ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1123/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1123/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 15 mai 2025
După deliberare, asupra conflictului de competență de față, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la 11 august 2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., obligarea acestuia la plata sumei de 1.040,62 RON, a penalităților aferente și a cheltuielilor de judecată.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1270, 1516 și 1026-1013 C. proc. civ.
Hotărârea Judecătoriei Sectorului 2 București
Prin sentința civilă nr. 14478 din 13 decembrie 20203, Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocate din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecatoriei Câmpeni.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 2 București a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 121 C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului, dispozițiile art. 126 alin. (2) din același act normativ rămânând aplicabile.
Instanța a remarcat, potrivit verificărilor efectuate din oficiu la Direcția pentru Evidența Populației și Administrarea Bazelor de Date, că pârâtul domiciliază în jud. Alba, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Câmpeni.
Reținând că, potrivit dispozițiilor art. 1028 C. proc. civ., competența de a soluționa cererile de valoare redusă se stabilește potrivit dreptului comun, în temeiul dispozițiilor art. 121 C. proc. civ. raportate la cele ale art. 130 alin. (2) din același act normativ, a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpeni.
Hotărârea Judecătoriei Câmpeni
Prin sentința civilă nr. 2235 din 19 noiembrie 2024, Judecătoria Câmpeni a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Câmpeni a reținut că, potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune altfel.
Judecătoria Câmpeni a constatat că pârâtul domiciliază în municipiul Cluj Napoca și că, din acest punct de vedere nu este competentă teritorial să judece cauza, competența aparținând Judecătoriei Cluj Napoca.
Hotărârea Judecătoriei Cluj Napoca
Prin sentința civilă nr. 2934 din 5 martie 2025, Judecătoria Cluj Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpeni. Constatând ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Cluj-Napoca și Judecătoria Câmpeni, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Cluj Napoca a reținut că, potrivit art. 192 alin. (2) și art. 107 alin. (2) C. proc. civ., competența instanței se determină prin raportare la momentul înregistrării cererii pe rolul instanței, iar nu la momentul verificării competenței de către judecător. Astfel, a reținut că la momentul înregistrării cererii pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, domiciliul legal al pârâtului era în jud. Alba, localitate aflată în circumscripția Judecătoriei Câmpeni.
În acest context, a apreciat că revine acestei instanțe competența de soluționare a cauzei, raportat la domiciliul pârâtului consumator la momentul sesizării instanței, competența în această ipoteză fiind exclusivă, de ordine publică, potrivit dispozițiilor art. 121 C. proc. civ.
Sub un alt aspect, a reținut că, raportat la temeiul de drept invocat în vederea declinării, respectiv art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care instituie o normă de competență de ordine privată, instanța nu putea să invoce din oficiu excepția necompetenței teritoriale, ci doar pârâtul, prin întâmpinare, potrivit art. 130 alin. (3) din același act normativ.
Pe de altă parte, a constatat că, potrivit consemnărilor din practicaua încheierii de ședință de la termenul de judecată din 19 mai 2024, Judecătoria Câmpeni s-a declarat competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, în raport de obiectul cauzei și domiciliul pârâtului. În aceste împrejurări, în absența invocării excepției necompetenței teritoriale, a apreciat că nu era posibilă o declinare de competență.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte constată că Judecătoriei Câmpeni îi revine competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Obiectul litigiului asupra căruia poartă conflictul negativ de competență este reprezentat de cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul B., prin care s-a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 1270, 1516 și 1026-1013 C. proc. civ., obligarea acestuia la plata sumei de 1.040,62 RON, precum și a penalităților aferente.
Creanța pe care reclamanta tinde să o realizeze prin promovarea acțiunii civile rezidă în pretinsa nerespectare de către pârât a condițiilor contractuale stipulate în contractul încheiat cu C. S.A., nr. x/07.11.2019.
Potrivit dispozițiilor art. 1028 alin. (1) C. proc. civ., în procedura privind cererile de valoare redusă, "Competența de a soluționa cererea în primă instanță aparține judecătoriei. (2) Competența teritorială se stabilește potrivit dreptului comun."
Potrivit dispozițiilor art. 121 C. proc. civ., "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului. Dispozițiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile."
În considerarea calității părților de profesionist/consumator, prin norma legală enunțată legiuitorul a stabilit, în această categorie de litigii îndreptate împotriva consumatorului, o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de la domiciliul acestuia.
Art. 129 alin. (1) din același act normativ prevede că "Necompetența este de ordine publică sau privată. (2) Necompetența este de ordine publică: 1. în cazul încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești; 2. în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad sau de competența unei alte secții sau altui complet specializat; 3. în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura. (3) În toate celelalte cazuri, necompetența este de ordine privată."
Conform art. 130 alin. (2) C. proc. civ., "Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii."
Învestită fiind, ca urmare a declinării de competență teritorială dispuse de Judecătoria Sectorului 2 București, Judecătoria Câmpeni a procedat la administrarea probatoriului, cauza parcurgând mai multe termene din această perspectivă.
La termenul de judecată din 18 iunie 2024, Judecătoria Câmpeni s-a declarat competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, raportat la obiectul cererii și la domiciliul pârâtului de la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată.
Excepția de necompetență a fost invocată de Judecătoria Câmpeni ulterior acestui moment procesual, respectiv la termenul din 19 noiembrie 2024, după administrarea probațiunii referitoare la modalitatea de încheiere a contractului (contestat de pârât prin cererea depusă la 8 mai 2024 în dosarul acestei instanțe), și după ce, prealabil, prin încheierea din camera de consiliu din 27 august 2024, dispusese suspendarea judecății în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ.
Raportat la aceste aspecte, invocarea excepției de necompetență teritorială din oficiu, de către Judecătoria Câmpeni, la termenul de judecată din 19 noiembrie 2024 s-a făcut cu eludarea prevederilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ., cu mult după primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate. De altfel, nici pârâtul nu a înțeles să ridice excepția în cauză, prin cererea depusă la 8 mai 2024 limitându-se să conteste existența relațiilor contractuale între părți și învederând că nu se poate prezenta la judecată. Fiind vorba despre o normă de competență teritorială absolută, prin invocarea excepției de necompetență cu nerespectarea dispozițiilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ., Judecătoria Câmpeni a rămas competentă să judece litigiul.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpeni.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpeni.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 15 mai 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 din C. proc. civ.