ÎCCJ, decizie (scj.ro #232850)

Procesul electoral. Interpretarea dispozițiilor art. 46 din Legea nr. 370/2004

Legea nr. 370/2004, art. 44, art. 44 ind. 1 și art. 46

Înalta Curte constată că prin conținutul art. 46 din Legea nr. 370/2004

s-a urmărit să se reglementeze situația alegătorilor care la ora 21,00 se află la sediul secției de votare, precum și a celor care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot, context în care legiuitorul a arătat că aceștia își pot exercita în continuare dreptul de vot până cel mult la ora 23,59.

De asemenea, Înalta Curte observă că, în tehnica de reglementare a dispozițiilor art. 46 din Lege, nu s-a prevăzut că premisa de aplicare a normei juridice ar fi limitată doar la situația duminicii ca ziua de votare stabilită ca regulă, ci la ceea ce se întâmplă la ora 21,00, când potrivit normelor de la art. 44 votarea ar trebui în principiu să se încheie.

Altfel spus, legiuitorul a urmărit să ofere posibilitatea de a vota și în favoarea cetățenilor care își manifestă intenția de exercitare a dreptului de vot, în ziua stabilită în acest sens, prin prezența la sediul secției de votare sau la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot, printr-o prelungire a intervalului de timp de la ora 21,00 până cel mult la ora 23,59, dar doar în favoarea celor care la ora 21,00 se găsesc fie în sediul secției, fie în rândul menționat.

Revenind la faptul că norma art. 46 nu conține nicio mențiune explicită cu privire la ziua de duminică, acesta reprezintă un argument în sensul că intenția legiuitorul nu a fost de a limita posibilitate de prelungire cel mult până la ora 23,59 doar pentru ziua respectivă.

Înalta Curte se raportează însă și la intenția legiuitorului reflectată inclusiv în expunerea de motive care a stat la baza proiectului de lege ce a devenit ulterior Legea nr. 148/2019 prin care a fost completată și modificată Legea nr. 370/2004, arătându-se în documentul respectiv că s-a avut în vedere necesitate

,,

evitării repetării incidentelor grave produse la secțiile de votare din străinătate la alegerile din 26 mai 2016”, menționându-se și efectele asupra «accesului la vot al cetățenilor, dar și asupra credibilității și reputației internaționale a României».

Reține de asemenea, Înalta Curte faptul că rațiunea care a fundamentat art. 44 ind. 1 din Legea nr. 370/2004 este diferită de cea care a fundamentat art. 46 din același act normativ, astfel că prima normă legală nu reprezintă un argument valid pentru a aplica art. 44 prin prisma art. 46 doar pentru ziua de duminică, nu și pentru zilele de vineri și sâmbătă.

Nu în ultimul rând, conținutul tuturor articolelor menționate, anume art. 44, art. 44 ind. 1 și art. 46, a fost reglementat prin același act normativ, anume Legea nr. 148/2019, astfel că legiuitorul a avut o intenție unitară sub toate aspectele reglementate.

ICCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 5457 din 22 noiembrie 2024

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 6 noiembrie 2024 pe rolul Curții de Apel București, reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central Pentru Alegerea Președintelui României 24 noiembrie 2024 („BEC”), a solicitat:

(i) anularea Hotărârii nr. 4H/30.10.2024 privind interpretarea prevederilor art. 46 alin. (2) și (4) prin raportare la dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) și ale art. 44 ind. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1088 din data de 31 octombrie 2024;

(ii) anularea art. 8 din Decizia nr. 114D/30.10.2024 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 în condiții de legalitate, egalitate și integritate, republicată, în conformitate cu care

„În cazul birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, în zilele de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării, votarea nu se poate prelungi ulterior orei 21.00”

;

(iii) anularea Deciziei BEC nr. 115 D/30.10.2024 privind modificarea art. 8 alin. (1) din Decizia nr. 97D/17.10.2024 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, în condiții de legalitate, egalitate si integritate.

Prin sentința civilă nr. 81 din 11 noiembrie 2024, Curtea de Apel București, Contestații Electorale a respins cererea formulată de reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central Pentru Alegerea Președintelui României 24 Noiembrie 2024, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 81 din 11 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, a declarat recurs reclamanta A, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii atacate și, în rejudecare, admiterea contestației și anularea actelor atacate.

