ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2985/2024

Ședința publică din data de 30 mai 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Reclamantul, Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul domnul A., a solicitat Curții de Apel București ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să constate existenta calității de colaborator al fostei Securități în ceea ce îl privește pe pârât.

Prin sentința nr. 490 din 14 martie 2023, Curtea de Apel București a respins acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A., ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe, a formulat recurs reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Prin calea de atac promovată și întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a formulat recurs, criticând soluția instanței de fond în ceea ce privește respingerea cererii de chemare în judecată privind constatarea calității de colaborator al Securității în ceea îl privește pe intimatul A..

În dezvoltarea recursului, recurentul-reclamant a susținut, în esență, următoarele:

- verificarea domnului A. a fost declanșată în baza art. 3, coroborat cu art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, cu modificările și completările ulterioare, ce stabilesc obligația Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) de a verifica din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător sau de colaborator al Securității, persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile sau funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h

1

) din același act normativ. Domnul A. a candidat la alegerile locale din anul 2020 la funcția de membru în Consiliul Județean Satu Mare;

- acțiunea C.N.S.A.S. s-a întemeiat pe conținutul art. 2 lit. b) și art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și pe împrejurarea că domnul A. a informat Securitatea, prin note informative olografe, semnate cu numele conspirativ "B.", în legătură cu atitudini potrivnice regimului comunist, vizând îngrădirea unor drepturi fundamentale ale persoanei denunțate;

- din cuprinsul notei de constatare nr. x/24.11.2021, rezultă că domnul A., preot reformat în comuna Tăuții Măgherăuș, jud. Maramureș, a fost recrutat pentru a furniza informații despre grupurile de străini care vizitau comuna, iar pe parcursul colaborării cu Securitatea, domnul A. a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist;

Recurentul-reclamant, făcând trimitere la Notă informativă, 20.11.1989, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", Notă informativă, 20.11.1989, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", Notă informativă, 05.08.1989, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", Notă informativă, 13.05.1989, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", Notă informativă, 04.03.1989, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", Notă informativă, 28.01.1989, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", Notă informativă, 24.01.1989, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", Notă informativă, 14.05.1987, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", Notă informativă, 01.07.1985, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", I.J. Maramureș, Serv. 1, lt. maj. C.; Notă informativă, 01.07.1985, olografă, semnată cu numele conspirativ "B." Notă informativă, 11.02.1986, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", consideră, contrar celor reținute în sentința recurată, că aceste note fac pe deplin dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare

În opinia recurentului, prin hotărârea dată, prima instanță a pronunțat o Sentință cu interpretarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, atrăgând incidența motivului de nelegalitate prevăzut de articolul 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., întrucât informațiile furnizate de intimatul-pârât se referă, contrar celor reținute prin sentința recurată, la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Recurentul apreciază că informațiile furnizate Securității de către intimatul-pârât se circumscriu prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare. Este evident excesul de zel al informatorului, fapt ce a generat imixtiunea organelor Securității în viața privată a persoanei urmărite. Pe cale de consecință, furnizarea unor informații de această natură, se referă la activități îndreptate împotriva regimului comunist. Arată că nesocotind interesele celor denunțați, intimatul-pârât a vizat îngrădirea drepturilor privind viața privată și libertatea cuvântului, atât timp cât a acceptat că persoanele denunțate puteau să facă obiectul unor investigații suplimentare ale Securității, ca rezultat al denunțurilor sale.

Recurentul-reclamant precizează că în speță, îngrădirea dreptului la viață privată s-a produs în momentul în care informațiile referitoare la preocupările și opiniile unei persoane potrivnice regimului comunist erau aduse la cunoștința fostei Securități, indiferent dacă pârâtul a avut per ansamblu o atitudine mai mult sau mai puțin cooperantă, precum și indiferent dacă ofițerii de legătură din cadrul acesteia foloseau sau nu respectivele informații și indiferent de efectele concrete ale acestor informații asupra celor denunțați.

