ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1701/2024

Ședința publică din data de 19 iunie 2024

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea din 7 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2024, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de strămutare a dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș, formulată de petentul A. în contradictoriu cu intimata B..

Împotriva încheierii din 7 mai 2024 a formulat cerere de revizuire revizuentul A., cale de atac cu a cărei soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în prezenta cauză.

Prin cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 508 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuentul a solicitat revizuirea încheierii din camera de consiliu din 7 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2024, susținând că este potrivnică încheierii din 12 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2023 și încheierii din 05 aprilie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2024.

Astfel, revizuentul a solicitat anularea celei din urmă hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivare, a arătat că în urma nerespectării mai multor hotărâri judecătorești, intimata a fost penalizată în două dosare, dosarul nr. x/2021, care a fost strămutat la Judecătoria Râmnicu Vâlcea și dosarul nr. x/2022 care a fost strămutat la Judecătoria Brezoi.

Prin întâmpinarea depusă de intimată în 13 iunie 2024, aceasta a solicitat respingerea cerererii de revizuire, ca inadmisibilă, arătând că împrejurarea că în unele dosare s-a admis cererea de strămutare, iar în altele s-a respins, nu reprezintă o contradictorialitate a hotărârilor judecătorești având în vedere că este vorba despre dosare diferite. De asemenea, a solicitat amendarea revizuentului, având în vedere că acesta a promovat cererea de revizuire cu rea-credință, pe rolul instanțelor judecătorești fiind alte 10 dosare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând cererea de revizuire, în raport cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Cu titlu preliminar, se reține că în cadrul dezbaterilor asupra cererii de revizuire, în ședința publică din 19 iunie 2024, revizuentul a invocat, suplimentar față de ceea ce a prezentat în scris în cuprinsul cererii de revizuire, că susține autoritatea de lucru judecat a unei noi hotărâri pronunțate în dosarul nr. x/2024 al Curții de Apel Pitești.

Cu privire la această nouă cerere, instanța a reținut, în ședință publică, că urmează a analiza dacă este formulată cu respectarea termenului legal prevăzut de art. 511 C. proc. civ.

Conform dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

În speță, revizuentul a solicitat, suplimentar, revizuirea încheierii din 07 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2024, ca fiind potrivnică cu încheierea din 25 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2024.

Ultima hotărâre, în sensul dispozițiilor legale anterior redate, este încheierea din 25 mai 2024, astfel încât, în conformitate cu art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. pentru formularea cererii de revizuire, în cazul reglementat de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., s-a împlinit în data de 25 iunie 2024, astfel că cererea de revizuire formulată suplimentar în ședința publică din 19 iunie 2024 respectă termenul prevăzut de art. 511 C. proc. civ.

În ceea ce privește, însă, admisibilitatea acestei cereri de revizuire formulate suplimentar, întemeiate pe dispozițiile art. 508 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se reține că acest caz de revizuire există doar dacă hotărârea ulterioară încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri pronunțate, în acest caz soluția fiind, conform art. 513 alin. (4) C. proc. civ., anularea celei din urmă hotărâri și, după caz, trimiterea cauzei spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat.

Or, revizuentul a solicitat anularea primei hotărâri pronunțate, respectiv a încheierii din 7 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2024, pentru considerentul că ar contrazice o hotărâre judecătorească pronunțată ulterior, respectiv încheierea din 24 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2024.

În atare situație, raportat la dispozițiile art. 513 alin. (4) C. proc. civ., având în vedere că revizuentul nu solicită anularea celei din urmă hotărâri, ci a celei dintâi pronunțate, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a revizuirii, întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., privind încheierea din 7 mai 2024 raportat la încheierea din 24 mai 2024.

Analizând, în continuare, cererea de revizuire, întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., privind încheierea din 07 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2024, considerată ca fiind potrivnică încheierii din 12 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2023 și încheierii din 5 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2024, se constată următoarele:

Potrivit art. 513 alin. (3) C. proc. civ., "Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază".

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Autoritatea de lucru judecat este reglementată prin dispozițiile art. 430 C. proc. civ. care stabilesc că:

"(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. (4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. (5) Hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre."