În motivarea recursului, reclamanta susține că hotărârea recurată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 44 și art. 46 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, care, în opinia recurentei, nu stabilesc o excepție de la aplicarea prevederilor art. 46 din aceeași lege, cu privire la posibilitatea prelungirii programului de votare pentru zilele de vineri și sâmbătă, în străinătate. Contrar celor reținute de instanța de fond, conform art. 44 din Legea nr. 370/2004, votarea se realizează pe parcursul a trei zile consecutive, iar legiuitorul nu operează cu instituția suspendării, în sensul arătat prin hotărârea instanței de fond, astfel că lipsește temeiul juridic pe baza căruia instanța a determinat că pauzele dintre perioade când se poate exercita dreptul la vot reprezintă suspendări. Faptul că la sfârșitul acestor zile are loc centralizarea rezultatelor nu înseamnă că nu există un început și un sfârșit al programului de votare pentru fiecare din cele trei zile, sintagma „votarea încheiată”, în sensul art. 46 din Legea nr. 370/2004, semnificând încheierea programului de votare în sensul art. 44 din același act normativ. În sensul art. 46 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, pentru fiecare dintre zilele de vineri și sâmbăta, se consideră votarea încheiată la ora 21.00, când se termină programul de votare. Mai departe, dând eficiență art. 46 alin. (2), alegătorii care se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot, pot să își exercite dreptul de vot, în fiecare dintre zilele de vineri, sâmbăta și duminică, aceasta fiind, în opinia recurentei-reclamante, interpretarea corectă a prevederilor analizate.

Arată recurenta-reclamantă că, prin Legea nr. 148/2019, au fost modificate inclusiv prevederile art. 46 din Legea nr. 370/2004, care prevăd posibilitatea prelungirii programului de votare. Dacă intenția legiuitorului ar fi fost să circumstanțieze posibilitatea prelungirii programului numai pentru ziua de duminică, ar fi făcut o modificare legislativă în acest sens, împreună cu celelalte modificări. Or, programul este același, până la ora 21.00, pentru fiecare zi de votare, vineri, sâmbătă și duminică. Faptul ca la art. 44 ind. 1 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 se face trimitere la programul de votare prevăzut la art. 44 alin. (2), pentru a arăta care sunt măsurile pe care trebuie sa le realizeze membrii secțiilor de votare la închiderea procedurii de votare din una din zile, nu exclude posibilitatea prelungirii, dacă apar situațiile de la art. 46 din aceeași lege.

Susține că aceleași prevederi analizate au fost aplicate și cu ocazia alegerilor prezidențiale din 2019, când s-a prelungit programul de votare în străinătate, inclusiv în zilele de vineri și sâmbătă, în acest sens fiind instrucțiunile din partea autorităților. Instanța de fond nu a răspuns cu privire la acest argument și, chiar dacă în fiecare tur de scrutin de formează birouri electorale distincte, prevederile legale trebuie sa aibă o interpretare unitară de la un scrutin la altul, mai ales pe chestiuni precum programul de votare. În acest sens, recurenta-reclamantă face trimitere la materialul probator  administrat în fața instanței de fond cu privire la scrutinul amintit, precum și la aspecte factuale și statistice referitoare la procedura de vot desfășurată în cazul alegătorilor din străinătate, concluzionând că, de la un scrutin la altul, au existat proceduri diferite care creează confuzie în rândul cetățenilor și competitorilor locali și slăbesc încrederea în autoritățile responsabile de organizarea alegerilor și chiar în statul de drept.

Printr-un alt rând de critici, recurenta-reclamantă susține că instanța de fond a reținut greșit că, raportat la prevederile Legii nr. 370/2004, legiuitorul nu ar fi reglementat posibilitatea prelungirii votului în străinătate pentru zilele de vineri și sâmbătă. Instanța de fond a validat interpretarea BEC din actele contestate, susținând, suplimentar, și că prevederile art. 46 din Legea nr. 370/2004 se refera la închiderea votării de duminica, deoarece, pentru zilele de vineri si sâmbăta, votarea se considera suspendată.

Arată recurenta-reclamantă că, din cuprinsul art. 44 din Legea nr. 370/2004, rezultă că regula este că votarea se desfășoară duminică, între orele 7.00 și 21.00; în mod excepțional, în străinătate, votarea se desfășoară inclusiv vineri și sâmbătă, tot până la ora 21, numai că în ziua de vineri votarea se deschide la ora 12, spre deosebire de celelalte zile. Interpretarea instanței de fond referitoare la stoparea temporară a votului în zilele de vineri și sâmbătă este greșită, atâta timp cât textul de lege prevede în mod expres că programul se încheie la ora 21.00, ceea ce duce în mod direct la aplicarea art. 46 cu privire la prelungirea programului de vot doar pentru alegatorii care se află în rând, așteptând sa voteze. Din cuprinsul art. 44 ind. 1  alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 rezultă că la deschiderea și închiderea programului de vot pentru zilele de vineri și sâmbătă, astfel cum este reglementat pentru străinătate la art. 44 alin. (2) din lege, la nivelul secției de votare trebuie desfășurate anumite operațiuni specifice, având în vedere că alegerile se desfășoară pe mai multe zile. Din cuprinsul art. 46 din același act normativ rezultă că la ora 21.00 - ora de încheiere a votării pentru fiecare dintre zile, vineri, sâmbătă și duminică, alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției și cei care se află la rând în afara sediului secției, pot să voteze. Prevederile art. 46 nu disting cu privire la zilele pentru care se aplică, vineri și sâmbătă sau duminică. Astfel, apreciază recurenta-reclamantă că, din interpretarea acestor prevederi rezultă că prelungirea programului de vot se poate face inclusiv în zilele de vineri și sâmbătă, ceea ce înseamnă că procedurile prevăzute de art. 44 ind. 1  alin. (1) se vor realiza în zilele de vineri și sâmbătă numai după ce se epuizează numărul de votanți care la ora 21.00 se afla în secție sau la rând în afara secției și vor să voteze.

