ÎCCJ, decizie (scj.ro #232881)

Camera preliminară. Conflict negativ de competență. Competența organului judiciar după calitatea persoanei

Cuprins pe materii

:  Drept procesual penal. Partea generală. Participanții în procesul penal. Competența organelor judiciare

Indice alfabetic

: - drept procesual penal

- conflict negativ de competență

C. proc. pen.

, art. 51, art. 37, art.48

Dispozițiile din C. proc. pen., care atribuie instanțelor militare competența de judecată în primă instanță a infracțiunilor comise de militari, privesc exclusiv persoanele care au calitatea de militar în activitate, iar nu și persoanele care au calitatea de militar în rezervă, întrucât competența după calitatea persoanei a instanțelor militare este determinată de funcțiile militare exercitate efectiv.

Deși la data săvârșirii faptelor care formează obiectul acuzației, inculpatul avea calitatea de militar activ, faptul juridic nou al trecerii în rezervă, precum și aspectul că faptele de care este acuzat inculpatul nu au legătură cu atribuțiile de serviciu, atrag competența de judecare a cauzei de către instanța civilă în a cărei circumscripție teritorială se află locul săvârșirii faptei.

I.C.C.J., Secția penală, încheierea nr. 140 din 26 martie 2025

I.

Prin încheierea nr. 190 din data de 14.02.2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanța a fost admisă excepția necompetenței personale a instanțelor civile, invocată din oficiu.

A fost declinată competența de soluționare a cauzei penale nr. x/2024 privind pe inculpatul A, în favoarea Tribunalului Militar București, cauza fiind trimisă acestei instanțe.

În raport de dispozițiile art. 1, art. 3, art. 4 lit. a) și b), art. 44, art. 69, art. 70, art. 71 și art. 109 alin. (1) din Legea nr. 80/1995, judecătorul de cameră preliminară a constatat că prin trecerea unui cadru militar în rezervă, acesta își păstrează gradul și, implicit, calitatea de militar, definită ca fiind un drept al persoanei căreia i se recunoaște la nivel social pregătirea militară și de specialitate. Prin trecerea unui militar în rezervă, se modifică doar situația în care se regăsește această persoană, care nu mai ocupă în mod activ o funcție militară, însă își păstrează gradul de militar prin aceea că întrunește în continuare condițiile prevăzute de lege pentru a fi chemat să îndeplinească serviciul militar ca rezervist concentrat sau mobilizat iar, la nevoie, să îndeplinească calitatea de cadru militar în activitate.

Reținând că infracțiunile deduse judecății prin rechizitoriul nr. y/P/2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, respectiv, uz de armă fără drept prev. de art. 343 alin. (1) din Codul penal, distrugere prev. de art. 253 alin. (1) din Codul penal și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 271 din Codul penal, ar fi fost săvârșite de inculpatul A la data de 15.08.2022, când acesta avea calitatea de plutonier major în activitate, iar la data sesizării instanței cu rechizitoriu, respectiv la data de 05.11.2024, inculpatul A avea calitatea de plutonier adjutant în rezervă, în baza art. 346 alin. (6) din C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a admis excepția necompetenței personale a instanțelor civile, reținând în acest sens că, raportat la disp. art. 37 din C. proc. pen. și la obiectul sesizării, competența de soluționare a prezentei cauze aparține tribunalului militar.

Prin încheierea nr. 55 din data de 12.03.2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar București, în temeiul art. 342, art. 346 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 37 și art. 47 din același cod, a fost admisă excepția necompetenței după calitatea persoanei a Tribunalului Militar București. În temeiul art. 47 alin. (2) și (4) din C. proc. pen. a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța.

A fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Militar București și Judecătoria Constanța.

Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul de cameră preliminară a reținut că potrivit adresei de la dosar, inculpatul A nu mai este cadru militar activ, fiind trecut în rezervă la data de 07.02.2023.

II.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51  C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Constanța.