De asemenea, reiterează că este suficientă condiția vizării încălcării, iar nu dovedirea încălcării propriu-zise a drepturilor respective, deoarece reglementarea accesului la propriul dosar și deconspirarea fostei securități pune accent strict pe devoalarea profilului moral al denunțătorului, iar nu pe repararea prejudiciilor suferite de victimele denunțurilor. Altfel spus, prevederile referitoare strict la deconspirarea Securității au ca finalitate exclusivă conturarea atitudinii și moralității persoanelor verificate de CNSAS, iar nu repararea prejudiciului suferit de cei care au căzut victime ale denunțurilor formulate de cei verificați.

Arată recurentul că art. 2 lit. b) teza a doua din O.U.G. nr. 24/2008 reglementează o situație de excepție și sunt, în consecință, de strictă interpretare și aplicare. Pentru a nu i se reține intimatului-pârât calitatea de colaborator al Securității unei persoane care a furnizat informații în sensul primei teze a art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, ar trebui să fie îndeplinite următoarele condiții, în mod cumulativ:informațiile să fie "cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare" și să fie date "în timpul anchetei și procesului", indiferent dacă sunt date în stare de libertate, de reținere sau de arest;ancheta sau procesul să fi fost motivate politic (așa cum rezultă din sintagma folosită de legiuitor:

"pentru motive politice");informațiile să nu se îndepărteze de motivul anchetei, ci să fie informații "privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată".

În opinia recurentului, în speță, nu este îndeplinită niciuna dintre condițiile cumulative prevăzute de situația de exonerare mai sus amintită. Informațiile nu au fost date într-o anchetă și se referă la cu totul alte persoane decât pârâtul. De asemenea, informațiile sunt date pe baza unui angajament de colaborare, în virtutea unei relații conspirate cu Securitatea.

Concluzionând, recurentul-reclamant susține, contrar celor reținute prin sentința recurată, că toate condițiile legale impuse de norma de drept substanțial pentru constatarea calității de colaborator, sunt îndeplinite.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate prin cererea de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Recursul reclamantului Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității este apreciat ca fiind fondat de către instanța de control judiciar în ceea ce privește criticile subsumate cazului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită de recurentul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității cu o cerere prin care a solicitat să se aprecieze asupra calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe intimatul-pârât A..

Prin sentința recurată a fost respinsă acțiunea, recurentul-reclamant formulând critici de nelegalitate din perspectiva greșitei interpretări și aplicări a dispozițiilor art. 2 lit. b) O.U.G. nr. 24/2008, pe care Înalta Curte le apreciază ca fiind fondate.

În speță, verificările au fost efectuate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității potrivit art. în baza art. 3, coroborat cu art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, aprobată cu modificările și completările ulterioare, ce stabilesc obligația Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) de a verifica din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător sau de colaborator al Securității, persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile sau funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b)^h1) din același act normativ.

Înalta Curte amintește că rațiunea adoptării acestui act normativ derivă din necesitatea cunoașterii de către membrii unei societăți postcomuniste a fostului regim totalitar, depășirii nivelului organizatoric, intelectual și moral impus de un sistem caracterizat prin structuri și moduri de gândire inadecvate, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, creării unei culturi politice autentice și a unei societăți civilizate, verificării a posteriori a comportamentului persoanelor care, în prezent, candidează pentru sau, după caz, ocupă demnități ori funcții publice (aflându-se în situația de a fi garanții Constituției și ai democrației) sau dețin titluri care implică o dimensiune morală primordială, legea neavând un scop punitiv și neinstituind o responsabilitate penală a celor în privința cărora se va constata că au fost lucrători sau colaboratori ai Securității.

În realizarea obiectivului propus prin actul normativ, legiuitorul a definit în art. 2 lit. b) noțiunea de colaborator al Securității ca fiind "persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (…) Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor;"

Din dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 rezultă că, pentru a se constata calitatea de colaborator al Securității, se impune a fi întrunite cumulativ următoarele trei condiții: (1) persoana să fi furnizat informații; (2) prin aceste informații se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist; (3) informațiile au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În ceea ce privește prima condiție impusă de textul de lege anterior citat, din interpretarea coroborată a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte reține că aceasta este îndeplinită sub aspectul furnizării de informații.

Este de necontestat că pârâtul a fost recrutat ca informator al organelor de securitate, sub numele conspirativ "B.", și că a redactat și semnat olograf angajament din17.05.1985. De asemenea, nu sunt contestate nici notele informative date olograf de către pârât.

