ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1541/2020

Ședința publică din data de 11 martie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în anulare înregistrată la data de 2.04.2018, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018, reclamantul Ministerul Educației Naționale a solicitat în contradictoriu cu pârâta A., ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună:

- anularea fișei de evaluare nr. 829/30.01.2018 a pârâtei sub aspectul formei sale precum și a raportului de evaluare nr. 275/1-15.02.2018, emiterea unei noi fișe de (auto)evaluare de către instituția reclamantă în conformitate cu Anexa 1 la OMEN NR. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, fără schimbarea calificativului acordat, punctajului final corespunzător, precum și emiterea unui nou raport de evaluare corespunzător;

- îndreptarea erorilor materiale și dispunerea însumării corecte a punctajelor (existente) pe fiecare criteriu în vederea stabilirii punctajului final corespunzător.

Prin sentința civilă nr. 4880 din data de 26.11.2018 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a calificat excepția inadmisibilității ca fiind apărare de fond și a respins cererea formulată de reclamantul Ministerul Educației Naționale, în contradictoriu cu pârâta A., ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 4880 din data de 26.11.2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul Ministerul Educației Naționale, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare nu prevede posibilitatea anulării rezultatelor evaluării și reluarea procesului de evaluare.

Actele administrative individuale produc efecte juridice față de unul sau mai multe subiecte de drept determinate, acte prin care se stabilesc drepturi și obligații unui subiect de drept determinat.

Momentul din care se produc efectele juridice ale unui act administrativ este diferit, după cum urmează:

- pentru organul emitent, actul administrativ începe să producă efecte juridice din chiar momentul emiterii/adoptării, în sensul câ acesta are obligația de a-l aduce la cunoștința publică sau, după caz, de a-l comunica celor interesați, respectiv obligația de a nu îl modifica sau abroga decât prin parcurgerea procedurii prevăzute de lege;

- pentru celelalte subiecte de drept: actele cu caracter individual produc efecte juridice din momentul comunicării lor (remiterea unui act administrativ individual către subiectul de drept vizat de acesta), cu excepția hotărârilor Guvernului și a decretelor Președintelui României, care trebuie publicate în Monitorul Oficial, sub sancțiunea inexistenței; actele cu caracter normative produc efecte juridice din momentul aducerii lor la cunoștința publică, prin publicare, în modalitățile prevăzute de lege.

Așadar, ca regulă, actele administrative produc efecte juridice pentru viitor, din momentul în care au fost aduse la cunoștință, în formele prevăzute de lege.

Revocarea desemnează operațiunea juridică prin care organul emitent dispune retragerea propriului act fie din proprie inițiativă, fie ca urmare a dispozițiilor a organului ierarhic superior.

Jurisprudența a statuat că, în principiu, toate actele administrative pot fi revocate, cele normative oricând, iar cele individuale cu unele excepții, iar printre actele administrative individuale exceptate se regăsesc și actele administrative care au intrat în circuitul civil și au generat drepturi subiective garantate de lege. (Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016 ICCJ).

Potrivit doctrinei de specialitate, o excepție de la principiul revocabilității actelor administrative o reprezintă actele administrative cu caracter individual pe baza cărora s-au născut raporturi juridice civile de muncă sau procesuale și care în mod obișnuit pot genera raporturi procesuale.

Odată născute aceste raporturi, actele care le-au generat devin irevocabile, cu atât mai mult cu cât au născut și drepturi subiective, cum ar fi dreptul la contestație în speța dată.

În cazul de față s-au generat raporturi procesuale, întrucât, așa cum prevede Metodologia privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, aprobată prin OMEN nr. 4315/2014, cu modificările și completările ulterioare, în 3 zile lucrătoare de la comunicarea la inspectoratul școlar a rezultatelor evaluării, cei nemulțumiți pot depune contestații.