Față de aceste aspecte, apreciază recurenta-reclamantă că prevederile art. 44 ind. 1  alin. (1) din Legea nr. 370/2004 nu au urmărit să prevadă o excepție de la prevederile art. 46, iar dacă legiuitorul ar fi dorit ca prevederile art. 46 sa se aplice doar zilei de duminica, ar fi putut menționa acest aspect în mod expres. Prin dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 se instituie doua zile suplimentare de votare, fără a se înlătura de la aplicare prevederile art. 46 alin. (2), astfel că ceea ce se întâmplă la finalul programului de vot este reglementat, fără excepție, pentru toate cele trei zile de vot.

Mai arată recurenta-reclamantă că prevederile art. 44 ind. 1  alin. (1) au fost necesare pentru a reglementa procedurile de la începerea și încheierea votării în zilele de vineri și sâmbătă, având în vedere că pentru ziua de duminică exista astfel de prevederi la art. 43 din Legea nr. 370/2004. Programul de votare în străinătate, pentru toate zilele - vineri, sâmbătă și duminică, este pană la ora 21.00, ca și în țară. În aceste condiții, era firesc ca prevederile art. 44 ind. 1  alin. (1) să facă trimitere la prevederile art. 44 alin. (2) din lege, referitoare la program. Din interpretarea logică, sistematică și teleologică a acestor prevederi, opinează recurenta că soluția trebuie sa fie aceea că, inclusiv în zilele de vineri și sâmbătă, anterioare zilei de duminică, votarea se poate prelungi și că acesta a fost scopul urmărit de legiuitor. Prin urmare, în mod greșit s-a reținut prin hotărârea instanței de fond că, în ipoteza în care un cetățean român va opta să voteze, în străinătate, în ziua de vineri sau sâmbătă, însă din motive extrinseci acest lucru nu va fi posibil până la ora 21.00, acesta va avea posibilitatea să voteze în ziua de duminică, până la ora 23.59, conform art. 46 alin. (2) din Legea nr. 370/2004.

Învederează recurenta-reclamantă că, la alegerile din anul 2019 (10 și 24 noiembrie), instrucțiunile AEP și MAE au fost în sensul că votarea se poate prelungi în zilele de vineri și sâmbătă, iar în raport de numărul românilor care locuiesc peste hotare, este necesar ca toți să aibă posibilitatea de a-și exercita dreptul de a vota.

Printr-un alt rând de critici, recurenta-reclamantă susține că este greșit argumentul că prelungirea procesului de votare după ora 21.00 se poate face numai pentru alegerile parlamentare. Din prevederile Legii nr. 370/2004 rezultă că, în străinătate, în toate zilele de vot, se poate prelungi votarea după ora 21, dacă sunt îndeplinite condițiile de la art. 46, o comparație între prevederile art. 88 alin. (2), (4) și (5) din Legea nr. 208/2015 si cele ale Legii nr. 370/2004 dovedind că acestea sunt similare. Contrar considerentelor instanței de fond, aceste prevederi sunt relevante pentru a observa raționamentul legiuitorului si pentru a determina voința acestuia, chiar daca nu sunt incidente pentru alegerile prezidențiale. Astfel, arată recurenta-reclamantă, prevederile art. 88 din Legea nr. 208/2015 au o reglementare similară celei pentru alegerile prezidențiale, regula fiind că votarea se încheie la ora 21.00, exceptând situația în care, la ora 21.00, se mai află votanți în secție sau la rând, în afara secției, urmând ca secția să se țină deschisă până se epuizează toți votanții, cel târziu până la ora 23.59.

