ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3060/2025

Ședința publică din data de 29 mai 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea formulată înregistrată la data de 31 mai 2023, sub nr. x/2023 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâții Comisia națională pentru coordonarea competițiilor școlare din cadrul ME, ME, ISMB, și Comisia de organizare și evaluare pentru etapa pe municipiu a OLLR, a formulat contestație împotriva procesului de evaluare și reevaluare la etapa pe municipiu a OLLR, clasa a VI-a, ediția 2023, solicitând anularea acestuia și obligarea pârâților la plata contravalorii în RON a sumei de 1 euro cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat reclamantei A. prin procesul de evaluare și reevaluare a lucrării în cadrul etapei pe municipiu a OLLR.

Prin sentința civilă nr. 349/2024 pronunțată la 5 martie 2024, Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de pârâtul Inspectoratul Școlar al Mun. București, a admis inadmisibilitatea cererii, invocată pe cale de excepție, a respins, ca inadmisibilă, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâții Comisia Națională pentru Coordonarea Competițiilor Școlare din cadrul Ministerului Educației, Ministerul Educației, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Comisia de Organizare și Evaluare pentru Etapa pe Municipiu a Olimpiadei de Limba și Literatura Română, Comisia Centrală a Olimpiadei și Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație din Cadrul Ministerului Educației și a respins, ca rămase fără obiect, excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a lipsei de interes.

Împotriva sentinței civilă nr. 349/2024 pronunțate la 5 martie 2024 de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs B., A. și C., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Subsumat motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenții-reclamanți au susținut că deși au solicitat repetitiv accesul la lucrarea completă și la actele aferente procesului de evaluare la OLLR, etapa pe Municipiu, clasa a VI a, Ediția 2023, acest acces a fost refuzat. În consecință, au susținut recurenții că nu erau în măsură să indice fiecare instrumentum emis în cadrul procesului de evaluare. De altfel, procesul-verbal de validare a rezultatelor concursului nu a fost niciodată depus la dosarul cauzei.

Recurenții-reclamanți au mai arătat că prin cererea de chemare în judecată au contestat întregul procesul de evaluare, iar fiecare dintre componentele acestuia reprezintă act administrativ sau refuz nejustificat de a soluționa o cerere. Nu este nevoie de precizarea instrumentum-ului pentru a deduce legalitatea acestor acte administrative cenzurii instanței de judecată. De asemenea, nu există nicio dispoziție legală care să interzică instanței de contencios administrativ să verifice legalitatea unor lucrări de concurs prin raportare la celelalte lucrări de concurs, păstrându-se anonimatul.

În cadrul aceluiași motiv de recurs recurenții au mai afirmat că o insuficientă precizare a obiectului cererii de chemare în judecată ar fi trebuit adresată pe calea excepției nulității cererii de chemare în judecată, iar nu prin respingerea ca inadmisibilă a acesteia.

În dezvoltarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenții-reclamanți apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărâre judecătorească cu încălcarea următoarelor norme de drept substanțial: art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, reducând actul administrativ la un simplu instrumentum; art. 2 alin. (2) din LCA - prin neluarea în considerare a celor două refuzuri reclamate; art. 3 lit. m) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale - principiul transparenței; art. 3 lit. a) din Legea nr. 1/2011 - principiul echității și art. 1 din Legea nr. 1/2011 - dreptul fundamental la învățătură.

Intimata-pârâtă Comisia de organizare și Evaluare pentru Etapa pe Municipiu a Olimpiadei de Limba și Literatura Română a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond. Prin întâmpinare s-a susținut în esență că CNPEE nu are atribuții în organizarea si desfășurarea examenului, evaluarea lucrărilor si nici în procedura de soluționare a contestațiilor, iar solicitarea reclamanților privind anularea procesului de evaluare și reevaluare la etapa pe Municipiu a OLLR, clasa a VI-a, 2023 este lipsită de temei legal

Intimatul-pârât Inspectoratul Școlar al Municipiului București a depus întâmpinare prin care, în principal a invocat excepția nulității recursului, motivat de faptul că motivele de recurs nu se încadrează în exigența art. 489 C. proc. civ. și, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

II.1. Asupra motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În cadrul acestui motiv de casare au fost invocate două seturi de critici, una privind imposibilitatea indicării prin cererea de chemare în judecată a fiecătui act administrativ emis în procesul de evaluare, ceea ce a condus la consecința că prima instanță nu a ținut cont de motivele de fapt din cererea de chemare în judecată și nici de probele depuse la dosar și a doua privitoare la sancțiunea care ar fi trebuit să intervină pentru insuficienta precizare a obiectului cererii de chemare în judecată.

Referitor la prima critică, recurenții-reclamanți nu arată care sunt normele de procedură încălcate care atrag sancțiunea nulității. Pe de o partea problema indicării unui act administrativ care să facă obiectul acțiunii formulate reprezintă o chestiune conexă motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sub aspectul analizei motivelor de fapt invocate prin cererea de chemare în judecată. De asemenea, probatoriul propus pentru expertizarea lucrării este aferent fondului pricinii, iar prima instanță s-a dezînvestit prin soluționarea excepției inadmisibilității acțiunii formulate.