Astfel, actele individuale au intrat în circuitul civil de la momentul comunicării lor inspectorilor școlari generali și inspectorilor școlari generali adjuncți, moment în care au început să producă efecte juridice, deci pot fi doar anulate de către instanța de judecată, așa cum este precizat și în art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/20014, cu completările și modificările ulterioare. Revocarea actelor administrative se putea face până la data comunicării acestora către inspectoratele școlare, respective data poștei.

În ceea ce privește efectele juridice ale actelor comunicate solicită să se aibă în vedere dispozițiile art. 2 lit. e), art. 3 alin. (1) și art. 5 alin. (2) din OMECTȘ nr. 5557/2011 pentru aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct din inspectoratele școlare și de director al casei corpului didactic, potrivit cărora:

Art. 2 "La concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct din inspectoratele școlare și de director al casei corpului didactic poate candida personalul didactic care îndeplinește, cumulativ, următoarele condiții:

e) a obținut calificativul "foarte bine" în ultimii 5 ani școlari încheiați și nu a fost sancționat disciplinar în anul școlar curent;

Art. 3 alin. (1) "Concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct din inspectoratele școlare și de director al casei corpului didactic se organizează de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului."

Art. 5 (2) "În caz de respingere, motivele sunt consemnate în opisul dosarului, care este semnat de inspectorul școlar pentru managementul resurselor umane de la inspectoratul școlar și de către persoana care depune dosarul."

Unul dintre efectele juridice ale actului comunicat constă în aceea că, inspectorii școlari generali și inspectorii școlari generali adjuncți nu mai pot participa la concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct din inspectoratele școlare și de director al casei corpului didactic dacă nu au calificativul "foarte bine în ultimii 5 ani școlari încheiați".

Totodată, potrivit art. 8 din Ordinul nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic:

"Rezultatul evaluării se concretizează în acordarea calificativului, astfel:

- 100 -90 de puncte:

"foarte bine" - menținere pe funcție;

- 89,99 - 80 de puncte:

"bine" - menținere pe funcție;

- 79,99 - 70 de puncte:

"satisfăcător" - monitorizare - reevaluare la un interval de 3 -6 luni;

- sub 70 de puncte:

"nesatisfăcător" - încetarea contractului de management educațional încheiat în calitate de inspector școlar general/inspector școlar general adjunct/director la casa corpului didactic sau încetarea detașării în interesul învățământului în funcția de inspector școlar general/inspector școlar general adjunct/director la casa corpului didactic."

Astfel, calificativele produc efectele juridice menționate anterior, în baza art. 8 din OMEN nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic și în baza art. 9 punctul 1 lit. b) șu punctul 2 din Anexa nr. 8 la OMECTS nr. 5557/2011 pentru aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct din inspectoratele școlare și de director al casei corpului didactic.

Susținerea în sensul că organul emitent poate să-și revoce actul administrativ și după ce acesta a intrați în circuitul civil este neconformă principiilor de drept administrativ.

Dacă s-ar acredita o astfel de idee ar însemna ca după ce actul a intrat în circuitul civil și a produs efecte, organul administrativ emitent fără niciun control jurisdicțional să își poată revoca actul de sistând situațiile juridice nou create, ceea ce este inadmisibil fiind contrar stabilității raporturilor juridice și ordinii de drept.

Revenind la situația de fapt, recurentul-reclamant arată că, prin Ordinul de Serviciu nr. 1316/AOB/28.12.2017 s-a constituit comisia unică de evaluare a activității inspectorilor școlari generali și inspectorilor școlari generali adjuncți, având termen limită de depunere a fișelor de evaluare, precum și a rapoartelor de evaluare pentru data de 30.01.2018.

Evaluarea s-a desfășurat conform art. 2-7, art. 8 din anexa la Ordinul nr. 4315/11.08.2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic potrivit cărora:

"Evaluarea activității manageriale desfășurate de inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic se realizează pe baza fișelor de (auto)evaluare prevăzute în anexele nr. 1, 2 și 3, care fac parte integrantă din prezenta metodologie, și se finalizează cu acordarea unui calificativ.