Cât privește referirile la calendarul orientativ al alegerilor, consideră recurenta-reclamantă că acestea nu sunt de natură să fundamenteze din punct de vedere legal interpretarea aleasă de BEC cu privire la programul votării în străinătate. Intimatul-pârât a reținut că, în calendarul orientativ aprobat pentru alegerile parlamentare prin H.G. nr. 1034/2024 pentru alegerile parlamentare apare mențiunea posibilității prelungirii, în schimb, în cuprinsul H.G. nr. 1061/2024 pentru alegerile prezidențiale, nu apare aceasta mențiune. Consideră recurenta că, în ceea ce interesează în speță, sunt relevante pct. 130 și 131 din H.G. nr. 1034/2024, pentru ziua de sâmbătă, iar nu cele de la pct. 137 și 138, referitoare la ziua de duminică și subliniază că instanța de fond nu a răspuns argumentelor sale cu privire la faptul ca hotărârea de guvern nu prevede o interdicție a posibilității prelungirii programului de votare din zilele de vineri si sâmbăta și că trebuie sa se dea eficiență legislației primare. Deși în calendarul pentru alegerile prezidențiale nu se menționează posibilitatea prelungirii votării pentru zilele de vineri și sâmbătă, iar în calendarul pentru alegerile parlamentare apare mențiunea posibilității prelungirii votării pentru ziua de sâmbătă, totuși acest aspect nu este relevant pentru a determina interpretarea prevederilor legale primare. Hotărârea de guvern face parte din categoria legislației secundare, iar între conflictul dintre cele doua categorii, trebuie să se aplice cu prioritate prevederile legislației primare.

În sprijinul acestei concluzii, învederează recurenta-reclamantă că, pentru alegerile comasate, europarlamentare și locale din 9 iunie 2024, a existat aceeași prevedere, că votarea se poate prelungi până la ora 23.59. dacă sunt îndeplinite condițiile, însă, în calendarul orientativ aprobat prin H.G. nr. 99/2024, nici nu s-a prevăzut mențiunea cu privire la posibilitatea prelungirii, dar nici nu a existat o interdicție expresă în acest sens. Invocă prevederile art. 15 din O.U.G. nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 și arată că, în fapt, chiar în lipsa mențiunii posibilității prelungirii procesului de vot, din calendarul orientativ, la alegerile comasate votanții și-au putut exercita dreptul de vot și după ora 21, cu îndeplinirea condițiilor legale și conform instrucțiunilor AEP și MAE.

Intimatul-pârât Biroul Electoral Central Pentru Alegerea Președintelui României 24 noiembrie 2024 a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Susține că, din motivarea recursului declarat în cauză, nu rezultă modul concret al încălcării sau aplicării greșite a normelor de drept material de către prima instanță, criticile expuse fiind doar reiterări a motivelor de nelegalitate a actelor atacate, în sensul încălcării prevederilor Legii nr. 370/2004, aspecte ce nu sunt de natură să atragă incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Contrar argumentelor recurentei-reclamante, susține că Hotărârea BEC nr. 4H/30.10.2024, precum și Deciziile BEC nr. 114D/30.10.2024 și nr. 115D/30.10.2024, au fost adoptate cu respectarea dispozițiilor legale, dând efectivitate atribuției de aplicare și interpretare unitară a dispozițiilor legale privitoare la alegeri, care constă în interpretarea respectivelor dispoziții având în vedere toate ipotezele practice în care se aplică norma raportat la operațiunile subsumate perioadei electorale. Adoptarea acestor acte se încadrează în atribuția prevăzută de art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, de a asigura aplicarea și interpretarea unitară a dispozițiilor legale privitoare la alegeri, în contextul în care hotărârea contestată are ca obiect interpretarea prevederilor art. 46 alin. (2) și (4) prin raportare la art. 44 alin. (1) și (2) și ale art. 44 ind. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Susține intimatul că rațiunea avută în vedere la adoptarea Hotărârii BEC nr. 4H/30.10.2024 a fost aceea de a asigura practica unitară la nivelul tuturor birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate constituite la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, în situația în care, la ora 21,00, președintele biroului electoral al secției de votare constată că în secția de votare, precum și la rând, în afara sediului acesteia, se află persoane care s-au prezentat să voteze.

Apreciază că, din analiza coroborată a dispozițiilor art. 44 ind. 1  alin. (1) și (2) cu cele ale art. 44 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, rezultă că legiuitorul nu a reglementat derularea operațiunilor prevăzute la art. 46 din același act normativ și în zilele de vineri și sâmbătă în care se desfășoară votarea în străinătate. Rezultă că votarea în străinătate se desfășoară pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei de duminică în care are loc votul la secțiile de votare din țară, în limitele expres stabilite de lege în art. 44 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, respectiv orele 12.00 -21.00 în ziua de vineri și orele 07.00 – 21.00 în ziua de sâmbătă, iar la încheierea programului de votare menționat, adică la ora 21.00, președinții secțiilor de votare, în prezența celorlalți membri, îndeplinesc operațiunile prevăzute de art. 44 ind. 1 alin. (1) din actul normativ menționat. Așadar, legiuitorul a reglementat cu titlu de excepție că votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă, stabilind și ora la care se încheie programul în aceste zile. În ceea ce privește programul de votare în străinătate în ziua de duminică, sunt incidente dispozițiile art. 46 din Legea nr. 370/2004, care stabilesc, ca regulă generală, că închiderea secțiilor de votare are loc la ora 21.00, existând posibilitatea prelungirii programului în vederea exercitării dreptului de vot ai alegătorilor care, la ora 21.00, se află la sediul secției de votare, precum și al celor care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot, până la ora 23.59.

