ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 26 martie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Constanța și Tribunalul Militar București în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 190 din data de 14.02.2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanța în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 346 alin. (6) din C. proc. pen., a fost admisă excepția necompetenței personale a instanțelor civile, invocată din oficiu la termenul de judecată din 07.02.2025.

În temeiul art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. rap. la art. 37 alin. (1) și art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost declinată competența de soluționare a cauzei penale nr. x/2024 privind pe inculpatul A., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. x întocmit la data de 29.10.2024 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de armă fără drept, prev. de art. 343 alin. (1) din C. pen., distrugere, prev. de art. 253 alin. (1) din C. pen. și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 din C. pen. toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen., în favoarea Tribunalului Militar București.

În temeiul art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. s-a dispus trimiterea dosarului Tribunalului Militar București.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanța a reținut că, în cauză, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de armă fără drept prev. de art. 343 alin. (1) din C. pen., distrugere prev. de art. 253 alin. (1) din C. pen. și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 din C. pen., toate cu aplicarea disp. art. 38 alin. (1) din C. pen.

În actul de sesizare s-a reținut în fapt că "la data de 15.08.2022, în jurul orei 22:25, pe fondul consumului de alcool, inculpatul A. a folosit fără drept pistolul (cal. 9 mm, cu seria x 8344, pentru care deținea permis de port-armă), trăgând un glonț în ușa de acces a apartamentului nr. x, situat la adresa din jud. Constanța, ocazie cu care a provocat distrugeri ușii apartamentului și unui colț al unui perete din interiorul acestuia, proprietate a persoanei vătămate B.. Totodată, prin acțiunile sale, sus-numitul a tulburat ordinea și liniștea publică a locatarilor din blocul situat la adresa mai sus-menționată".

A reținut că din cuprinsul procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit de agenții de poliție din cadrul secției 3 Poliție, IPJ Constanța, la data de 15.08.2022, rezultă că la aceeași dată, în jurul orei 22:31, odată cu depistarea numitului C., a fost identificată asupra acestuia legitimația militară pe numele C., cu gradul de plutonier major în cadrul I.G.S.U. Dobrogea.

Conform adresei nr. x/21.01.2025 emisă de I.S.U. Dobrogea, plutonierul adjutant A. a trecut în rezervă începând cu data de 07.02.2023, conform ordinului inspectorului șef nr. 123/23/I-CT emis la data de 06.02.2023.

Astfel, în raport de dispozițiile art. 1, art. 3, art. 4 lit. a) și b), art. 44, art. 69, art. 70, art. 71 și art. 109 alin. (1) din Legea nr. 80/1995, judecătorul de cameră preliminară a constatat, în mod contrar susținerilor reprezentantului Ministerului Public, că prin trecerea unui cadru militar în rezervă, acesta își păstrează gradul și, implicit, calitatea de militar, definită ca fiind un drept al persoanei căreia i se recunoaște la nivel social pregătirea militară și de specialitate. Prin trecerea unui militar în rezervă, se modifică doar situația în care se regăsește această persoană, care nu mai ocupă în mod activ o funcție militară, însă își păstrează gradul de militar prin aceea că întrunește în continuare condițiile prevăzute de lege pentru a fi chemat să îndeplinească serviciul militar ca rezervist concentrat sau mobilizat iar, la nevoie, să îndeplinească calitatea de cadru militar în activitate.

Având în vedere înscrisurile prezente la dosar, judecătorul de cameră preliminară a constatat ca nefiind incident în prezenta cauză niciunul dintre cazurile în care un militar își pierde această calitate, precum degradarea militară, renunțarea la cetățenie sau dobândirea unei alte cetățenii cu stabilirea în străinătate, care să afecteze persoana inculpatului A.. De altfel, singurul eveniment din cariera militară a inculpatului atestat în prezenta cauză este trecerea sa în rezervă la data de 07.02.2023 conform ordinului inspectorului șef nr. 123/23/I-CT din data de 06.02.2023.

A făcut trimitere la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv la deciziile nr. 384/RC/05.10.2016 și nr. 367/RC/2020.

În acord cu jurisprudența de dată recentă, judecătorul de cameră preliminară a constatat că, într-adevăr, în reglementarea dispozițiilor art. 37 și 39 din C. proc. pen., legiuitorul nu a prevăzut nicio distincție între militarii activi sau în rezervă în ceea ce privește competența instanțelor militare. Astfel, în condițiile în care, potrivit art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., competența generală de a judeca infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv aparține tribunalul militar, judecătorul a apreciat că nu există nicio rațiune pentru a diferenția competența instanței militare în funcție de plenitudinea drepturilor conferite cadrelor militare prin Legea nr. 80/1995.

