ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 23 aprilie 2025

Asupra conflictului de competență;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 16.01.2025, pronunțată de Tribunalul București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2024 a fost admisă excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu.

În temeiul art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 340 alin. (1) C. proc. pen. cu ref. la art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a fost declinată competența de soluționare a plângerii împotriva soluției de clasare, formulată de către petentul A., în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 18.12.2024, petentul A. a formulat plângere împotriva ordonanței nr. 447/68/P/2016/d2 din data de 26.09.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, solicitând schimbarea temeiului de clasare reținut în sarcina sa din art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. în dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Judecătorul a dispus atașarea dosarului de urmărire penală nr. 447/68/P/2016/d2 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a ordonanței de clasare atacate.

Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Tribunalului București, judecătorul de cameră preliminară a reținut că prin ordonanța nr. 447/68/P/2016/d2 din data de 26.09.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, s-a dispus, printre altele, clasarea față de inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- evaziune fiscală, prev. și ped. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.;

- spălarea banilor, prev. și ped. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., în cond. art. 38 alin. (1) C. pen.

Prin intermediului aceleași ordonanțe, judecătorul de cameră preliminară a reținut că s-au dispus soluții de clasare și față de inculpații B. și C., ambii avocați definitivi, activi, în cadrul Baroului București.

S-a mai apreciat că, în această materie, analiza competenței materiale trebuie să fie efectuată într-o manieră globală, prin raportare la ordonanța de clasare în întregul său, chiar dacă petentul formulează critici exclusiv cu privire la situația sa personală iar acesta, privit ut singuli, nu atrage vreo competență personală specială. În același sens, judecătorul de cameră preliminară a avut în vedere că, în cauză, cercetările au fost efectuate in personam, doi avocați dobândind calitatea de suspect, ulterior inculpat, divergențele apărute în practică privind aplicabilitatea dispozițiilor privitoare la competența personală în etapa in rem a urmăririi penale nefiind incidente.

Ulterior, prin încheierea F/CP din data de 02.04.2025, pronunțate de Curtea de Apel București, secția I Penală în dosarul nr. x/2024 a fost admisă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, invocată de procuror.

A fost declinată competența de soluționare a plângerii formulate de petentul A. împotriva ordonanței nr. 447/68/P/2016/d2 din data de 26.09.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în favoarea Tribunalului București.

În baza art. 51 alin. (1) C. proc. pen. s-a constatat existența conflictului negativ de competență.

S-a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

La termenul de judecată din data de 24.02.2025, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București.

Analizând excepția invocată, raportat la actele dosarului, judecătorul de cameră preliminară a constatat că deși, prin aceeași ordonanță de clasare, s-a dispus clasarea față de doi inculpați care au calitatea de avocat, în condițiile în care petentul-inculpat nu are o calitate specială care să determine competența personală a Curții de Apel București, nu justifică competența acestei instanțe de a soluționa plângerea formulată în temeiul art. 340 C. proc. pen.

În procedura prevăzută de art. 51 C. proc. pen., cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 15 aprilie 2025, formând obiectul dosarului nr. x/2024, cu termen de judecată la data de 23 aprilie 2025.

Examinând conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul București și Curtea de Apel București, Înalta Curte urmează să stabilească competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Tribunalului București, pentru următoarele considerente:

Relevant sub aspectul stabilirii competenței de soluționare a cauzei este obiectul cauzei pendinte, iar astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, în speță, petentul A. a învestit judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București cu o plângere formulată în procedura de cameră preliminară reglementată de dispozițiile art. 340 alin. (1) din C. proc. pen.

Art. 340 din C. proc. pen. prevede la alin. (1) faptul că: Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

În speță, petentul a formulat o astfel de plângere împotriva ordonanței nr. 447/68/P/2016/d2 din data de 26.09.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, s-a dispus, printre altele, clasarea față de inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și spălarea banilor, prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Prin aceeași ordonanță, s-au dispus soluții de clasare și față de inculpații B. și C., ambii avocați definitivi, activi, în cadrul Baroului București.

Înalta Curte, constată că în situația în care actul procurorului cuprinde mai multe soluții de clasare care privesc persoane diferite sau când clasarea este dispusă prin rechizitoriu, competența se determină numai prin raportare la soluția atacată cu plângere, celelalte soluții de netrimitere în judecată ori trimiterea în judecată, în măsura în care privesc persoane care ar atrage competența altei instanțe, nu vor influența și competența de soluționare a plângerii întrucât dispozițiile privind prorogarea competenței sunt aplicabile, potrivit art. 45 alin. (2) C. proc. pen., numai când cauzele se află în faza de judecată și în același stadiu procesual.

Față de împrejurarea că plângerea adresată instanței vizează doar soluția dispusă cu privire la petentul A., care nu are calitatea de avocat, deși prin aceeași ordonanță de clasare, s-a dispus clasarea față de doi inculpați care au calitatea de avocat, nu justifică competența personală a Curții de Apel București.

Având în vedere că persoana care a fost cercetată pentru aceste infracțiuni nu are calitatea specială de avocat, se apreciază că analiza competenței trebuie realizată în raport cu obiectul plângerii cu care a fost învestită instanța.

De aceea, în raport de infracțiunile de evaziune fiscală și spălare de bani reținute, precum și de lipsa vreunei calități speciale a petentului, Înalta Curte constată că Tribunalul București, secția I penală este instanța competentă a soluționa plângerea formulată de petentul A., instanță căreia, în conformitate cu dispozițiile art. 51 alin. (6) C. proc. pen., îi va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Tribunalului București, secția I penală, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 aprilie 2025.