Astfel, susține intimatul-pârât, interpretând teleologic dispozițiile legale incidente, în mod corect Biroul Electoral Central a hotărât că președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate pot prelungi votarea până cel mult la ora 23.59, în condițiile prevăzute la art. 46 din Legea nr. 370/2004, doar în ziua de duminică. O interpretare contrară, în sensul că dispozițiile art. 46 alin. (4) din Legea nr. 370/2004 se aplică și în cazul zilelor de vineri și sâmbătă în care se desfășoară votarea în străinătate, astfel cum susține recurenta-reclamantă, contravine voinței legiuitorului care a stabilit reguli speciale pentru votul în străinătate, atât în privința numărului zilelor în care se poate exercita dreptul la vot, cât și în privința programului secțiilor de votare din străinătate, aspect ce rezultă inclusiv din modul în care a sistematizat și a reglementat excepțiile de la regulă.

Învederează că, în acord cu legislația primară, Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024, aprobat prin H.G. nr. 1061/2024, prevede la pozițiile 116 și 120 că în zilele de vineri și sâmbătă, încheierea votării în străinătate se realizează la ora 21.00, iar, la poziția 126 stabilește că, în ziua de duminică, votarea se încheie la ora 21.00, cu posibilitatea prelungirii până cel mult la ora 23.59, fapt ce întărește suplimentar voința legiuitorului din legislația primară conform căreia votul în străinătate în zilele de vineri și sâmbătă poate fi exercitat până la ora 21.00, când se închid secțiile de votare.

Mai susține și că nu se poate vorbi despre o restrângere a dreptului alegătorilor din străinătate de a-și exercita dreptul de vot în condițiile în care legiuitorul a dat șansa acestora de a vota pe parcursul a trei zile, precum și opțiunea pentru votul prin corespondență în condițiile Legii nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este fondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 488 alin. (1) C. proc. civ. (Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată) „

Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate

: (…) 8

.

când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material

.”; totodată, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ. „

Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile

.” [s.n.].

Din interpretarea dispozițiilor citate în precedent, Înalta Curte reține că recursul reprezintă acea cale extraordinară de atac prin care hotărârea atacată este supusă controlului judiciar prin prisma conformității sale cu regulile de drept aplicabile, ceea ce implică recunoașterea posibilității părții interesate de a o critica doar pentru motive de nelegalitate, iar nu și de netemeinicie.

În cauză, partea recurentă-reclamantă a invocat în calea de atac exercitată critici susceptibile a se încadra în motivele de casare/nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ

.

, care intervine în caz de încălcare prin hotărâre sau aplicare greșită a nomelor de drept material. Va fi incident acest motiv atunci când instanța de fond, deși a recurs la textele de lege substanțială aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În concret, astfel cum rezultă din considerentele sentinței civile recurate și este, de altfel, necontestat în proces, prin Hotărârea nr. 4H/30.10.2024 privind interpretarea prevederilor art. 46 alin. (2) și (4) prin raportare la dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) și ale art. 44 ind. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 a stabilit că „

în interpretarea dispozițiilor art. 46 alin. (2) și (4) raportat la dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) și ale art. 44

ind. 1

alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, alegătorii care la ora 21,00 se află la sediile secțiilor de votare din țară și din străinătate, precum și cei care se află la rând în afara acestor secții de votare pentru a intra în localurile de vot pot să își exercite dreptul de vot, până la cel mult ora 23,59, doar în ziua de duminică

.”, menționându-se totodată că hotărârea se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prin Decizia nr. 114D/30.10.2024 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 în condiții de legalitate, egalitate și integritate, republicată, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 a stabilit la art. 8 alin. (1) că „

În situația în care, în ziua de duminică, la ora 21,00, președintele biroului electoral al secției de votare din țară sau din străinătate constată că în secția de votare, precum și la rând, în afara sediului acesteia, se află persoane care s-au prezentat să voteze, va prelungi votarea până cel mai târziu la ora 23,59. În cazul birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, în zilele de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării, votarea nu se poate prelungi ulterior orei 21,00

.”.

Totodată, prin Decizia nr. 115D/30.10.2024 privind modificarea art. 8 alin. (1) din Decizia nr. 97D/17.10.2024 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 în condiții de legalitate, egalitate și integritate, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 a decis că „

La art. 8 din Decizia Biroului Electoral Central nr. 97D/17.10.2024 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 în condiții de legalitate, egalitate și integritate, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Art. 8 – (1) În situația în care, în ziua de duminică, la ora 21,00, președintele biroului electoral al secției de votare din țară sau din străinătate constată că în secția de votare, precum și la rând, în afara sediului acesteia, se află persoane care s-au prezentat să voteze, va prelungi votarea până cel mai târziu la ora 23,59. În cazul birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, în zilele de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării, votarea nu se poate prelungi ulterior orei 21,00

.”.

