ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1279/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1279/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 08 iunie 2022
Asupra cererii de față, reține următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, la 14 ianuarie 2022, petentul A., în calitate de tutore al persoanei puse sub interdicție B., a solicitat aprobarea descărcării de gestiune pentru anul 2021.
La termenul de judecată din data de 16 februarie 2022, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 4 București.
Prin sentința nr. 1999 din 16 februarie 2022, Judecătoria Sectorului 4 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.
În motivare, a reținut incidența art. 114 alin. (1) C. proc. civ., referitoare la instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
A reținut că, pentru stabilirea competenței teritoriale, prezintă interes locuința pe care persoana ocrotită o avea la data introducerii cererii de chemare în judecată, aspect prevăzut în mod expres de dispozițiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ.
A stabilit că prezentul dosar are ca obiect curatelă și vizează o măsură de ocrotire a persoanei fizice, în sensul art. 106 C. civ., astfel încât competența revine instanței de tutelă în a cărei circumscripție se află domiciliul sau reședința persoanei ocrotite.
Instanța a constatat că noțiunea de domiciliu, în sensul art. 91 și art. 89 C. civ., vizează, în sens procedural, locuința unde se găsește în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare și pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cauzei. Mențiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul sau reședința unei persoane nu au caracter constitutiv în ce privește determinarea acestora, ci numai caracter de evidență a persoanei respective, potrivit art. 91 C. civ.. Astfel, în sens procesual, noțiunea de domiciliu sau reședință vizează locuința efectivă a persoanei respective, iar nu adresa pe care aceasta o are menționată în cuprinsul cărții de identitate.
În cauză, potrivit mențiunilor din referatul de anchetă socială nr. P.6.4./77/2952/2022 întocmit de către Autoritatea Tutelară – Primăria Sector 4 București, intimata este internată din 13 decembrie 2021 la Spitalul de psihiatrie Voila, Câmpina, județul Prahova, care se află în raza teritorială a Judecătoriei Câmpina, astfel încât acesteia îi revine competența de soluționare a cauzei.
Învestită prin declinare, Judecătoria Câmpina a pronunțat sentința nr. 1090 din 13 aprilie 2022, prin care a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, a constatat ivit conflictul și a trimis cauza pentru soluționarea regulatorului de competență la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În motivare, instanța a arătat că domiciliul persoanei puse sub interdicție este în București.
A reținut că la data efectuării anchetei sociale numita B. se afla internată la Spitalul de Psihiatrie Voila, dar această instituție spitalicească nu poate constitui domiciliul persoanei puse sub interdicție, având în vedere că în perioada 13.12.2021-09.02.2022, persoana ocrotită a avut multiplele internări în acest spital.
Față de această situație de fapt, instanța a apreciat că locuința principală a persoanei puse sub interdicție este în București.
II. Considerentele Înaltei Curți
Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Cererea de chemare în judecată cu care a fost învestită instanța are ca obiect acțiunea formulată de petentul A., în calitate de tutore al persoanei puse sub interdicție B., prin care solicită aprobarea descărcării de gestiune pentru anul 2021.
Înalta Curte observă că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei, în raport de interpretarea noțiunii de domiciliu.
Potrivit dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită."
Înalta Curte reține, din referatul de anchetă socială aflat la dosarul Judecătoriei Sectorului 4 București, că persoana ocrotită locuiește cu tutorele, în București, iar la data întocmirii respectivului referat 8 februarie 2022, era internată din 13 decembrie 2021 în Spitalul de Psihiatrie Viola, județ Prahova.
De asemenea, din adresa emisă de această unitate medicală, aflată la dosarul Judecătoriei Câmpina, Înalta Curte constată că persoana ocrotită figurează în evidențele spitalului cu 19 internări în intervalul de timp 13 decembrie 2021 – 9 februarie 2022, la data întocmirii respectivei adrese nefiind internată.
În raport cu aceste înscrisuri, Înalta Curte reține că, la stabilirea instanței competente să soluționeze cererea de chemare în judecată pendinte se va avea în vedere domiciliul real al persoanei ocrotite, care este cel din București, întrucât internările acesteia la Spitalul de Psihiatrie Viola au avut caracter ocazional, iar această unitate medicală nu este una de tipul instituțiilor specializate de asistență socială pentru persoane vârstnice, unde internarea este permanentă.
Pentru aceste motive, Înalta Curte reține că instanța de tutelă competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Sectorului 4 București, ca instanță în a cărei rază teritorială se află domiciliul în fapt al persoanei ocrotite.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 08 iunie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.