Înalta Curte, contrar celor reținute de instanța de fond, constată că, informațiile furnizate de pârât, astfel cum sunt menționate în cuprinsul notelor, se referă la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Notă informativă, 20.11.1989, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", în care se menționează:"S. I. este ajutor de preot la parohia reformată din Baia Mare. Înainte de a veni la acest loc funcționa la jud. Mureș unde s-a împrietenit foarte bine cu protopopul C. din Târgu Mureș cu care ține și acum relațiile. În Baia Mare locuiește într-o casă particulară din care o parte este naționalizată pentru că fratele său mai mic S.…este fugit în străinătate de 4-5 ani. Știu că S. I. mai are un frate în Baia Mare/…/Fratele său, care este fugar în RFG, a depus actele și intenționează să se căsătorească cu o ingineră de la D.. mai avea o soră care a decedat și soțul acesteia cu fiica se află în Ungaria și vin o dată sau de două ori pe an în vizită la el. Pe data de 10 noiembrie în biroul protopopiatului din Baia Mare, deschizând discuția despre evenimentele care au loc în prezent în special în Europa, S. I. a afirmat că și șeful statului nostru o să fie nevoit să cedeze din poziția sa așa cum s-a întâmplat și în alte state. În continuare, preotul E. care era de față la discuție a spus că la noi nu o să se întâmple nimic. Discuțiile s-au încheiat, cei de mai sus plecând din birou.", (dosar nr. x, f. x).

Notă informativă, 20.11.1989, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", în care se menționează:"În data de 13 noiembrie în Oradea, vizitând împreună cu familia mea pe soția episcopului P. L. și abordând discuțiile despre cazul T. din Timișoara, doamna P. E. a spus că ar fi frumos dacă dintre noi, unu sau doi preoți ar merge în străinătate să explice celor de afară că soțul său nu este așa de rău cum o negrește (deducție) T. în toată lumea./…/La data de 10 noiembrie aflând în biroul protopopiatului din Baia Mare cu E. din Ferneziu și ajutorul de preot S. I. s-a discutat de cazul preotului T. din Timișoara față de care S. I. a afirmat că T. a făcut multe greșeli însă a făcut un mare bine că a avut curajul să se ridice și să spună concepțiile sale și pentru aceasta ar trebui să-i fie iertate toate greșelile. Părintele E. a replicat că nu are dreptate. T. a greșit mult și a făcut un mare rău celorlalți colegi de ai săi. S. I. a rămas însă la ideile sale, nelăsându-se convins.", (dosar nr. x, f. x);

Notă informativă, 05.08.1989, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", în care se menționează:

"Sursa informează că în 04.08.1989 a discutat cu preotul V. N. B. despre T. L., din Timișoara, care a apărut la F. la 24 iulie 1989. Sursa și-a exprimat îngrijorarea din cauza atitudinii celui în cauză, respectiv să nu apară repercusiuni asupra preoților reformați din partea autorităților de stat sau a credincioșilor. V. N. B. a dat cu părerea că atitudinea lui T. îl privește doar pe el, nu și pe alți preoți. Sursa cunoaște că tatăl lui T. L. a fost în cadrul facultății ca profesor ca și în conducerea Episcopatului din Cluj Napoca și redactorul revistei G. reține că se admiteau articolele numai acelora care făceau parte din gruparea lui, respectiv cei care susțineau concepțiile sale. Se mai cunoaște că T. I. are 7 copii, toți cu studii superioare/…/Anual aducea din străinătate diferite bunuri pentru teologie și el a fost acela care dispunea de aceste bunuri. În prezent materialicește trăiește bine. S-ar putea aprecia că atitudinea fiului său, L., este nedemnă calității unui slujbaș al bisericii, care trebuie să fie supus și muncitor. Dacă susține propaganda necorespunzătoare în străinătate, în privința sistematizării localităților rurale din țara noastră, nu i se potrivește fiindcă el nu trăiește la țară și a făcut totul să nu accepte o parohie din mediul rural.", (dosar nr. x, f. x).