Pentru considerentele învederate anterior, reținând că infracțiunile deduse judecății prin rechizitoriul nr. x al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, respectiv, uz de armă fără drept prev. de art. 343 alin. (1) din C. pen., distrugere prev. de art. 253 alin. (1) din C. pen. și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 271 din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. ar fi fost săvârșite de inculpatul A. la data de 15.08.2022, când acesta avea calitatea de plotonier major în activitate, iar la data sesizării instanței cu rechizitoriu, respectiv la data de 05.11.2024, inculpatul A. avea calitatea de plutonier adjutant în rezervă, respectiv cadru militar, grad subofițer, în baza art. 346 alin. (6) din C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a admis excepția necompetenței personale a instanțelor civile, reținând în acest sens că, raportat la disp. art. 37 din C. proc. pen. și la obiectul sesizării, competența de soluționare a prezentei cauze aparține tribunalului militar.

Analizând, în continuare, competența teritorială a tribunalului militar, judecătorul de cameră preliminară a reținut că locul săvârșirii faptelor deduse judecății este situat în mun. Constanța, str. x, jud. Constanța. Raportând disp. art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. la circumscripția teritorială a tribunalelor militare, judecătorul de cameră preliminară a constatat că faptele săvârșite pe raza teritorială a județului Constanța sunt de competența Tribunalului Militar București.

Prin încheierea nr. 55 din data de 12.03.2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar București, în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 342, art. 346 alin. (6) din C. proc. pen., rap. la art. 37 și art. 47 din același cod, a fost admisă excepția necompetenței după calitatea persoanei a Tribunalului Militar București.

În temeiul art. 47 alin. (2) și (4) din C. proc. pen. a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța.

În temeiul art. 51 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. pen., a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Militar București și Judecătoria Constanța.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare în valoare de 50 RON, au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul de cameră preliminară a reținut că potrivit adresei de la dosar, inculpatul A. nu mai este cadru militar activ, fiind trecut în rezervă la data de 07.02.2023.

În aprecierea judecătorului de cameră preliminară, art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., potrivit căruia tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, are în vedere exclusiv militarii în activitate, nu și militarii în retragere sau în rezervă.

În acest sens, s-a raportat la considerentele deciziei nr. 384/RC din 05.10.2016, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în care s-a reținut că dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., care atribuie curții militare de apel competența de judecată în primă instanță a infracțiunilor săvârșite de generali, privesc exclusiv persoanele care au calitatea de general în activitate, iar nu și persoanele care au calitatea de general în rezervă, întrucât competența după calitatea persoanei a instanțelor militare este determinată de săvârșirea infracțiunii de către o persoană care exercită o funcție militară în mod efectiv.

Față de cele învederate, a admis excepția necompetenței după calitatea persoanei a Tribunalului Militar București, a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Constanța și a sesizat Înalta Curte cu soluționarea conflictului negativ de competență.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 20.03.2025.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Constanța.

Verificând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că inculpatul A. este cercetat penal pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de armă fără drept prev. de art. 343 alin. (1) din C. pen., distrugere prev. de art. 253 alin. (1) din C. pen. și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 din C. pen., toate cu aplicarea disp. art. 38 alin. (1) din C. pen.

În actul de sesizare s-a reținut în fapt că "la data de 15.08.2022, în jurul orei 22:25, pe fondul consumului de alcool, inculpatul A. a folosit fără drept pistolul (cal. 9 mm, pentru care deținea permis de port-armă), trăgând un glonț în ușa de acces a apartamentului nr. x, situat la adresa din jud. Constanța, ocazie cu care a provocat distrugeri ușii apartamentului și unui colț al unui perete din interiorul acestuia, proprietate a persoanei vătămate B.. Totodată, prin acțiunile sale, sus-numitul a tulburat ordinea și liniștea publică a locatarilor din blocul situat la adresa mai sus-menționată".

La data săvârșirii faptei care face obiectul acuzației penale (15.08.2022) inculpatul A. avea calitatea de cadru militar activ (plutonier major), această calitate datând până la data de 07.02.2023, când a fost trecut în rezervă, prin ordinul inspectorului șef nr. 123/23/I-CT emis la data de 06.02.2023.

Înalta Curte reține că jurisprudența relevantă pentru cauza de față se prezintă după cum urmează:

- decizia nr. 384/RC/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2016, prin care s-a statuat că în cazul militarilor legiuitorul a înțeles ca "această competență după calitatea persoanei să fie atrasă de funcțiile militare exercitate efectiv. Faptul că militarii aflați în rezervă beneficiază de o parte din drepturile conferite cadrelor militare (nu de plenitudinea acestora) nu constituie un argument suficient pentru a contrazice concluzia anterioară în materia competenței personale."

