ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 18 februarie 2025

Deliberând asupra recursurilor în casație formulate de inculpații A. și S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei penale nr. 1315/A din 18 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2021, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 313 pronunțată la data de 13.12.2023 de Tribunalul Cluj, în temeiul art. 18

1

din Legea nr. 78/2000 precum și a art. 396 alin. (2) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 3 ani, a cărei executare va începe după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În temeiul art. 320 alin. (1) C. pen. precum și a art. 396 alin. (2) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

În temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite cele două pedepse aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre și s-a aplicat astfel inculpatul A. pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 2 luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 4 luni închisoare, rezultând pedeapsa finală de 2 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 3 ani.

În temeiul art. 45 alin. (5) rap. la alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) C. pen. s-a impus inculpatului să execute obligația prevăzută de lit. b) a acestui articol, respectiv să urmeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituțiile din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei com. Florești sau a Primăriei mun. Cluj Napoca, pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare.

În temeiul art. 94 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. se comunică Serviciului de Probațiune Cluj.

În temeiul art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.

În temeiul art. 18

1

din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (2) C. proc. pen. și 137 alin. (2) și (4) lit. c) C. pen., a fost condamnată inculpata B. S.R.L., la pedeapsa de 20.000 RON amendă penală (200 zile amendă x 100 RON pe zi), pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.

În temeiul art. 138 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatei S.C. B. S.R.L. pedeapsa complementară prev. de art. 145 C. pen., constând în difuzarea în 2 apariții a unui extras din hotărârea de condamnare (secțiunea În drept vizând persoana juridică) într-un ziar de circulație națională, pe cheltuiala inculpatei.

În temeiul art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (2) C. proc. pen. și 137 alin. (2) și (4) lit. b) C. pen., a fost condamnată inculpata B. S.R.L., la pedeapsa de 15.000 RON amendă penală (150 zile amendă x 100 RON pe zi), pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri private.

În temeiul art. 147 alin. (1) rap. la art. 39 alin. (1) lit. c) C. pen., au fost contopite cele două pedepse aplicate inculpatei prin prezenta hotărâre și s-a aplicat astfel inc. S.C. B. S.R.L. pedeapsa cea mai grea, de 20000 de RON amendă penală, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 5000 RON, rezultând pedeapsa finală de 25000 (douăzeci și cinci mii) RON amendă penală (250 zile amendă x 100 RON pe zi).

În temeiul art. 147 alin. (2) rap. la art. 145 C. pen., s-a aplicat inculpatei pe lângă pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară constând în difuzarea în 2 apariții a unui extras din hotărârea de condamnare (secțiunea În drept vizând persoana juridică) într-un ziar de circulație națională, pe cheltuiala inculpatei.

În temeiul art. 397 raportat la art. 25 C. proc. pen. precum și art. 1349 și urm. C. civ., a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și obligat inculpatul A. și S.C. B. S.R.L. în solidar la plata către partea civilă a sumei de 37807,41 RON cu titlu de daune materiale cu dobânzi și penalități de la 22.10.2018 la zi.

În temeiul art. 250

2

C. proc. pen. au fost menținute măsurile asigurătorii luate prin ordonanța procurorului din 13.12.2021 emisă în dosarul penal x/2021 al PICCJ - DNA - ST Cluj.

În temeiul art. 25 alin. (3) C C. proc. pen., a fost desființat înscrisul constatat ca fiind fals, folosit la comiterea infracțiunii denumit Fișa de înregistrare a producătorilor în agricultura ecologică anul 2018 - Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr. 1253/2013.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata câte unei sume de 2500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații A. și B. S.R.L. și partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Prin decizia penală nr. 1315/A din 18 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. au fost admise apelurile formulate de inculpații A. și B. S.R.L. și de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură împotriva sentinței penale nr. 313 din data de 13 decembrie 2023 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2021, pe care desființat-o în parte, și judecând:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. i-a achitat pe inculpații A. și B. S.R.L., pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) C. pen.

A fost menținută pedeapsa de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prev. de art. 18

1

din Legea nr. 78/2000 la care a fost condamnat inculpatul A..

De asemenea au fost menținute pedepsele accesorii și complementare în durata și natura stabilite de instanța de fond în raport cu pedeapsa principală de mai sus, precum și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, durata termenului de supraveghere de 3 ani și toate obligațiile și măsurile de supraveghere stabilite de instanța de fond.