Notă informativă, 13.05.1989, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", în care se menționează:"Referitor la medicul H. din Tăuții Măgherăuș care lucrează la spitalul județean din Baia Mare, sursa vă informează că nu este un om serios./…/După ce a divorțat achită datoriile pentru soția și caută o farmacistă din RPU cu care vrea să se căsătorească. Înaintează toate hârtiile necesare pentru aprobare a căsătoriei în străinătate, hotărât să plece./…/După ce i-a fost respinsă cererea pentru căsătorie în străinătate depune și cerere și așteaptă nou răspuns. În schimb la spital este greu de găsit că umblă între camere și nu-l ține serviciul corect. Din discuțiile duse cu el rezultă și mai bine neseriozitatea față de profesiune, serviciu, când spune: un an amânare, un milion de pierdere-referitor la căsătoria și plecarea definitivă din țară." (dosar nr. x, f. x);

Notă informativă, 04.03.1989, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", I.J. Maramureș, născut în Apa, jud. Satu Mare, are 62 ani. Om puternic, lucrează mult la serele personale în Coltău. Pentru a umbla la Coltău zilnic cu mașina, face rost în diferite forme. Ori de la prieteni din străinătate ori de la ginerele său din RPU. Are deci o fată căsătorită în RPU din 1980 și acum și a doua fată a depus cerere pentru plecare definitivă din țară în RPU. În vara anului 1988 N. a fost în concediu la fata din RPU și puțin mai târziu fata sa, N. N., căsătorită V., cu domiciliu stabil în Seini, și-a înaintat hârtiile cu loc de muncă asigurat în RPU pentru tineri. Este aproape sigur că toate sunt rezolvate de protopopul I., care este prieten bun cu episcopul J. din Debrețin. Despre această prietenie știu numai câțiva din jurul lui N. . Are prieteni și în RFG de la care primește câte un pachet trimis din K., să nu fie suspect relațiile capitaliste. Corespondează cu unu J. din Elveția, 8580 Kreuzlingen Angelen/…/, care rezultă dintr-o scrisoare de pe biroul său. Mai primește pachete pe adresa lui, pe str. 23 august din K., expediat de/.../; X, care venise pe numele lui L.. și probabil conținea medicamente/…/În cursul anului 1989 iar vrea să plece în străinătate în Elveția care se știe de la E., care este în biroul parohial ca preot de Ferneziu. De la el se știe mai multe amănunte despre coletele sosite la adresa respectivă, și mai ales, personal pentru protopopul N. E. crede că L.. înseamnă colegul din Dămăsușeni care este M., dar asta ar veni M. în limba germană. Sursa cunoaște numele de K. și B. nu de la L., ci din diferite discuții din M. și la protopopiat unde spunea ginerele protopopiatului că K. era profesorul de matematică al soției sale, E../…/Anul trecut a pierdut deja încrederea episcopului P. L. din Oradea, care nu i-a dat drumul la o conferință în R.F. Germania. Dacă este în dușmănie cu episcopul care sprijină politica țării noastre acasă și în străinătate la toate conferințele și rezolvă totul ca fetele lui să trăiască în RPU, oare nu vrea și el să plece, după ce se pensionează? sau înainte de pensie?". (dosar nr. x, f. xv);

Notă informativă, 28.01.1989, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", în care se menționează:

"Referitor la V. N. B./…/preot reformat la Seini. Are sora soției sale în RPU. Cele două fete, soția sa și sora ei au terminat împreună facultatea de medicină din Tg. Mureș. N. E., căsătorită P., a plecat definitiv în RPU, prin căsătorie. Părintele N.., după căsătorie, a luat numele de N. și datorită acestui fapt și ideile familiare. În Seini a fost pus de socrul său, care este protopopul jud. Maramureș la cultul reformat/…/Preotul, în general, are relații bune cu oamenii, că mai face rost de câte un medicament străin prin cumnata sa din RPU, cum a dat și niște spray Oxicort pentru mama preotului din Berchez, M. T., sau traduce din limba germană indicațiile medicamentelor care au fost primite de seineni din străinătate. Încearcă tot posibilul ca să aibă relații cât mai corespunzătoare cu credincioșii./…/La o ședință sau conferință a preoților a criticat politica RPU că vrea să se amestece în treburile noastre interne, cu toate că mulți au rude chiar frați dincolo de graniță. Acest episod a avut loc în cursul anului 1988.", (dosar nr. x, f. xv);