- încheierea nr. 332 din 30 mai 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2022, prin care s-a stabilit competența de soluționare a cauzei deduse judecății în favoarea instanței civile, în condițiile în care, ulterior procedurii de cameră preliminară desfășurate în fața unei instanțe militare, a intervenit un fapt juridic nou, un ordin de trecere în rezervă pentru motive medicale, depus de apărare anterior citirii actului de sesizare în fața instanței militare.

Înalta Curte, în raport de datele concrete ale prezentei cauze, respectiv că inculpatul A. este acuzat de săvârșirea a trei infracțiuni în perioada în care acesta avea calitatea de militar activ, în prezent cauza aflându-se în procedura camerei preliminare, iar inculpatul a fost trecut în rezervă, apreciază că se impune a se aduce lămuriri cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 37 din C. proc. pen. în speța dedusă judecății.

Potrivit art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.

Se observă că textul de lege face referire la infracțiunile comise de militari, fără a face diferență între militari în activitate, militari în rezervă sau militari în retragere.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 "prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înțelege cetățenii români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit art. 4 alin. (1) din aceeași lege, cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situații:

a) în activitate, când ocupă o funcție militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menține și pe timpul cât acestea sunt eliberate din funcții pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, sunt suspendate din funcții, precum și atunci când sunt puse la dispoziție: în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere; pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate.

b) în rezervă, când nu ocupă o funcție militară, dar întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate;

c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar.

Trecerea cadrelor militare din activitate în rezervă sau direct în retragere, precum și chemarea din rezervă în activitate se fac după cum urmează:

a) generalii și amiralii, prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului apărării naționale;

b) ceilalți ofițeri, prin ordin al ministrului apărării naționale;

c) maiștrii militari și subofițerii, prin ordin al comandanților stabiliți de ministrul apărării naționale.

Dispozițiile art. 85 din aceeași lege reglementează cazurile când ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, cum ar fi demisia, împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă.

Din dispozițiile legale enunțate anterior, se constată că trecerea în rezervă reprezintă de fapt o încetare a calității de militar cu păstrarea prerogativei persoanei în cauză de fi chemată să îndeplinească serviciul militar ca rezervist concentrat sau mobilizat, iar la nevoie, în calitate de cadru militar în activitate. Această interpretare este întărită și de modalitatea în care se face trecerea în rezervă sau în retragere, precum și chemarea din rezervă în activitate, respectiv prin decret al Președintelui României, prin ordin al ministrului apărării naționale sau prin ordin al comandanților stabiliți de ministrul apărării naționale, după caz.

Astfel, Înalta Curte apreciază că deși art. 37 din C. proc. pen. nu face deosebire între un militar aflat în activitate și unul aflat în rezervă sau în retragere, textul de lege trebuie interpretat în sensul că numai calitatea de militar în activitate atrage competența instanțelor militare.

Mai mult, faptul că militarii aflați în rezervă beneficiază de o parte din drepturile conferite cadrelor militare (nu de plenitudinea acestora) nu constituie un argument suficient pentru a contrazice concluzia anterioară în materia competenței personale, astfel cum a reținut instanța supremă în decizia nr. 384/RC/2016.

Referitor la decizia nr. 367/RC din 16 octombrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată de Judecătoria Constanța în considerentele încheierii de declinare, Înalta Curte constată că situația dedusă judecății este diferită de cea din prezenta cauză, având în vedere că inculpatul a fost judecat de o instanță civilă deși avea calitatea de militar activ atât la data săvârșirii faptelor, cât și în momentul judecării cauzei, fiind trecut în rezervă ca efect al condamnării în respectiva cauză.

În continuare, în analiza prezentei cauze se impune a fi avute în vedere dispozițiile art. 48 din C. proc. pen. care reglementează competența în caz de schimbare a calității inculpatului, după cum urmează: (1) Când competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când: a) fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului; b) s-a dat citire actului de sesizare a instanței. (2) Dobândirea calității după săvârșirea infracțiunii nu determină schimbarea competenței, cu excepția infracțiunilor săvârșite de persoanele prevăzute la art. 40 alin. (1).

Or, cum prezenta cauză se află în procedura camerei preliminare, deși la data săvârșirii faptelor care formează obiectul acuzației inculpatul avea calitatea de militar activ, în prezent acesta se află trecut în rezervă, intervenind astfel un fapt juridic nou. Cum faptele de care este acuzat inculpatul nu au legătură cu atribuțiile de serviciu, competența de judecare a cauzei aparține Judecătoriei Constanța, fiind instanța în a cărei circumscripție teritorială se află locul săvârșirii faptei.

Pentru considerentele anterior evocate, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Judecătoriei Constanța, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Judecătoriei Constanța, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 martie 2025.