ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1012/2025

Ședința publică din data de 25 februarie 2025

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2021, reclamantul A., în calitate de reprezentant legal al lui B., C. și D., a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, anularea Ordinului comun emis de Ministerul Educației nr. 5338/2021 și de Ministerul Sănătății nr. 1082/2021, cât și a anexei privind Măsurile sanitare și de protecție în unitățile de învățământ preuniversitar/unitățile conexe în perioada pandemiei de Covid-19, a Ordinului comun emis de Ministerul Educației nr. 5558/2021 și de Ministerul Sănătății nr. 2389/2021, anularea oricărui alt ordin în temeiul Legii nr. 554/2004, emis de Ministerul Educației și/sau Ministerul Sănătății în intervalul cuprins între data de înregistrare a prezentei cereri și pronunțarea unei hotărâri definitive în acest caz și desființarea sistemului de învățământ online.

Primul ciclu procesual

Prin sentința civilă nr. 21/2022 din 31 ianuarie 2022, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității, raportat la lipsa plângerii prealabile, invocată prin întâmpinare de pârâții MINISTERUL EDUCAȚIEI și MINISTERUL SĂNĂTĂȚII și a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B., asistat de A. și de reclamanții C. și D., reprezentați de A., în contradictoriu cu MINISTERUL EDUCAȚIEI și MINISTERUL SĂNĂTĂȚII.

Prin Decizia nr. 3016 din data de 6 iunie 2023 pronunțată în dosarul nr. x/2021 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a admis recursul declarat de recurenții-reclamanți B., C. și D., prin reprezentant legal A., împotriva sentinței civile nr. 21/2022 din 31 ianuarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal; s-a casat sentința recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Al doilea ciclu procesual

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2021*.

Prin încheierea din data de 23.10.2023 instanța a pus în vedere reclamanților să precizeze cuantumul concret al daunelor morale și al daunelor materiale pe care le solicită, sub sancțiunea suspendării cererii.

În data de 04.12.2023 cauza a fost suspendată din vina părților reclamante care nu au formulat precizările solicitate de instanță.

Prin cererea de recuzare depusă la data de 04.12.2023, petentul A., în nume propriu, C., D., B., toți prin reprezentant legal A., au solicitat recuzarea d-lui judecător E. care face parte din completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei, în raport de împrejurarea că acesta a judecat și s-a pronunțat asupra fondului cauzei în dosarul nr. x/2021, prin sentința civilă nr. 21/2022.

Prin încheierea din 11 ianuarie 2024, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondată, cererea de recuzare formulată de reclamanții C., D., B., toți prin reprezentant legal A., precum și de reclamantul A., în ceea ce privește participarea d-lui judecător E. la soluționarea cauzei nr. 806/33/2021*, aflată pe rolul Curții de Apel Cluj.

Prin sentința civilă nr. 299/2024 din 2 septembrie 2024, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția perimării și a constatat perimată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții B., D. și C., prin reprezentant legal A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.

Împotriva încheierii din 11 ianuarie 2024 și a sentinței civile nr. 299/2024, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamanții B., D. și C., prin reprezentant legal A., arătând că motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor vor fi depuse printr-un memoriu separat, după comunicarea hotărârii.

La data de 13.01.2025, reclamanții au depus motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul.

Intimații-pârâți Ministerul Sănătății și Ministerul Educației au depus întâmpinări prin care au invocat excepția nulității recursului.

Intimatul-pârât Ministerul Sănătății a invocat și excepția lipsei de interes în promovarea recursului.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (2) C. proc. civ., "în cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare, în funcție de efectele pe care acestea le produc".

Aceasta înseamnă că, în prezența mai multor excepții, instanța va stabili ordinea de soluționare a acestora, vizând în special soluția ce urmează a o pronunța, ca efect al admiterii uneia sau unora dintre respectivele excepții.

Pusă în situația de a se pronunța asupra excepției tardivității motivării cererii de recurs pe care a invocat-o din oficiu, dar investită fiind, de către intimații-pârâți, și cu excepția nulității recursului pentru nemotivare, respectiv excepția lipsei de interes a recursului, Înalta Curte va stabili ca prioritară excepția tardivității motivării cererii de recurs în considerarea împrejurării că, pentru a stabili dacă o cale de atac corespunde exigențelor de motivare, este imperios necesar de a se analiza mai întâi dacă acea cale de atac este sau nu motivată în termenul prevăzut de lege.

Așadar, analizând cu prioritate excepția tardivității motivării cererii de recurs, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)."

Potrivit art. 485 C. proc. civ., termenul de recurs este de 30 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

Prin derogare de la dispozițiile generale, Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ prevede la art. 20 alin. (1) că, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Același termen a fost menționat și în dispozitivul sentinței recurate.

Termenul de depunere a motivelor de recurs are întotdeauna aceeași durată cu termenul pentru exercitarea recursului. Dacă recursul este motivat separat, motivarea trebuie făcută în același termen în care poate fi exercitată calea de atac în cauza respectivă.

Termenul de motivare a recursului exercitat în materia contenciosului administrativ va curge întotdeauna de la comunicarea hotărârii.

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că sentința civilă nr. 299/2024 din 2 septembrie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a fost comunicată recurenților-reclamanți la data de 23.09.2024, conform dovezilor de înmânare atașate la dosarul instanței de fond - filele x.

De la această dată începe să curgă termenul de 15 zile pentru declararea recursului, termenul împlinindu-se la data de 09.10.2024.

La data de 09.09.2024, reclamanții au declarat recurs, însă în conținutul cererii de recurs nu se formulează motivele pentru care a fost declarată această cale de atac, menționându-se că vor fi depuse ulterior, după comunicarea hotărârii.

Motivele de recurs au fost ulterior formulate în cadrul unui memoriu depus la data de 13.01.2025.

Cum motivarea recursului trebuia făcută în același termen în care putea fi exercitată calea de atac în cauză, respectiv până la împlinirea termenului de recurs - 09.10.2024, în mod evident depunerea motivelor de recurs la data de 13.01.2025 s-a făcut cu încălcarea de 15 zile prevăzut de lege.

În cauză nu se identifică nici motive de casare de ordine publică care să fie invocate din oficiu în conformitate cu art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte va admite excepția tardivității formulării motivelor de recurs și, în temeiul art. 489 alin. (1) C. proc. civ., va constata nul recursul declarat de recurenții-reclamanți B., D. și C., prin reprezentant legal A., împotriva încheierii din 11 ianuarie 2024 și a sentinței civile nr. 299/2024 din 2 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția tardivității formulării motivelor de recurs.

Constată nul recursul declarat de recurenții-reclamanți B., D. și C., prin reprezentant legal A., împotriva încheierii din 11 ianuarie 2024 și a sentinței civile nr. 299/2024 din 2 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 25 februarie 2025.