Decizia nr. 1099/2025 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva deciziei nr. 1156/2022 a Tribunalului Argeș

Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 12.11.2021 revizuenții A. și B. au solicitat revizuirea deciziei civile nr. 3678/29.09.2021 pronunțată de Tribunalul Argeș în conformitate cu prev. art. 393 și următoarele C. proc. civ.

Decizia pronunțată de Tribunalul Argeș Prin decizia civilă nr. 1156 din 30 martie 2022, Tribunalul Argeș a respins cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B. împotriva deciziei civile nr. 3678/29.09.2021, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata C., ca fiind inadmisibilă.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Pitești Prin decizia civilă nr. 150 din 04 aprilie 2024, Curtea de Apel București, secția I civilă a constatat perimat recursul formulat de revizuenții B. și A. împotriva deciziei civile nr. 1156 din 30 martie 2022, pronunțate de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2021.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 150 din data de 04 aprilie 2024 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă a declarat recurs revizuentul A.. Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 22 mai 2024 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr.

Recurentul a formulat inițial doar declarația de recurs, arătând că va depune motivarea cererii de recurs după comunicarea deciziei civile nr. 150 din 4 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă. Ulterior, la 23 iulie 2024, cu depășirea termenului de recurs, recurentul A., împreună cu intimata B. au depus un înscris intitulat "Întâmpinare- Motive", au solicitat admiterea recursului și reanalizarea cazului pe fond; anularea titlurilor de proprietate ale intimatei și restabilirea drepturilor de proprietate ale recurenților; cercetarea penală a persoanelor implicate în emiterea actelor considerate ilegale; acordarea de despăgubiri pentru daunele materiale și morale rezultate din distrugerea bunurilor. Au susținut că intimata C. a utilizat documente false pentru a obține titluri de proprietate și că aceste titluri contrazic realitatea juridică și cadastrală a terenului. De asemenea, au arătat că nu există o succesiune legală sau o proveniență clară a terenului revendicat de intimată și că intimata ar fi distrus construcții, pomi fructiferi și alte bunuri aflate pe terenul lor, fără notificare legală sau autorizație din partea autorităților competențe. Or, funcționarii locali ar fi fost implicați în emiterea actelor de proprietate favorabile intimatei, fără verificări riguroase și instanțele inferioare ar fi ignorat probele depuse de recurenți, favorizând astfel intimata. Expertizele efectuate în procesele anterioare s-au bazat pe documente false și au fost realizate fără o verificare completă a situației din teren. În concluzie, recurentul A. și intimata B. consideră că nu li s-a oferit posibilitatea de a demonstra veridicitatea titlurilor lor. Recurentul nu a procedat la încadrarea criticilor în motivele de casare. Cererea intitulată "întâmpinare - Motive" a fost comunicată intimatei la data de 16 septembrie 2024, care nu a depus întâmpinare sau răspuns la aceasta. 5. Procedura de filtru Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. Prin raport, s-a reținut că, în opinia raportorului, partea are deschisă calea de atac a recursului, acesta fiind legal timbrat, declarat în termen și îndeplinind cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) din C. proc. civ., sub sancțiunea nulității. Cât privește motivele depuse la 23 iulie 2024, s-a menționat că acestea au fost formulate cu depășirea termenului de 5 zile de la data comunicării hotărârii atacate. În ceea ce privește criticile formulate, raportorul a reținut că recurentul-contestator nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revenind completului de filtru să aprecieze dacă, în speță, criticile formulate pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. sau dacă este incidență sancțiunea nulității reglementată de art. 489 alin. (2) din același act normativ. Completul de filtru nr. 10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea către părți, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților în data de 31.01.2025 și 03.02.2025, fiind formulat punct de vedere la raport de către recurentul-revizuent A. și intimata-revizuentă B., prin care au reiterat chestiuni de fapt din dosar, arătând și că recursul a fost declarat în termen legal. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând recursul declarat de recurentul-revizuent A. în raport cu excepția nulității, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege. În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază acesta și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. De asemenea, în conformitate cu art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care există motive de casare de ordine publică. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ. iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat. În speță, recurentul-revizuent nu a indicat motivele pentru care apreciază ca fiind nelegală hotărârea atacată, cererea cuprinzând doar declarația de recurs. Astfel, recurentul nu a arătat motivele pentru care apreciază că se impune admiterea căii de atac, și care sunt normele de drept încălcate de curtea de apel, ce ar putea atrage, prin ipoteză, casarea deciziei recurate. Ca atare, lipsa totală a motivării și inexistența unor critici de nelegalitate a hotărârii atacate nu poate conduce la examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile cazului concret dedus judecății. Drept urmare, având în vedere că recurentul nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale deciziei atacate și că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 489 alin. (2) din același act normativ. Cât privește motivarea recursului realizată la 23 iulie 2024, această nu poate fi avută în vedere, fiind realizată cu depășirea termenului de 5 zile de la data comunicării hotărârii Curții de Apel Pitești, atacate. Mai mult, se are în vedere că nici prin aceasta nu se invocă motive de nelegalitate împotriva soluției de perimare a recursului, dispuse prin decizia civilă nr. 150/2024 a Curții de Apel Pitești, ci se invocă critici străine de motivarea instanței, și care au legătură cu starea de fapt din dosar, aspecte ce nu pot fi analizate în calea extraordinară de atac a recursului. Pentru toate aceste considerente, făcând aplicarea în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 150 din 04 aprilie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.