispoziția nr. 494 din 13 iunie 2000, Primăria Municipiului București a instituit tutela asupra numitului A., numind-o tutore al acestuia pe sora sa, C..

Prin încheierea din camera de consiliu din 16 februarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Sectorului 3 București a admis cererea formulată de reclamanta C., a aprobat darea de seamă și a dispus descărcarea sa de gestiune pentru cheltuielile efectuate din veniturile interzisului judecătoresc în anul 2000.

Pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București a fost înregistrată, sub nr. x/2024, cauza având ca obiect reexaminarea din oficiu a măsurii de punere sub interdicție a pârâtului A., conform dispozițiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022.

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 140/2022, persoanele aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi sub interdicție judecătorească vor fi supuse, în ceea ce privește starea și capacitatea lor și măsurile de ocrotire ce vor trebui luate, dispozițiilor Legii nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin această lege. Alin. 2 al aceluiași articol prevede că, în acest scop, instanțele judecătorești, din oficiu sau la cerere, vor reexamina toate măsurile de punere sub interdicție judecătorească și, după caz, vor dispune: a) înlocuirea acesteia cu una dintre măsurile de ocrotire prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare; b) ridicarea acesteia, dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare, pentru instituirea unei măsuri de ocrotire.

Potrivit art. 105 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, pe toată durata măsurilor de ocrotire, actele procesuale referitoare la exercitarea atribuțiilor instanței de tutelă se efectuează în același dosar, repartizat aleatoriu unui complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori și de familie. Conform alin. (2) al aceluiași articol, cererile sau plângerile referitoare la măsurile de ocrotire se înregistrează ca dosare asociate, cu excepția acțiunilor în anulare, care se înregistrează ca dosare distincte și se repartizează aleatoriu. După soluționarea definitivă a acestor cauze, dosarele se atașează la dosarul inițial.

Aplicând normele legale enunțate la speța dedusă judecății, Înalta Curte constată, raportat la obiectul acesteia - reexaminarea din oficiu a măsurii punerii sub interdicție a pârâtului A., dispuse în dosarul nr. x/2000 al Tribunalului București, secția de contencios administrativ, precum și la temeiul juridic reținut, art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022 - că instanța de tutelă la care se face referire în cuprinsul art. 105 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022 este Judecătoria Sectorului 3 București.

Astfel cum s-a arătat în cele ce preced, această instanță s-a pronunțat, anterior sesizării cu soluționarea cererii de reexaminare a punerii sub interdicție, asupra solicitării tutorelui persoanei ocrotite privind darea de seamă și descărcarea de gestiune pentru cheltuielile efectuate din veniturile interzisului judecătoresc, însușindu-și calitatea de instanță de tutelă.

Această chestiune rămâne dobândită judecății pendinte, operând o extindere a competenței asupra tuturor procedurilor ulterioare aflate în conexiune cu măsura tutelei.

În aceste condiții, stabilirea competenței teritoriale în cauză nu se poate raporta la domiciliul în fapt al persoanei ocrotite, de vreme ce, potrivit dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., (...) cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită", iar din verificările efectuate la Direcția pentru Evidența Persoanelor și a Bazelor de Date a rezultat că aceasta domiciliază în București, Aleea x, la tutorele său.

Totodată, se constată că Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București a efectuat, anterior declinării competenței, cercetările specifice, în cauză fiind întocmit, de către Primăria Sectorului 3 București - Serviciul de Autoritate Tutelară, referatul de anchetă socială la domiciliul persoanei ocrotite, mai sus menționat, astfel că o aplicare a criteriului domiciliul în fapt raportat la facilitarea administrării probatoriului nu s-ar justifica în cauză.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 15 mai 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 din C. proc. civ.