În urma finalizării evaluărilor instituția recurentă a transmis prin poșta militară la data de 20.02.2018, la toate inspectoratele școlare fișele de evaluare pentru inspectorii școlari generali și inspectorii școlari generali adjuncți.

Ulterior, în baza Ordinului de serviciu nr. 518/CC/20.02.2018 aprobat de ministrul educației naționale, în perioada 20- 23.02.2018 s-a efectuat o misiune de control în cadrul Ministerului Educației Naționale. Tematica acțiunii de control a fost verificarea respectării Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic în anul 2016-2017 aprobată prin OMEN nr. 4315/2014, cu modificările și completările ulterioare.

În urma acțiunii de control a fost întocmit Raportul Corpului de Control nr. 518/CC/23.02.2018 care la punctul 3 menționează ca echipa de control a constatat că, pe de o parte notarea punctajului acordat nu s-a făcut pe fișele de autoevaluare transmise de inspectorii școlari generali și inspectorii școlari generali adjuncți, iar pe de altă parte, faptul că formularul de fișă de (auto)evaluare folosit pentru acordarea punctajelor nu corespunde cu anexele nr. 1 și 2 la OMEN nr. 4315/2014, așa cum sunt publicate în Monitorul Oficial, în sensul că din fișă lipsește coloana destinată autoevaluării.

Din sinteza Raportului de Control cu nr. x/14.03.2018 reiese faptul că au fost constatate vicii majore. Astfel, la punctul 1 este evidențiat faptul că:

Au fost încălcate prevederile OMEN nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic prin utilizarea altor formulare de evaluare în cazul tuturor inspectorilor școlar generali și a inspectorilor școlari generali adjuncți în sensul că formularele utilizate în procesul de evaluare lipește rubrica de autoevaluare.

Potrivit art. 2 alin. (2) din Anexa la Ordinul nr. 4315/2014:

"(2) Evaluarea activității manageriale desfășurate de inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic se realizează pe baza fișelor de (auto)evaluare prevăzute în anexele nr. 1, 2 și 3, care tac parte integrantă din prezenta metodologie, și se finalizează cu acordarea unui calificativ."

Persoanelor evaluate li s-a transmis un document ce conține doar evaluarea făcută de comisie, lipsind autoevaluarea și semnătura persoanei evaluare. Conform formularului din Metodologia mai sus amintită Anexa 2 la Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 4315/2014 persoana evaluată semnează pe aceeași pagină cu membrii comisiei de evaluare.

Având în vedere că îndreptarea pe cale administrativă a acestui viciu nu mai este posibilă întrucât fișele de evaluare, cât și rapoartele de evaluare au fost comunicate către beneficiarii de drept, deci au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, fiind acte administrative individuale, rezultă în mod indubitabil că, în situația dată, devin aplicabile prevederile art. 1*) alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 care stipulează în mod expres că:

"Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, in situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. În cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea. Acțiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului."

Recurentul-reclamant precizează că intimata-pârâtă nu a formulat contestație împotriva evaluării în temeiul art. 10 din Metodologia probată prin OMEN nr. 4315/2014, împrejurare în care rezultă încă o dată fără dubiu că îndreptarea pe cale administrativă a acestei greșeli nu mai poate avea loc, întrucât inclusiv termenul de depunere a contestațiilor s-a scurs.

Potrivit punctul 2 din sinteza Raportului Corpului de Control cu nr. x/14.03.2018 au fost constatate numeroase erori materiale în sensul în care totalul punctajului pe unele fișe de evaluare a fost calculat greșit, astfel încât calificativele acordare au fost eronate, persoana evaluata obținând un calificativ mai bun sau mai slab decât cel corect, punctajul maxim este de 100 de puncte, cazuri în care în care punctajul acordat depășește punctajul maxim de 100 de puncte.