S-a mai menținut pedeapsa de 20.000 RON amendă penală (200 zile amendă x 100 RON pe zi), pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prev. de art. 18

1

din Legea nr. 78/2000 la care a fost condamnată inculpata B. S.R.L..

Totodată s-au menținut pedeapsa complementară în durata și natura stabilite de instanța de fond, în raport cu pedeapsa principală de mai sus, precum și obligația solidară a inculpaților de plată a despăgubirilor civile în cuantum de 37.807,41 RON cu titlu de daune materiale, către partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și obligă inculpații în solidar la plata de dobânzi și penalități legale calculate la suma anterior arătată, începând cu data de 22.10.2018 până la data achitării debitului.

În final, au fost menținute restul dispozițiilor sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii penale.

Curtea de Apel Cluj a constatat că a fost dovedit dincolo de orice dubiu că inculpatul A. în data de 22.10.2018 în calitate de mandatar al S.C. B. S.R.L., a depus în cadrul dosarului cererii de plată nr. x/12.05.2018 înaintat către APIA Centrul Județean Cluj, "Fișa de înregistrare a producătorilor în agricultura ecologică anul 2018" - Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr. 1253/2013, cunoscând că înscrisul este contrafăcut sub aspectul semnăturilor reprezentanților instituției publice la rubricile de avizare (responsabil agricultură ecologică) și de aprobare (director executiv), precum și sub aspectul datei și numărului de înregistrare, inducând în eroare autoritatea contractantă și obținând astfel, fără drept, plata de către APIA Centrul Județean Cluj (prin Decizia de plată nr. x/20.08.2019) a sumei de 37.807,41 RON, reprezentând subvenții aferente componentei de agricultură ecologică pentru campania 2018). Având în vedere această stare de fapt, s-a apreciat în mod întemeiat că sunt întrunite elementele infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 18

1

alin. (1) din Legea 78/2000.

De asemenea, fapta inculpatei S.C. B. S.R.L. care la data de 22.10.2018, prin reprezentantul convențional A., care a acționat în interesul și în numele inculpatei persoană juridică, a depus în cadrul dosarului cererii de plată nr. x/12.05.2018 înaintat către APIA Centrul Județean Cluj, "Fișa de înregistrare a producătorilor în agricultura ecologică anul 2018" - Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr. 1253/2013, cunoscând că înscrisul este contrafăcut, inducând în eroare autoritatea contractantă și obținând astfel, fără drept, plata de către APIA Centrul Județean Cluj (prin Decizia de plată nr. x/20.08.2019) a sumei de 37.807,41 RON, reprezentând subvenții aferente componentei de agricultură ecologică pentru campania 2018), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 18

1

alin. (1) din Legea 78/2000.

Hotărârea din apel a fost comunicată inculpatului A. la data de 24 septembrie 2024, semnând de primire fiica acestuia, iar inculpatei S.C. B. S.R.L. la data de 25 septembrie 2024, astfel că data până la care aveau posibilitatea de declarare a recursului în casație este 25 octombrie 2024, inclusiv pentru inculpatul A., respectiv 28 octombrie 2024, inclusiv pentru inculpata S.C. B. S.R.L..

Împotriva hotărârii instanței de apel, au declarat recurs în casație, prin email, la data de 21 octombrie 2024, inculpații A. și S.C. B. S.R.L., prin apărător ales, avocat C., invocând cazul prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., cu argumentarea faptului că nu este îndeplinită condiția de tipicitate a faptei prev. de art. 18

1

alin. (1) din Legea 78/2000, în concret cea de-a doua condiție, respectiv fapta de folosire a unui înscris fals nu a avut ca rezultat obținerea pe nedrept a fondurilor europene.

De asemenea, s-a mai susținut că lipsește forma de vinovăție cerută de norma de incriminare, respectiv că nu există suficiente temeiuri care ar putea conduce la concluzia că inculpații au acționat cu rea-credință în vederea obținerii pe nedrept de fonduri europene.

Cererile de recurs în casație au fost comunicate participanților, iar până la expirarea termenului de 10 zile, prevăzut de art. 439 alin. (2) C. proc. pen., au fost depuse concluzii scrise de către partea civilă APIA.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 11 noiembrie 2024, procedura de comunicare a recursului în casație era îndeplinită.

