ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2527/2022

Ședința publică din data de 6 mai 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1 Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal la data de 20.04.2018 sub nr. x/2018, reclamantul MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE a solicitat anularea fișei de evaluare nr. 829/30.01.2018 a pârâtului A. sub aspectul formei sale, precum și a raportului de evaluare nr. x/15.02.2018, emiterea unei noi fișe de (auto)evaluare de către instituție în conformitate cu Anexa nr. 2 la OMEN nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, fără schimbarea calificativului acordat, cu modificarea punctajului final corespunzător, precum și emiterea unui nou raport de evaluare corespunzător; îndreptarea erorilor materiale și dispunerea însumării corecte a punctajelor (existente) pe fiecare criteriu în vederea stabilirii punctajului final corespunzător.

1.2. Hotărârea primei instanțe

Prin sentința civilă nr. 2573 de la data de 02.12.2019 Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE, în contradictoriu cu pârâtul A., și a anulat fișa de evaluare nr. 829/30.01.2018. A dispus emiterea unei noi fise de (auto)evaluare în conformitate cu Anexa 2 la OMEN nr. 4315/2014, fără schimbarea punctajului acordat la evaluare pentru fiecare din atribuțiile evaluate prin raportare la criteriile de performanță utilizate în evaluare, dar schimbarea punctajului final, acesta fiind de 93 de puncte, și nu de 90 de puncte. Totodată, a respins cererea în rest ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei soluții a formulat cerere de recurs reclamantul Ministerul Educației Naționale, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea acesteia, cu casarea în parte a sentinței civile atacate, iar pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată și în ceea ce privește anularea raportului de evaluare.

După o expunere vastă a situației de fapt și o prezentare a cadrului legal incident cauzei, recurentul – reclamant arată, în esență, că prima instanță a aplicat greșit normele de drept material în speța de față și a motivat insuficient soluția pe care a emis-o la fondul cauzei.

Pe lângă aplicarea greșită a normelor de drept, a invocat partea și faptul că soluția de admitere în parte a cererii de chemare în judecată este nelegală prin prisma faptului că nu s-a dispus și anularea raportului de evaluare în care era menționat punctajul la evaluare ce trebuia modificat.

A susținut partea că în lipsa anulării raportului de evaluare în care este cuprins punctajul obținut de intimatul – pârât nu poate fi modificat rezultatul evaluării prin acordarea unui punctaj mai mare.

Ca și temei de drept a invocat disp. art. 2-9 din anexa la Ordinul nr. 4315/11.08.2014.

1.4 Apărările formulate în cauză

Legal citat cu copie a motivelor de recurs, intimatul – pârât A. nu a formulat apărări în faza procesuală a recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

1.1. Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate de recurentul – reclamant Ministerul Educației Naționale, având în vedere dispozițiile legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este nefundat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Prin cererea înregistrată pe rolul primei instanțe reclamantul a solicitat anularea fișei de evaluare nr. 829/30.01.2018 care avea în vedere evaluarea activității de inspector școlar desfășurate de intimatul – pârât A..

Soluția emisă pe fondul cauzei a vizat o admitere în parte a acțiunii introductive în sensul anulării fișei de evaluare nr. 829/30.01.2018 și emiterii unei noi fise de (auto)evaluare în conformitate cu Anexa 2 la OMEN nr. 4315/2014, fără schimbarea punctajului acordat la evaluare pentru fiecare din atribuțiile evaluate prin raportare la criteriile de performanță utilizate în evaluare, dar schimbarea punctajului final, acesta fiind de 93 de puncte, și nu de 90 de puncte.

Împotriva acestei soluții, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., a formulat cerere de recurs reclamantul.

Analizând recursul de față întemeiat pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 6 ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei"), Înalta Curte îl apreciază a fi nefondat.

Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant și, nu în ultimul rând raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată. Aceste cerințe legale sunt impuse de însăși esența înfăptuirii justiției, iar forța de convingere a unei hotărâri judecătorești rezidă din raționamentul logico-juridic clar explicitat și întemeiat pe considerente de drept.