Verificând actele și lucrările dosarului, s-a reținut că inculpatul A este cercetat penal pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de armă fără drept prev. de art. 343 alin. (1) din Codul penal, distrugere prev. de art. 253 alin. (1) din Codul penal și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 din Codul penal, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Codul penal.

În actul de sesizare s-a reținut în fapt că ,,la data de 15.08.2022, în jurul orei 22:25, pe fondul consumului de alcool, inculpatul A a folosit fără drept pistolul marca S (cal. 9 mm, cu seria xxx, pentru care deținea permis de port-armă), trăgând un glonț în ușa de acces a apartamentului nr. y, situat la adresa din mun. Constanța, str. x, ocazie cu care a provocat distrugeri ușii apartamentului și a unui colț al unui perete din interiorul acestuia, proprietate a persoanei vătămate B. Totodată, prin acțiunile sale, sus-numitul a tulburat ordinea și liniștea publică a locatarilor din blocul situat la adresa mai sus-menționată”.

La data săvârșirii faptei care face obiectul acuzației penale (15.08.2022) inculpatul A avea calitatea de cadru militar activ (plutonier major), această calitate datând până în 07.02.2023, când a fost trecut în rezervă, prin ordinul inspectorului șef nr. z/23/I-CT emis la data de 06.02.2023.

Înalta Curte, în raport de datele concrete ale prezentei cauze, respectiv că inculpatul A este acuzat de săvârșirea a trei infracțiuni în perioada în care acesta avea calitatea de militar activ, în prezent cauza aflându-se în procedura camerei preliminare, iar inculpatul a fost trecut în rezervă, a apreciat că se impune a se aduce lămuriri cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 37 C. proc. pen. în speța dedusă judecății.

Potrivit art. 37 alin. (1) C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe, fără a se face diferență între militari în activitate, militari în rezervă sau militari în retragere.

Interpretând aceste dispoziții prin raportare la art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (1) și art. 85 din Legea nr. 80/1995, s-a constatat că trecerea în rezervă reprezintă de fapt o încetare a calității de militar cu păstrarea prerogativei persoanei în cauză de fi chemată să îndeplinească serviciul militar ca rezervist concentrat sau mobilizat, iar la nevoie, în calitate de cadru militar în activitate. Această interpretare este întărită și de modalitatea în care se face trecerea în rezervă sau în retragere, precum și chemarea din rezervă în activitate, respectiv prin decret al Președintelui României, prin ordin al ministrului apărării naționale sau prin ordin al comandanților stabiliți de ministrul apărării naționale, după caz.

Astfel, Înalta Curte a apreciat că, deși art. 37 C. proc. pen. nu face deosebire între un militar aflat în activitate și unul aflat în rezervă sau în retragere, textul de lege trebuie interpretat în sensul că numai calitatea de militar în activitate atrage competența instanțelor militare, în acest sens fiind și jurisprudența instanței supreme (a se avea în vedere decizia nr. 384/RC/2016, respectiv încheierea nr. 332 din 30 mai 2023).

În continuare, în analiza cauzei au fot avute în vedere dispozițiile art. 48 din C. proc. pen. care reglementează competența în caz de schimbare a calității inculpatului, după cum urmează: (1) Când competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când: a) fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului; b) s-a dat citire actului de sesizare a instanței. (2) Dobândirea calității după săvârșirea infracțiunii nu determină schimbarea competenței, cu excepția infracțiunilor săvârșite de persoanele prevăzute la art. 40 alin. (1).

Or, cum prezenta cauză se află în procedura camerei preliminare, deși la data săvârșirii faptelor care formează obiectul acuzației inculpatul avea calitatea de militar activ, în prezent acesta se află trecut în rezervă, intervenind astfel un fapt juridic nou. Cum faptele de care este acuzat inculpatul nu au legătură cu atribuțiile de serviciu, competența de judecare a cauzei aparține Judecătoriei Constanța, fiind instanța în a cărei circumscripție teritorială se află locul săvârșirii faptei.

Pentru considerentele anterior evocate, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte a stabilit competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A în favoarea Judecătoriei Constanța.