La data de 28 noiembrie 2024 a fost întocmit raportul de magistratul-asistent.

Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a cererilor de recurs în casație formulate de inculpații A. și S.C. B. S.R.L., Înalta Curte, prin încheierea din 03.12.2024, le-a admis în principiu și a dispus judecarea recursurilor în casație doar din perspectiva solicitării recurenților de a se dispune achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală, nu și cu privire la teza a II-a a acestui text (fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege), care nu poate fi circumscrisă cazului de casație invocat.

Analizând recursurile în casație declarate de A. și S.C. B. S.R.L. în limitele stabilite prin încheierea de admitere în principiu, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte constată că sunt fondate pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, Înalta Curte precizează că, potrivit C. proc. pen., recursul în casație este o cale extraordinară de atac prin care se atacă hotărâri definitive, care au intrat în autoritatea lucrului judecat și care poate fi exercitată doar în cazuri anume prevăzute de lege și numai pentru motive de nelegalitate. Astfel, potrivit art. 433 din C. proc. pen., scopul acestei căi de atac este judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar conform art. 447 din același cod, pe calea recursului în casație instanța verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate.

Drept urmare, orice chestiune de fapt analizată de instanța de fond, respectiv de apel, intră în puterea lucrului judecat și excedează cenzurii instanței învestită cu judecarea recursului în casație. Instanța de casare nu judecă procesul propriu - zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Așadar, recursul în casație are ca scop verificarea conformității hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile, scopul său fiind acela de a îndrepta erorile de drept comise de curțile de apel, ca instanțe de apel, prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege.

Pe cale de consecință, recursul în casație nu are în vedere elementele de fapt ce au fost stabilite cu autoritate de lucru judecat, așa încât, Înalta Curte nu poate să reevalueze materialul probator și să stabilească o situație de fapt diferită de cea menționată în hotărârile atacate.

În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., acesta este incident în situația în care "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Cazul de casare menționat vizează acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a tipului respectiv de infracțiune, fie datorită împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie datorită dezincriminării faptei.

Dispozițiile menționate exclud din sfera de analiză a instanței de recurs situația de fapt și modalitatea de interpretare a probatoriului, în acest stadiu verificându-se exclusiv doar dacă faptele astfel cum au fost reținute de către instanța de apel sunt prevăzute ca infracțiuni, respectiv dacă acestea corespund tiparului de incriminare ori întrunesc din punct de vedere obiectiv elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatului.

Deopotrivă, prevederile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. nu permit o analiză a conținutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator și, pe această cale, stabilirea unei alte situații de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Verificările pe care instanța de recurs în casație le face din perspectiva noțiunii de faptă care nu este prevăzută de legea penală vizează atât incriminarea abstractă, respectiv dacă conduita inculpatului este prevăzută de norma de incriminare, cât și condițiile de tipicitate obiectivă, respectiv identitatea dintre conduita propriu zisă și elementele de conținut ale incriminării sub aspectul laturii obiective.

În raport de considerațiile teoretice expuse anterior, în limitele procesuale menționate și în raport cu situația de fapt, astfel cum a fost stabilită definitiv de către curtea de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prev. de art. 18

1

din Legea nr. 78/2000, pentru care au fost condamnați inculpații.

În cauza de față, starea de fapt valorificată prin decizia recurată ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a dispus condamnarea, constă în aceea că:

Astfel, în cauză a fost dovedit dincolo de orice dubiu că inculpatul A., în data de 22.10.2018, în calitate de mandatar al S.C. B. S.R.L., a depus în cadrul dosarului cererii de plată nr. x/12.05.2018, înaintat către APIA Centrul Județean Cluj, "Fișa de înregistrare a producătorilor în agricultura ecologică anul 2018" - Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr. 1253/2013, cunoscând că înscrisul este contrafăcut sub aspectul semnăturilor reprezentanților instituției publice la rubricile de avizare (responsabil agricultură ecologică) și de aprobare (director executiv), precum și sub aspectul datei și numărului de înregistrare, inducând în eroare autoritatea contractantă și obținând astfel, fără drept, plata de către APIA Centrul Județean Cluj (prin Decizia de plată nr. x/20.08.2019) a sumei de 37.807,41 RON, reprezentând subvenții aferente componentei de agricultură ecologică pentru campania 2018).