Soluționând cererea de chemare în judecată cu care a fost învestită, Curtea de Apel București a apreciat că actele administrative menționate sunt legale în raport de reglementarea existentă și motivele de anulare dezvoltate de partea reclamantă, sentința primei instanțe fiind atacată cu recursul analizat prin această decizie.

Astfel, norma de rang legislativ, respectiv Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, (forma în vigoare la data actelor litigioase) prevede:

→ art. 44: „(1)

În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 și se încheie la ora locală 21,00.

(2)

Prin excepție de la prevederile alin. (1), votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe în ziua de vineri, ora locală 12,00 și se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7,00 și se încheie la ora locală 21,00.

”;

→ art. 44 ind. 1: „(1)

În zilele de vineri și sâmbătă, la încheierea programului de votare prevăzut la art. 44 alin. (2), președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, în prezența celorlalți membri, iau următoarele măsuri: a) sigilează urnele de vot; b) încheie un proces-verbal, în care consemnează numărul buletinelor de vot nefolosite și numărul alegătorilor prezenți la vot; c) se asigură că toate materialele electorale se află în localul de vot; d) sigilează căile de acces în localul de vot.

(2)

În fiecare zi, la începerea programului de votare prevăzut la art. 44 alin. (2), ridicarea sigiliilor se va face de către președintele biroului electoral al secției de votare din străinătate, în prezența celorlalți membri ai biroului electoral al secției de votare

.”;

→ art. 46: „(1)

La ora 21,00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului de vot.

(2)

Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot.

(3)

Doi membri desemnați de biroul electoral al secției de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21,00 dacă în afara sediului secției de votare se află alegători care așteaptă să își exercite dreptul de vot și constată și monitorizează ordinea în care aceștia au acces în localul de vot.

(4)

Alegătorii aflați în situațiile prevăzute de

alin. (2)

și

(3)

pot vota până cel mult la ora 23,59.

”.

Forma de reglementare menționată anterior este rezultatul modificării și completării Legii nr. 370/2004 prin Legea nr. 148/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 617 din 25 iulie 2019.

Lecturând atent textele amintite, Înalta Curte constată din perspectiva topografiei acestora în corpul Legii nr. 370/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 148/2019, că, pe de o parte, legiuitorul stabilește la art. 44 în regulă generală programul în care se desfășoară în condiții obișnuite votarea, iar, pe de altă parte, prevede la art. 46 o excepție în raport de ora 21,00 la care ar trebui să se încheie votarea.

Astfel, prin art. 44 alin. (1) este stabilit programul votării pentru ziua când au loc alegerile în acord cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, text potrivit căruia „

Ziua alegerilor este duminica. ...

”

.

Așadar, pentru ziua obișnuită a alegerilor, atât în cazul secțiilor de votare organizate în țară, cât și al celor organizate în străinătate,  votarea care se desfășoară în ziua de duminică începe la ora locală 7,00 și se încheie la ora locală 21,00.

În continuare, prin art. 44 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 se prevede ca o excepție de la art. 44 alin. (1) că „

votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe în ziua de vineri, ora locală 12,00 și se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7,00 și se încheie la ora locală 21,00

”. Excepția amintită anterior intervine de manieră expresă în raport de dispozițiile art. 44 alin. (1) din Lege și de manieră implicită față de dispozițiile art. 5 alin. (1) din același act normativ.

La acest moment al analizei, Înalta Curte observă că atât în cazul regulii, cât și în ipoteza excepției respective, legiuitorul a utilizat o terminologie unitară, arătând că votarea „

se

încheie la ora locală 21,00

”, indiferent că avem în vedere art. 44 alin. (1) vizând ziua de duminică sau art. 44 alin. (2) referitor la zilele de vineri și sâmbătă.

În consecință, în exprimarea art. 44 alin. (1) și alin. (2) ziua de votare se încheiere ca principiu la ora locală 21,00, excepția introdusă prin cel de-al doilea alineat al normei legale privind ziua de votare, în sensul că pe teritoriul României aceasta este doar duminica, în timp ce în străinătate dreptul de vot poate fi exercitat vineri, sâmbătă și duminică.

Altfel spus, dacă sub aspectul zilei de votare legiuitorul a realizat o diferențiere între situația celor care își exercită dreptul respectiv în țară și a celor care îl exercită în străinătate, totuși referitor la finalizarea ca regulă generală a zilei de votare legiuitorul a fost unitar în abordare indicând ora locală 21,00 ca fiind cea relevantă.