Astfel, potrivit fișei de evaluare nr. 829/30.01.2018 și anexelor nr. 1 și 3, pe care le atașăm prezentei:

Punctajul inițial al Doamnei Inspector Școlar General A., reprezentând punctajul inițial, în baza raportului de evaluare realizat de comisia de evaluare a fost 95, însă în urma verificările efectuate de către Corpul de Control a fost descoperită o eroare de însumare, în sensul în care acesta ar fi trebui să obțină punctajul 94.

Având în vedere aceste motive, solicită admiterea recursului și casarea sentinței civile nr. 4880/2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, iar pe fond să dispuneți anularea fișei de evaluare sub aspectul formei sale a pârâtei precum și a raportului de evaluare, emiterea unei noi fise de evaluare(auto) de către instituția noastră în conformitate cu Anexa 1 la OMEN NR. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, fără schimbarea punctajului acordat la evaluare și fără schimbarea calificativului acordat, cu modificarea punctajului final corespunzător, emiterea unui nou raport de evaluare corespunzător, îndreptarea erorilor materiale și dispunerea însumării corecte a punctajelor (existente)pe fiecare criteriu în vederea stabilirii punctajului final corespunzător.

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care, în principal a invocat excepția nulității recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței atacate.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 03 octombrie 2019 s-a fixat termen de judecată la data de 11 martie 2020.

Examinând cu prioritate excepția nulității recursului, invocată de către intimata-pârâtă prin întâmpinare, Înalta Curte o va respinge, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., "(1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc."

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Din cuprinsul cererii de recurs rezultă că, recurentul-reclamant a expus aspectele de nelegalitate și cele de netemeinicie, în cuprinsul cererii de recurs se găsesc critici la adresa sentinței recurate, fiind arătate și normele legale ce au fost greșit aplicate de către instanța de fond.

Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborat cu dispozițiile art. 488 și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., analizând recursul formulat în cauză, constată că cererea de recurs cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurentul-pârât își întemeiază cererea în combaterea soluției pronunțate de prima instanță, criticile formulate putând fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul-reclamant prezentând o contraargumentație în raport cu soluția pronunțată de prima instanță prin hotărârea recurată.

Față de aceste aspecte, Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului.

Cu privire la fondul cauzei, examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-reclamant, a apărărilor intimatei-pârâte invocate prin întâmpinare, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Pentru a ajunge la această soluție instanța de control judiciar constatată că, în prezenta cauză recurentul-reclamant a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat anularea fișei de evaluare nr. 829/30.01.2018 a pârâtei sub aspectul formei sale precum și a raportului de evaluare nr. 275/1-15.02.2018, emiterea unei noi fișe de (auto)evaluare de către instituția reclamantă în conformitate cu Anexa 1 la OMEN NR. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, fără schimbarea calificativului acordat, punctajului final corespunzător, precum și emiterea unui nou raport de evaluare corespunzător; îndreptarea erorilor materiale și dispunerea însumării corecte a punctajelor (existente) pe fiecare criteriu în vederea stabilirii punctajului final corespunzător.

Prima instanță a respins cererea dedusă judecății și a înlăturat justificarea prezentată de recurentul-reclamant cu privire faptul că actul a cărui anulare se solicită nu mai poate fi revocat deoarece a intrat în circuitul civil iar termenul de contestare a expirat.

Soluția primei instanțe este legală, fiind împărtășită și de instanța de control judiciar, pentru că reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor normative pertinente prin raportare la circumstanțele de fapt ale litigiului.