În privința incidenței dispozițiilor art. 194 -200 C. proc. civ., Înalta Curte constată că lipsa conturării obiectului cererii de chemare în judecată este sancționată cu nulitatea acesteia numai în ipoteza în care acesta lipsește, nu și atunci când cererea are un obiect, iar prin prisma acestuia se conturează inadmisibilitatea acțiunii formulate. Cele două aspecte sunt diferite atât ca natură juridică cât și din perspectiva sancțiunii incidente. În lipsa unui obiect, cererea de chemare în judecată va fi anulată, după ce reclamantului i-a fost acordat un termen pentru complinirea acestei carențe. Însă, inadmisibilitatea operează ca un fine de neprimire în cazul cererilor care au un obiect însă acesta nu se poate bucura, în modalitatea prin care a fost formulat, de protecția jurisdicțională.

Un alt aspect relevant în cadrul acestei critici, însă tangențial și cu motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este constituit de o eventuală obligație a instanței de a califica obiectul acțiunii. Din motivarea recursului rezultă nemulțumirea reclamanților-recurenți că prima instanță nu a identificat în motivele de fapt ale acțiunii formulate elemente ale unui refuz nejustificat al autorității de a permite accesul la lucrarea candidatei și a documentelor aferente procesului de notare înainte și după reevaluare, însă acestea reprezintă operațiuni administrative, iar nu acte administrative, instanța neputând califica susținerile faptice în sensul solicitat de reclamanți, în lipsa unor susțineri în acest sens din partea acestora. În esență, și acest aspect este strâns legat de soluția inadmisibilității acțiunii pronunțată de prima instanță, aspect ce urmează a fi analizat prin prisma criticii următoare.

II.2. Asupra motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În susținerea acestui motiv de recurs, recurenții-reclamanți s-au rezumat la enumerarea unor texte de lege și a unor principii ce ar reprezenta încălcarea unor norme de drept substanțial: art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, reducând actul administrativ la un simplu instrumentum; art. 2 alin. (2) din LCA - prin neluarea în considerare a celor două refuzuri reclamate; art. 3 lit. m) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale - principiul transparenței; art. 3 lit. a) din Legea nr. 1/2011 - principiul echității și art. 1 din Legea nr. 1/2011 - dreptul fundamental la învățătură.

Înalta Curte apreciază că sunt judicioase cele reținute de prima instanța cu privire la cea de-a doua condiție pentru existența unui act adiministrativ contestat în cauză. Astfel, reclamanții au solicitat anularea procesului de evaluare și reevaluare la etapa pe municipiu a OLLR, clasa a VI-a, ediția 2023, iar nu anularea unui act administrativ.

Prima instanța a statuat în mod legal că în cazul procedurii olimpiadei organizate de ISMB, actul de organizare vizat reprezintă un întreg proces de organizare, evaluare și reevaluare, la cerere, a lucrărilor scrise a mai multor candidați, iar nu a unuia singur, iar o parte dintre actele efectuate pe parcursul derulării procedurii de concurs, cum sunt și cele referitoare la monitorizarea desfășurării concursului, asigurarea logisticii, reprezintă operațiuni administrative desfășurate în vederea susținerii probei scrise.

Înalta Curte conchide în acord cu prima instanță că ceea ce contestă reclamanții reprezintă nu un act administrativ anume, ci o serie de operațiuni și de acte administrative, adică o întreagă procedură, nefiind atacat și actul administrativ final, modalitate prin care ar fi intrat în atribuțiile instanței de contencios inclusiv legalitatea operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății, potrivit art. 18 alin. (2) LCA. Sunt nefondate astfel și susținerile recurenților-reclamanți că nu există nicio prevedere legală care să interzică instanței de contencios sa verifice legalitatea evaluării unor lucrări de concurs, prin raportare la celelalte lucrări de concurs.

În ce privește încălcarea pretinsă a art. 3 lit. a) din Legea nr. 1/2011 - principiul echității și a art. 3 lit. m) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale privind principiul transparenței, rezultă din actele dosarului de fond că în data de 25.04.2023 au fost puse la dispoziția candidatei, părintelui acesteia și profesorului de limba și literatura română al elevei lucrarea candidatei, subiectul și baremul de evaluare (elaborate de CNPEE), respectiv borderourile pentru evaluarea inițială si în urma contestației. Toate aceste documente au fost analizate în paralel, au fost oferite explicații pentru modul de rezolvare a fiecărui subiect prin raportarea baremul de evaluare, cu accent pe nerespectarea criteriilor de redactare a subiectelor II si III, la intervențiile d-nei Berechet, au fost formulate răspunsuri la toate întrebările adresate de către elevă și mama acesteia pentru o înțelegere clară a evaluării, conform baremului aferent subiectului de clasa a VI-a. La finalul analizei, doamna D. a certificat faptul că în această situație s-a asigurat transparenta în legătură cu lucrarea elevei A. prin raportare la subiect și barem, că i s-a oferit posibilitatea să analizeze comparativ borderourile de evaluare (inițială și contestație), având convingerea ca au fost urmărite și evaluate toate subiectele redactate de candidată, concluzii formulate în procesul-verbal încheiat în timpul vizualizării lucrării si înregistrat cu nr. x/25.04.2023.

Referitor la pretinsă încălcare a art. 1 din Legea nr. 1/2011 - dreptul fundamental la învățătură, nu au fost aduse argumente concrete prin cererea de recurs.

II.3. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 497 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de B., A. și C. împotriva sentinței civile nr. 349/2024 pronunțate la 5 martie 2024 de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 29 mai 2025.