ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1094/2025

Ședința publică din data de 14 mai 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 12.11.2024, sub nr. x/2024, petentul condamnat A. și petenta B. au solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună admiterea contestației formulate și ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituite asupra imobilului ce aparține petenților, respectiv teren în suprafață de 1703 mp, situat în comuna Porumbacu de Jos, județul Sibiu, cu numărul cadastral x, măsura sechestrului asigurător fiind instituită prin ordonanța nr. 64D/P/2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Gorj în dosarul penal nr. x/2009 și menținută prin sentința penală nr. 213 din data de 23.04.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2011, definitivă prin decizia penală nr. 1013 din data de 07.07.2015 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2011, precum și să se dispună rectificarea cărții funciare cu numărul x, prin radierea notării sechestrului asigurător menționat.

Prin sentința penală nr. 131 din 20 noiembrie 2024, Tribunalul Gorj, secția penală a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 4 București.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că obiectul și motivele cererii de față constau în ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituite asupra imobilului ce aparține petenților A. și B., respectiv teren în suprafață de 1703 mp, situat în comuna Porumbacu de Jos, județul Sibiu, cu numărul cadastral x, precum și că măsura sechestrului asigurător a fost instituită prin ordonanța nr. 64D/P/2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Gorj în dosarul penal nr. x/2009 și menținută prin sentința penală nr. 213 din data de 23.04.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2011, definitivă prin decizia penală nr. 1013 din data de 07.07.2015 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2011, respectiv rectificarea cărții funciare cu nr. x, prin radierea notării sechestrului asigurător menționat.

A apreciat că cererea de ridicare a măsurilor asigurătorii dispuse în cursul procesului penal și menținute prin hotărâre judecătorească penală definitivă, ca măsură subsecventă constatării îndeplinirii obligațiilor civile sau cheltuielilor judiciare, urmează regimul instituit prin art. 581 C. proc. pen., care prevăd că dispozițiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile și la cheltuielile judiciare cuvenite părților se execută potrivit legii civile.

Așadar, constatând că după rămânerea definitivă a hotărârii, soluționarea cererii de ridicare a măsurii sechestrului asigurător revine instanței civile competente material și teritorial, în speță Judecătoriei Sector 4 București, având în vedere și dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 4 București, secția civilă, prin sentința civilă nr. 4142 din 17 martie 2025, a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

În motivare, instanța a reținut că petenții au formulat o cerere prin care au solicitat a se ridica măsura sechestrului asigurător dispusă într-un dosar penal, în opinia acesteia devenind incidente, în ce privește competența, dispozițiile prevăzute de art. 957 C. proc. civ. care stabilesc competența de soluționare într-o atare situație în favoarea instanței care a dispus aceste măsuri.

Totodată, constatând că prezenta cauza este una civilă, a apreciat că instanța competentă este secția civilă a Tribunalului Gorj.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 133 alin. (2) C. proc. civ., există conflict de competență "când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente."

Pentru a se reține existența conflictului negativ de competență este necesară, așadar, întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: prima teză a normei citate impune ca două sau mai multe instanțe să se fi dezînvestit de soluționarea unei cauze și dezînvestirea să fie reciprocă iar cea de-a doua teză impune existența unei dezînvestiri succesive, ultima dintre instanțele învestite ca urmare a declinării de competență să își decline competența, la rândul său, în favoarea uneia dintre celelalte instanțe care s-au declarat necompetente.

În speță, nu se identifică niciuna dintre premisele necesare nașterii unui conflict negativ de competență, analizat prin prisma art. 133 C. proc. civ.

Așa cum reiese în mod expres din cuprinsul sentinței civile nr. 4142 din 17 martie 2025, Judecătoria Sectorului 4 București a apreciat că revine secției civile a Tribunalului Gorj competența de soluționare a cauzei.

Astfel, Judecătoria Sectorului 4 București nu și-a declinat competența în favoarea secției penale a Tribunalului Gorj, care declinase cauza în favoarea sa ci, constatând că în măsura în care se solicită ridicarea sechestrului asigurător instituit în primă instanță de Tribunalul Gorj, iar cauza dedusă judecății este una civilă, a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 954 și art. 957 C. proc. civ., revine Tribunalului Gorj, secția civilă, competența de soluționare a litigiului, sens în care a dispus declinarea cauzei către această instanță.

Se notează, sub acest aspect că, în raport cu prevederile art. 136 alin. (1) din C. proc. civ., dispozițiile referitoare la existența conflictului negativ de competență se aplică nu doar atunci când două instanțe își declină reciproc competența ci, prin asemănare, aceste dispoziții se aplică și în cazul secțiilor aceleiași instanțe judecătorești.

În raport cu acest aspect, este evident că, în speță, nu este îndeplinită condiția existenței unei declinării reciproce impusă de art. 133 alin. (2) teza I C. proc. civ., deoarece prin sentința civilă nr. 4142 din 17 martie 2025, Judecătoria Sectorului 4 București nu s-a dezînvestit în favoarea secției penale a Tribunalului Gorj, aceasta fiind instanța care a dispus declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

Cum în cauză nu există instanțe care să-și fi declinat reciproc competența, nu se poate reține existența unui conflict negativ de competență asupra căruia Înalta Curte să se poată pronunța, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge sesizarea privind pronunțarea regulatorului de competență, dosarul urmând a fi restituit instanței care a transmis sesizarea, respectiv Judecătoriei Sectorului 4 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge sesizarea, constatând inexistența conflictului negativ de competență.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 14 mai 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.