Notă informativă, 24.01.1989, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", în care se menționează: O.. se trage din Adea, jud. Arad, unde are și acum părinții/…/. În Arduzel a fost ales de credincioșii reformiști care îl cunoșteau din Ulmeni, unde a slujit câțiva ani/…/Avea relații foarte bune cu medicii și farmaciștii care au lucrat în Ulmeni și aceste relații susține și acum. Prin soția lui, care se trage din Dej, jud. Cluj, are relații și prin Dej, de exemplu cu S. A., care este preot reformat la Dej. Cere calendare bisericești pentru Arduzel și ceilalți colegi din Dărmănești cu care se înțelege foarte bine. Este prieten foarte bun cu profesorul V., care este deputat din Arduzel, împreună au organizat muncă voluntară pentru a construi căminul cultural sau pentru reparațiile clădirii unde se țin spectacole. Dacă este ceva program din Ungaria, sau orice în limba maghiară, se călătorește și până la Baia Mare sau mai departe. Cunoaște și caută cunoștințe cu artiști, cu poeți, susținând că cultura maghiară este singurul lucru pe care îl prețuiește. Nici cu soția nu se înțelege așa de bine când este vorba despre un musafir cu cultură maghiară. La data de 18 martie 1988 când avea loc conferința preoților a primit niște musafiri din Târgu Mureș, fost dansator, care a venit cu o echipă să țină spectacolul. A trimis hârtiile spectacolului cu el la Arduzel. Dacă un preot nu are de lucru, discută numai cu artiști despre evenimente culturale numai maghiare. Alte spectacole nu merită de vizitat? A fost vizitat și de preotul din Coltău, vechiul C., soția și ajutorul de preot din Baia Mare-P. . Încearcă să țină relații bune și cu preotul evanghelic Z. care intervine să primească pașaport în Ungaria. În caz că ar ieși în R.P. Ungară ar veni înapoi. Are acolo destule relații, prieteni.", (dosar nr. x, f. xv.);

Notă informativă, 14.05.1987, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", în care se menționează:

"În com. Tăuții Măgherăuș funcționa o învățătoare născută în comună, numita Q.., care după ce s-a pensionat s-a căsătorit în RFG, iar în zilele acestea se găsește în comună și vizitează rudele. Vizitează și rudele mai îndepărtate și prieteni. Probabil va vizita și pe nepoata care este farmacista din comună și are apartament în Baia Mare-este căsătorită cu farmacistul R.. și obișnuiește să primească străini în apartamentul său din RP Ungară care vin la ei pentru sfârșit de săptămână."

Notă informativă, 01.07.1985, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", I.J. Maramureș, Serv. 1, lt. maj. C.:"În drum spre Satu Mare este comuna Botiz. Am întâlnit pe preotul reformat din comuna respectivă și discutând despre multe, arată că nu-i place de ce desființează Liceul maghiar din Satu Mare. I-am spus că aceasta să nu fie o temă de discuție și nu vreau să mai aud despre asta. Nu se lasă de temă și am mai găsit că primește câteodată musafiri din Ungaria despre care nici un fel de raport nu-și scrie spre superiorii săi. Din aceasta rezultă nemulțumirea lui față de superiori și de conducerea învățământului și a politicii în legătură cu naționalități conlocuitoare.", (dosar nr. x, f. x).

Notă informativă, 01.07.1985, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", în care se menționează:"Într-o sâmbătă, așteptând pâinea, am auzit pe tov. F. T., inginer de flotație, în prezent pensionar. Discuta despre pâinea care mâncăm că este făcută din soia și din grâu adus din Canada, care acolo se aruncă, rămășițele măturate din vagoane în care au transportat grâu. S-a pus întrebarea de ce transportă țara din Canada când noi avem al nostru? Este fără logică în criză de energie. Explica mai departe că au construit furnale, țara nu are nevoie de minereu de fier. Ceva dau rușii, dar le transportăm din Brazilia, plătind bani grei pentru transport. Arată deci că este nemulțumit cu politica economică actuală a țării." (dosar nr. x, f. x).