În continuare, Înalta Curte constată că prin conținutul art. 46 din Legea nr. 370/2004 s-a urmărit să se reglementeze situația alegătorilor care la ora 21,00 se află la sediul secției de votare, precum și a celor care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot, context în care legiuitorul a arătat că aceștia își pot exercita în continuare dreptul de vot până cel mult la ora 23,59.

De asemenea, Înalta Curte observă că, în tehnica de reglementare a dispozițiilor art. 46 din Lege, nu s-a prevăzut că premisa de aplicare a normei juridice ar fi limitată doar la situația duminicii ca ziua de votare stabilită ca regulă, ci la ceea ce se întâmplă la ora 21,00, când potrivit normelor de la art. 44 votarea ar trebui în principiu să se încheie.

Altfel spus, legiuitorul a urmărit să ofere posibilitatea de a vota și în favoarea cetățenilor care își manifestă intenția de exercitare a dreptului de vot, în ziua stabilită în acest sens, prin prezența la sediul secției de votare sau la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot, printr-o prelungire a intervalului de timp de la ora 21,00 până cel mult la ora 23,59, dar doar în favoarea celor care la ora 21,00 se găsesc fie în sediul secției, fie în rândul menționat.

Revenind la faptul că norma art. 46 nu conține nicio mențiune explicită cu privire la ziua de duminică, acesta reprezintă un argument în sensul că intenția legiuitorul nu a fost de a limita posibilitate de prelungire cel mult până la ora 23,59 doar pentru ziua respectivă.

În mod corespunzător, cum premisa de aplicare a normei juridice de la art. 46 din Legea nr. 370/2004 o reprezintă referirea la ora 21,00, concluzia este că dispoziția de favoare conținută de acest text legal se va aplica în fiecare zi în care va fi întâlnită cealaltă premisă de aplicare a art. 46, anume prezența la ora respectivă a unor alegători la sediul secției de votare sau la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot. Or, în acest din urmă sens, inclusiv în zilele de vineri și sâmbătă premisele de aplicare a art. 46 din Legea nr. 370/2004 pot fi incidente, astfel că norma juridică va fi relevantă și pentru acele zile.

Nu este determinant faptul că art. 44 ind. 1 din Legea nr. 370/2004 reglementează pentru zilele de vineri și sâmbătă o anumită conduită în sarcina președinților secțiilor de votare din străinătate, în sensul că la încheierea programului de votare prevăzut la art. 44 alin. (2), în prezența celorlalți membri, se procedează la sigilarea urnelor de vot, încheierea unui proces-verbal, în care consemnează numărul buletinelor de vot nefolosite și numărul alegătorilor prezenți la vot, asigurarea că toate materialele electorale se află în localul de vot, respectiv sigilarea căilor de acces în localul de vot.

Reiese din formularea textului legal că acesta este menit să stabilească măsuri care să pună în siguranță secția de votare și materialele aflate în legătură cu procesul de votare în intervalele dintre zilele în care se desfășoară votarea în străinătate, anume vineri – sâmbătă și sâmbătă – duminică. În plus, necesitatea normei juridice intervine doar în legătură cu votarea ce se desfășoară în străinătate, dat fiind că în cazul votării ce se desfășoară în țară există o zi unică alocată în acest sens, anume duminica.

Scopul acestei norme juridice nu este însă de a stabili nimic în legătură cu situația alegătorilor prezenți la sediul secției de votare sau la rândul din proximitatea sediului respectiv.

Într-adevăr, un alegător care își exercită dreptul de vot în străinătate ar avea posibilitatea, dacă nu reușește să voteze până la ora locală 21,00, în cursul zilei de vineri să revină sâmbătă, iar în cursul zilei de sâmbătă să revină duminică.

În acest context, Înalta Curte se rapotează însă și la intenția legiuitorului reflectată inclusiv în expunerea de motive care a stat la baza proiectului de lege ce a devenit ulterior Legea nr. 148/2019 prin care a fost completată și modificată Legea nr. 370/2004, arătându-se în documentul respectiv că s-a avut în vedere necesitate ,,evitării repetării incidentelor grave produse la secțiile de votare din străinătate la alegerile din 26 mai 2016”, menționându-se și efectele asupra ,,accesului la vot al cetățenilor, dar și asupra credibilității și reputației internaționale a României”.

Or, o situație în care secția de votare ar fi închisă obligatoriu la ora 21,00 în ziua de vineri sau sâmbătă, ca practică diferită față de ziua de duminică, deși în sediul acesteia sau în rândul din proximitatea sa ar exista cetățeni care ar dori exercitarea dreptului de vot, dar li s-ar refuza, poate fi de natură să genereze tocmai efectul ce s-a urmărit a fi evitat prin adoptarea Legii nr. 148/2019, vizând atât accesul cetățeanului la vot, cât și credibilitatea și reputația internațională a statului român.