Efectele lucrului judecat sunt reglementate la art. 431 C. proc. civ., potrivit căruia:

"(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. (2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă".

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se găsește în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorității de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

În doctrină și în jurisprudență s-a apreciat în mod constant că, pentru a putea fi invocat motivul de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, deoarece motivul este aplicabil și în cazul hotărârilor care nu vizează fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat tripla identitate de elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile contradictorii să nu fi fost pronunțate în același proces (dosar), ci în procese (dosare) diferite; în cel de-al doilea proces, să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, aceasta să nu fi fost discutată; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

În ceea ce privește condiția triplei identități, de părți, obiect și cauză, Înalta Curte reține că aceasta reprezintă o cerință care valorifică doar efectul negativ al autorității de lucru judecat, și anume interzicerea reluării aceleiași judecăți, în condițiile identității de elemente reglementate prin art. 431 alin. (1) C. proc. civ.

Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi invocată și atunci când în cel de-al doilea proces a fost nesocotit efectul pozitiv al autorității de lucru judecat a hotărârii pronunțate în primul proces, urmând a fi avute în vedere atât considerentele decisive cât și cele decizorii din hotărârea pronunțată în primul proces.

În cauză, prin cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuentul a pretins că încheierea din 07 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2024 este potrivnică încheierii din 12 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2023 și încheierii din 5 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2024.

Astfel, prin încheierea din 12 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. x/2023, a fost admisă cererea de strămutare a dosarului nr. x/2023 al Judecătoriei Curtea de Argeș, fiind strămutată cauza la Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Prin încheierea din 5 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. x/2024, a fost admisă cererea de strămutare a dosarului nr. x/2023 al Judecătoriei Curtea de Argeș, fiind strămutată cauza la Judecătoria Brezoi.

Prin încheierea din 7 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. x/2024, a fost respinsă cererea de strămutare a dosarului nr. x/2023 al Judecătoriei Curtea de Argeș.

Analizând comparativ hotărârile pretins potrivnice, Înalta Curte constată că încheierea din 7 mai 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2022 nu încalcă efectul negativ al autorității de lucru judecat a hotărârilor pronunțate în dosarele nr. x/2023 și nr. y/2024, întrucât nu există identitate de obiect între aceste litigii, în condițiile în care cererile de strămutare privesc dosare diferite de pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș.

În ceea ce privește efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, Înalta Curte reține că acesta este atașat considerentelor, iar hotărârea pronunțată asupra unei cereri de strămutare se da fără motivare, potrivit art. 144 alin. (2) C. proc. civ., din conținutul acesteia lipsind considerentele.

Prin urmare, cum hotărârile pretins potrivnice au fost date în soluționarea unor cereri de strămutare, se constată că în cauză nu poate fi verificată incidența motivului invocat, sub acest aspect revizuirea nefiind admisibilă. Aceasta, întrucât este de neconceput o revizuire întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. constând în contrarietatea considerentelor unor hotărâri care, potrivit legii, se dau fără motivare și cărora le lipsesc în mod real considerentele.

Pentru aceste argumente, reținând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 513 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

Cât privește solicitarea intimatei de a aplica o amendă judiciară revizuentului pentru introducerea cu rea-credință a unei căi de atac, vădit netemeinică, Înalta Curte apreciază că este nefondată în condițiile în care formularea acțiunii în justiție pendinte constituie expresia exercitării unei drept conferit prin lege, respectiv prin art. 21 alin. (1) din Constituție, precum și prin art. 192 alin. (1) C. proc. civ., norme juridice care conferă oricărei persoane dreptul de a se adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime. Or, în situația în care nu există niciun temei spre a se reține că demersul judiciar astfel întreprins ar fi unul vădit netemeinic în sensul prevederilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., nu se justifică aplicarea sancțiunii prevăzute de această normă procedurală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorelor C. și D., împotriva încheierii din 07 mai 2024 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2024.

Respinge cererea intimatei B. privind aplicarea amenzii judiciare.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile la Completul de 5 judecători.

Pronunțată astăzi, 19 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.