Înalta Curte mai arată și că, în acord cu dispozițiile art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluționarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situația de fapt specifică procesului, iar în funcție de aceasta să aplice normele juridice incidente.

Or, instanța de fond a arătat în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluția din sentința recurată, iar Înalta Curte apreciază că sentința recurată respectă dispozițiile art. 22 alin. (2) și art. 425 C. proc. civ.. Astfel, prima instanță a expus silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluției pronunțate, fiind clare rațiunile avute în vedere de instanță.

Prin urmare, motivarea Curții de Apel nu poate fi apreciată ca insuficientă sau că ar cuprinde motive contradictorii ori străine de natura cauzei în condițiile în care prima instanță a argumentat considerentele care au condus la admiterea doar în parte a cererii de chemare în judecată, prin raportare la dispozițiile legale aplicabile.

Ulterior, analizând cererea de recurs prim prisma motivului de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reține că și acesta este nefondat, recurentul –reclamant nereușind să demonstreze încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material de prima instanță.

Astfel, prima instanță a reținut, așa cum constată și instanța de control judiciar, că a fost emisă fișa de evaluare a intimatului – pârât A. fără respectarea prevederilor art. 2 alin. (2) din anexa la Ordinul nr. 4315/11.08.2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, ulterior, formularul completat nefiind cel prevăzut de Anexa 2 a acestui ordin.

Constată instanța de control judiciar că Anexa 2 a metodologiei a stabilit un formular care cuprinde atât rezultatele autoevaluării cât și pe cele ale evaluării comisiei, iar din fișa cadru de evaluare nr. 829/30.01.2018 lipsește complet coloana destinată autoevaluării. Acesta este un viciu de formă care face imposibilă verificarea temeiniciei și a legalității evaluării, fiind greu de stabilit dacă, în procesul de stabilire a punctajului, comisia de evaluare a avut în vedere și prima etapă a evaluării, și anume autoevaluarea efectuată de inspectorul general adjunct.

Mai mult decât atât, ca urmare a verificării înscrisurilor de la dosar, reiese și faptul că erau întemeiate susținerile recurentului – reclamant conform cărora punctajele acordate pentru fiecare dintre atribuțiile evaluate și criteriile de performanță utilizate în evaluare au fost însumate greșit, acordându-se punctajul total de 90 de puncte, in loc de punctajul total de 93 de puncte cum ar fi fost corect.

Critica din recurs formulată de recurentul - reclamant în sensul că instanța de fond a aplicat greșit normele de drept pentru că nu a dispus și anularea raportului de evaluare nu poate avea susținere câtă vreme acesta este un act subsecvent, în care se consemnează rezultatele cuprinse în fișa de evaluare. Cum în cauza de față fișa de evaluare a intimatului a fost anulată de către prima instanță cu mențiunea emiterii unei noi fise de (auto)evaluare în conformitate cu Anexa 2 la OMEN nr. 4315/2014, fără schimbarea punctajului acordat la evaluare pentru fiecare din atribuțiile evaluate prin raportare la criteriile de performanță utilizate în evaluare, rezultă în mod clar că raportul inițial nu mai poate fi luat în considerare, urmând a se întocmi un nou raport ce are conținutul conform noii fișe de evaluare.

Prin urmare, rezultă din analiza anterior expusă că instanța fondului, nu a procedat la interpretarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material în cauza de față, ci dimpotrivă, în evaluarea ansamblului probator administrat în cauză și identificând cadrul legal corespunzător situației de fapt deduse judecății, a procedat la emiterea unei sentințe temeinice și legale care se află la adăpost de criticile recurentului – reclamant Ministerul Educației Naționale.

În acest context, nefiind identificate motive de reformare ale sentinței civile nr. 2573/02.12.2019, cererea de recurs urmează a fi respinsă ca nefondată.

2.1. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat reclamantul Ministerul Educației Naționale, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul – reclamant Ministerul Educației (fost Ministerul Educației și Cercetării) împotriva sentinței civile nr. 2573 din 2 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 mai 2022.