Cu privire la situația de fapt, în mod corect a reținut prima instanță că, prin cererea dedusă judecății, recurentul-reclamant a invocat o nerespectare formală a anexei Ordinului MEN nr. 4315/2014, în sensul utilizării unui formular greșit, și nu o nerespectare a procedurii de evaluare, or nulitatea actului administrativ individual poate interveni în cazul în care acesta a fost emis cu încălcarea unei dispoziții imperative a legii, inclusiv prin încălcarea unui act normativ cu o forță juridică inferioară, alin. (1) al art. 1 din Legea nr. 554/2004 condiționând anularea actului de încălcarea unui drept sau de o vătămare a drepturilor unei persoane. Neutilizarea unui anumit formular prevăzut ca anexă nu poate constitui motiv de nelegalitate a actului, atâta timp cât procedura de evaluare s-a desfășurat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.

Prin motivele de recurs formulate, recurentul-reclamant critică hotărârea primei instanțe arătând că, actul administrativ a cărui anulare se cere a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, fiind act administrativ individual, rezultă în mod indubitabil că, în situația dată, devin aplicabile prevederile art. 1*) alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 care stipulează în mod expres că:

"Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. În cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea. Acțiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului."

Înalta Curte constată că din conținutul acestor dispoziții rezultă două condiții pentru ca autoritatea publică emitentă să nu poată proceda la revocarea actului administrativ unilateral considerat nelegal:

- actul administrativ unilateral a intrat în circuitul civil;

- actul administrativ unilateral a produs efecte.

Având în vedere că aceste condiții trebuie analizate împreună, Înalta Curte constată că neîndeplinirea uneia este suficientă pentru revocarea actului de către emitentul său.

Sub acest aspect se constată că, deși recurentul-reclamant menționează că în cazul de față s-au generat raporturi procesuale, deoarece Metodologia privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, aprobată prin OMEN nr. 4315/2014, cu modificările și completările ulterioare, prevede în mod expres că în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea rezultatelor evaluării, cei nemulțumiți pot depune contestații la inspectoratul școlar și că actul administrativ individual a intrat în circuitul civil de la data comunicării, din expunerea motivelor de recurs nu rezultă care sunt raporturile civile care s-au născut în baza acestui act sau care sunt efectele produse care au atras stingerea dreptului de revocare a actului.

De asemenea, recurentul-reclamant nu arată în mod concret care sunt efectele negative produse de actul administrativ a cărui anulare se cere atât timp cât în urma raportului de evaluare intimata-pârâtă a obținut 95 puncte și calificativul "foarte bine", iar în urma verificărilor efectuate de Corpul de Control punctajul a fost de 94 puncte și calificativul "foarte bine".

Recurentul-reclamant arată cu titlu general că, la punctul 2 din sinteza Raportului Corpului de Control cu nr. x/14.03.2018 au fost constatate numeroase erori materiale, și anume că unele persoane evaluate au obținut un calificativ mai bun sau mai slab decât cel corect, punctajul maxim este de 100 de puncte, iar în unele cazuri punctajul acordat depășește punctajul maxim de 100 de puncte, iar cu titlu particular, că punctajul inițial al doamnei Inspector Școlar General A., în baza raportului de evaluare realizat de comisia de evaluare a fost 95, însă în urma verificările efectuate de către Corpul de Control a fost descoperită o eroare de însumare, în sensul în care acesta ar fi trebui să obțină punctajul 94.

Înalta Curte va respinge această critică având în vedere că eroarea constatată de Corpul de Control nu a produs nicio vătămare părților implicate în raportul juridic dedus judecății deoarece, în ambele situații intimata-pârâtă a obținut calificativul "foarte bine" și doar obținerea unui calificat negativ ar fi putut produce efecte asupra raportului de serviciu al funcționarului public.

Concluzionând, în acord cu prima instanță, Înalta Curte constată că eroarea de însumare și formularul greșit nu au produs efecte vătămătoare, chiar dacă acesta ar fi anulat, calificativul acordat nu s-ar schimba în urma anulării și emiterii unei fișe noi de evaluare.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că susținerile și criticile recurentului-reclamant sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului invocată de intimata-pârâtă A..

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Ministerul Educației Naționale împotriva sentinței nr. 4880 din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 martie 2020.