Notă informativă, 11.02.1986, olografă, semnată cu numele conspirativ "B.", în care se menționează:"Sursa vă informează despre protopopul I. din Baia Mare, pe care îl cunoaște din anul 1980 când sursa a funcționat ca ajutor la parohia din Baia Mare./…/Participă frecvent la conferințe internaționale pe linie cultică, în ultimii ani călătorind în Canada, Elveția, Olanda și alte țări, însă după reîntoarcere foarte puțin vorbește preoților din protopopiat despre cele petrecute la conferințele respective și foarte vag. Participând la aceste întâlniri și-a creat multe relații de prietenie din rândul participanților la aceste întruniri, unii îl vizitează la Baia Mare, cum a fost și în luna noiembrie 1985 o familie din Elveția și Olanda. Unii dintre aceștia, probabil îi trimit și niște obiecte cum este și ceasul electronic din turnul bisericii, trimis din RFG/…/În 1984, în luna noiembrie, a venit la sursă pentru botezul fiului, timp în care am discutat și despre casa memorială S., solicitându-i fonduri pentru amenajare. N. a spus că nu există nici o casă memorială, toate lucrurile adunate nu au valoare, a fost o prostie a preotului Q.. care le-a adunat, deoarece S. nu are nici un merit mai deosebit, nefiind prea cunoscut nici în viața lui, refuzând să dea fonduri de la protopopiat în sensul acesta. Relații de prietenie are cu intelectualii din Baia Mare." (dosar nr. x, f. xv).

În raport de conținutul notelor menționate, Înalta Curte constată că prima instanță în mod greșit a înlăturat forța probantă a acestor înscrisuri, reținând, pe de o parte, că notele furnizate de pârât nu au vizat (ca și legătură cauzală directă) încălcarea nici unui drept, iar pe de altă parte pune sub semnul întrebării efectele concrete din perspectiva fostei securități, vătămătoare pentru drepturile dlui PL, avute de nota pârâtului, din moment ce Revoluția urma să se declanșeze, iar fosta Securitate să își înceteze activitatea în sprijinul partidului comunist peste o lună de la notă.

În acord cu susținerile recurentului-reclamantul, Înalta Curte apreciază că intimatul-pârât a individualizat în cuprinsul delațiunilor aspecte care, factum notorium, erau potrivnice conduitei prescrise de autoritățile comuniste: relații neoficiale dintre cetățenii români și cei străini, comparațiile dintre condițiile de trai din străinătate și cele din România comunistă, precum și nemulțumirile privind nivelul de trai, intenția de a părăsi definitiv țara, apartenența unei persoane la o grupare religioasă

Asadar, este evident că informațiile furnizate de intimatul-pârât se circumscriu sferei de interes a organelor represive ale regimului comunist și odată ce comentariile persoanelor denunțate ajungeau la cunoștința autorităților fără consimțământul victimelor delațiunilor, se producea o evidentă imixtiune a autorităților, prin intermediul colaboratorilor, în viața personală a acestora.

În ce privește condiția care vizează efectele produse de informațiile furnizate asupra persoanelor vizate de delațiune, Înalta Curte, în raport de conținutul documentelor anterior menționate, atașate la dosarul cauzei, constată că s-a adus atingere liberații de exprimare și dreptului la viața privată.

Pentru a fi îndeplinită această condiție nu este necesar ca acțiunile de represiune să fi fost efective, cum în mod greșit a reținut instanța de fond, ci este suficient ca informațiile furnizate să fie de natură a expune persoanele vizate unor acțiuni de represiune din partea statului totalitar.

Având în vedere contextul politic și social, este exclus ca intimatul-pârât să nu fi realizat faptul că, odată ce furniza astfel de informații, asupra persoanelor la care făcea referire se puteau desfășura acțiuni de investigare din partea Securității ori o accentuare a formelor de supraveghere, dacă persoanele denunțate erau deja urmărite. Or, toate aceste acțiuni vizau încălcarea dreptului la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice și de art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, încălcarea dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965 și art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.

În raport de toate aceste considerente, Înalta Curte reține că activitatea desfășurată de intimatul-pârât în calitate de colaborator al organelor de securitate se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, motiv pentru care se impune casarea sentinței recurate.

2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, raportat la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat de reclamant, va casa sentința recurată și, în rejudecare, va admite acțiunea reclamantului și va constata calitatea pârâtului A. de colaborator al Securității.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva sentinței civile nr. 490/2023 din 14 martie 2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, rejudecând, admite acțiunea.

Constată calitatea de colaborator al Securității în privința pârâtului A..

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 30 mai 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.