De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că, spre deosebire de teritoriul național unde secțiile de votare, fiind foarte numeroase, sunt organizate la o distanță relativ redusă de domiciliul sau reședința cetățeanului alegător, totuși în cazul secțiilor de votare din străinătate, numărul acestora este unul limitat, putând implica un efort financiar și un consum de timp mai serios pentru cetățeanul român care intenționează să își exercite dreptul de vot. În această din urmă situație, nu trebuie exclusă ipoteza în care imposibilitatea sa de a vota în ziua de vineri sau sâmbătă până la ora 21,00 să intervină din considerente independente de orice culpă a cetățeanului alegător. Or, într-o astfel de situație, prelungirea programului cel mult până la ora 23,59 doar în ziua de duminică, nu și în zilele de vineri sau sâmbătă, fără a exista o normă legală care să fi interzis expres acest lucru, poate reprezenta un efect disproporționat pentru posibilitatea de exercitare a dreptului de vot.

În consecință, rațiunea care a fundamentat art. 44 ind. 1 din Legea nr. 370/2004 este diferită de cea care a fundamentat art. 46 din același act normativ, astfel că prima normă legală nu reprezintă un argument valid pentru a aplica art. 44 prin prisma art. 46 doar pentru ziua de duminică, nu și pentru zilele de vineri și sâmbătă.

De asemenea, nu poate fi primit nici considerentul care, pornind de la faptul că art. 44 alin. (2) ar constitui o excepție de la art. 44 alin. (1), conchide că nu s-ar putea raporta la art. 46 din Legea nr. 370/2004, sub motiv că acesta din urmă privește doar regula pentru ziua de duminică. În acest din urmă sens, după cum deja s-a arătat, art. 44 alin. (2) derogă într-adevăr sub aspectul zilei de votare, în cazul străinătății, dar păstrează ora la care se încheie ziua de votare ca fiind ora locală 21,00.

Nu în ultimul rând, conținutul tuturor articolelor menționate, anume art. 44, art. 44 ind. 1 și art. 46, a fost reglementat prin același act normativ, anume Legea nr. 148/2019, astfel că legiuitorul a avut o intenție unitară sub toate aspectele reglementate.

În ceea ce privește conținutul Hotărârii de Guvern nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024, Înalta Curte observă faptul că prin conținutul acesteia nu este interzisă aplicarea art. 46 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 și în cazul ipotezei de la art. 44 alin. (2) din același act normativ.

Faptul că prelungirea prevăzută de art. 46 este amintită în Hotărârea de Guvern nr. 1061/2024 doar în legătură cu ziua de duminică nu poate avea decât efectul reieșit din reglementarea respectivă, anume că pentru acea zi programul de votare s-ar putea raporta la ora 23,59 dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții legale. Din moment ce Hotărârea de Guvern nu interzice prelungirea în discuție, o concluzie în sensul că aceasta ar fi compatibilă doar cu ziua de duminică, nu și cu zilele de vineri și sâmbătă ar fi doar rezultatul interpretării; o astfel de interpretare nu se poate însă întemeia exclusiv pe textul Hotărârii de Guvern nr. 1061/2024, ci implică în mod necesar și observarea normelor din Legea nr. 370/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 148/2019. Or, nu poate fi acceptată abordarea unei interpretări restrictive în considerarea doar a mențiunilor hotărârii Guvernului, deoarece interpretarea Legii conduce la o altă concluzie, iar în ierarhia normelor juridice legea este superioară ca forță juridică unei hotărâri de Guvern.

În final, Înalta Curte subliniază că, în prezența unei reglementări similare celei din Legea nr. 370/2004 și în conținutul Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, nici pentru Guvernul României în conținutul Hotărârii nr. 1034/2024 pentru aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 și nici pentru Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 nu s-a pus problema vreunei diferențieri între prima și cea de-a doua zi de votare sub aspectul posibilității de prelungire în discuție. Or, premisele ipotezelor amintite fiind relativ similare, concluzia nu ar putea diferi în mod decisiv.

Față de cele arătate în precedent, observând art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte a admis recursul, a casat sentința recurată și, rejudecând, a admis contestația formulată de reclamanta A, anulând în tot Hotărârea nr. 4H din 30 octombrie 2024, în parte Decizia nr. 114D din 30 octombrie 2024, în ceea ce privește art. 8 alin. (1) teza finală, în conformitate cu care

„În cazul birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, în zilele de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării, votarea nu se poate prelungi ulterior orei 21.00”

, precum și în tot Decizia nr. 115D din 30.10.2024, emise de pârât.

În acest din urmă sens, Înalta Curte a arătat că soluția pronunțată intervine, cu respectarea principiului disponibilității, în limita actelor administrative ori a mențiunilor din conținutul acestora care contravin reglementării legale.