ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 295/2022

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 2.04.2018, sub nr. x/2018, reclamantul Ministerul Educației Naționale în contradictoriu cu pârâta A. a solicitat anularea fișei de evaluare nr. 829/30.01.2018 a pârâtei sub aspectul formei sale și a raportului de evaluare nr. 276/2 - 15.02.2018, emiterea unei noi fișe de evaluare (auto) de către reclamant în conformitate cu Anexa 2 la OMEN nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, fără schimbarea calificativului acordat, cu modificarea punctajului final corespunzător, precum și emiterea unui nou raport de evaluare corespunzător; îndreptarea erorilor materiale și dispunerea însumării corecte a punctajelor (existente) pe fiecare criteriu în vederea stabilirii punctajului final corespunzător.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 2230 din 2 septembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a constatat perimată cererea formulată de reclamantul Ministerul Educației Naționale în contradictoriu cu pârâta A..

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței nr. 2230 din 2 septembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Ministerul Educației a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respingerea excepției perimării invocate din oficiu de către instanța de fond și repunerea cauzei pe rol.

În opinia recurentului, instanța de fond nu a ținut seama că actele doveditoare necesare judecării procesului au fost depuse la dosarul cauzei odată cu cererea de chemare în judecată.

Având în vedere faptul că anularea actelor pentru care a fost formulată acțiunea în anulare poate fi constatată numai de către instanța de judecată, iar intimata prin întâmpinare a fost de acord cu solicitările instituției recurente așa cum au fost formulate, se solicită întreruperea cursului perimării dosarului nr. x/2018

Învederează recurentul faptul că Ministerul Educației Naționale a depus acțiune în anulare în contradictoriu cu intimata A., întrucât în fișa de evaluare nr. 829/30.01.2018 a fost strecurată o eroare materială în sensul în care punctajul conform acesteia este de 90 de puncte, dar în urma acțiunii Corpului de Control al Ministerului Educației Naționale, puntacjul acesteia trebuia să fie 100 de puncte. De asemena susține recurentul, repararea acestei erori materiale nu se poate realiza decât prin admiterea acțiunii de către instanța de judecată, întrucât atât fișele de evaluare, cât și raportul de evaluare au fost comunicate către beneficiarii de drept, deci au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, fiind acte administrative cu caracter individual, devenind astfel aplicabile prevederile art. 1 alin. (6) din Legea contencisoului administrativ nr. 554/2004. Eroarea materială nu a putut fi îndreptată pe cale administrativă întrucât intimata nu a formulat contestație.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat de Ministerul Educației este nefondat doar în limitele și pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

În conformitate cu dispozițiile art. 416 C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță. Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată".

Dispozițiile art. 417 și art. 418 C. proc. civ. prevăd cazurile de întrerupere și de suspendare a cursului perimării, iar potrivit dispozițiilor art. 429 alin. (1) C. proc. civ. "perimarea se constată din oficiu sau la cererea părții interesate".

În conformitate cu dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare".

Așadar, controlul legalității unei astfel de hotărâri în calea de atac a recursului este limitat la "constatarea perimării", respectiv la analiza motivelor, indicate de partea interesată în termen legal, referitoare la respectarea dispozițiilor legale anterior citate.

Prin Rezoluția judecătorului din data de 17.05.2018, Curtea de Apel București, secția VIII a contencios administrativ și fiscal a pus în vedere intimatei-reclamante să certifice pentru conformitate toate înscrisurile atașate cererii prin aplicarea semnăturii olografe pe fiecare filă în parte și să facă dovada calității de reprezentant al intimatului-reclamant, fiind citat cu această mențiune.

Prin încheierea de ședință din data de 3.09.2018, instanța de fond a dispus suspendarea cauzei, în baza art. 242 alin. (1) C. proc. civ., pentru neîndeplinirea obligațiilor puse în sarcina intimate-reclamante.

La data de 2.07.2019, s-au efectuat verificări de către grefierul de ședință, care a întocmit referatul potrivit dispozițiilor art. 420 C. proc. civ.

De la data la care a intervenit suspendarea cauzei, respectiv 3.09.2018 și până la data întocmirii referatului, au trecut mai mult de 6 luni, timp în care cauza a rămas în nelucrare, părțile neefectuând vreun act de procedură în vederea judecării cauzei care să întrerupă cursul perimării în condițiile art. 417 C. proc. civ.

În conformitate cu dispozițiile art. 422 alin. (1) C. proc. civ., "perimarea lipsește de efect toate actele de procedură făcute în acea instanță". Altfel spus, perimarea cererii de apel echivalează cu lipsa acesteia. Or, în condițiile în care recurentele pretind că "nu au calitate procesuală activă" pentru că nu au declarat apel în cauză, față de efectele pe care le produce perimarea cererii, acestea nu ar mai avea interes să critice hotărârea care constată perimarea, respectiv să solicite instanței de recurs să se pronunțe asupra "excepției" invocate.

Așa fiind, Curtea, constatând că nu sunt date în cauză motivele de nelegalitate indicate de recurente, văzând și dispozițiile art. 496 C. proc. civ., urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Ministerul Educației împotriva sentinței civile nr. 2230 din 2 septembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2022.