De asemenea, fapta inculpatei S.C. B. S.R.L. care la data de 22.10.2018, prin reprezentantul convențional A., care a acționat în interesul și în numele inculpatei persoană juridică, a depus în cadrul dosarului cererii de plată nr. x/12.05.2018, înaintat către APIA Centrul Județean Cluj, "Fișa de înregistrare a producătorilor în agricultura ecologică anul 2018"- Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr. 1253/2013, cunoscând că înscrisul este contrafăcut, inducând în eroare autoritatea contractantă și obținând astfel, fără drept, plata de către APIA Centrul Județean Cluj (prin Decizia de plată nr. x/20.08.2019) a sumei de 37.807,41 RON, reprezentând subvenții aferente componentei de agricultură ecologică pentru campania 2018).

Potrivit art. 18

1

din Legea nr. 78/2000, folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

Din acest punct de vedere, pentru a fi întrunite condițiile de tipicitate obiectivă, sunt necesare îndeplinirea a două condiții, respectiv ca folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, să conducă la producerea urmării specifice, respectiv să aibă ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

Dacă în primul caz, această condiție este îndeplinită, având în vedere că în cauză a fost dovedit caracterul fals al înscrisului, însă nu au existat probe certe de vinovăție a celor doi inculpați cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale, instanța supremă constată că nu același lucru se poate reține și în ceea ce privește cea de-a doua condiție, respectiv obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

Instanța supremă apreciază că este necesar a se face distincția între abatere, neregulă și fraudă în materia fondurilor europene cu atât mai mult cu cât din punct de vedere terminologic, atât aria de cuprindere a noțiunii de neregulă (orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul...) cât și acțiunile ce constituie elemente de tipicitate ale infracțiunii prev. de art. 18

1

din Legea nr. 78/2000 [folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete (apare că orice folosire sau prezentare, fără a distinge în raport de pondere, subl. ns.), dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul... ] sunt foarte largi, fiind folosiți termeni generali, fără nicio circumstanțiere.

În acest context, Înalta Curte evidențiază jaloanele fixate prin orientările oferite de organismele Uniunii Europene, cât și prin jurisprudența Curții Constituționale în ceea ce privește componenta de necesitate, proporționalitate, respectiv ultima ratio, cu referire la recurgerea la instrumentele penale pentru refacerea echilibrului în ipoteza unei fapte ilicite, inclusiv a celor care se referă la gestiunea fondurilor europene.

În primul rând, reținem că, așa cum s-a evidențiat anterior, granița dintre fraudă și neregulă este extrem de sensibilă. Întrucât norma de incriminare (art. 18

1

) nu circumstanțiază, pare că orice folosire/prezentare a unui document/declarație chiar incomplet(e) sau inexact(e), dacă generează obținerea pe nedrept de fonduri, este infracțiune.

Caracteristica de generalitate a reglementării este regăsită și în privința noțiunii de neregulă, aceasta fiind orice abatere de la legalitate/regularitate/conformitate dacă prejudiciază sau poate prejudicia bugetul UE și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

În al doilea rând, așa cum rezultă atât din legislația internă, cât și din normele Uniunii, consecințele constatării unei nereguli, cu atât mai mult a unei fraude, sunt considerabile asupra bugetului statului beneficiarului programului/proiectului. Se aplică corecții financiare, ceea ce semnifică excluderea totală/parțială de la finanțarea de fonduri europene și recuperarea sumelor de către Comisa Europeană de la bugetul intern, iar in cazul fraudei (când este vorba despre infracțiune), prejudiciul se repară cu mare întârziere. Prin urmare, calificarea corectă a acestor acte/fapte prezintă o importanță deosebită și din această perspectivă.

În al treilea rând, atunci când sunt în analiză astfel de evaluări, chiar Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul subliniază nevoia respectării principiului proporționalității. Potrivit art. 85 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, "atunci când ia o decizie cu privire la o corecție financiară, Comisia respectă principiul proporționalității, ținând seama de natura și de gravitatea încălcării legislației aplicabile și de implicațiile financiare ale acesteia pentru bugetul Uniunii", aspect regăsit și în O.U.G. nr. 66/2011, în art. 2 lit. n). Prin urmare, doar în astfel de circumstanțe se aplică corecțiile financiare.

Revenind în zona fraudei, respectiv în zona penală, scopul urmărit de legiuitor prin instrumentele de drept penal este acela de a apăra ordinea de drept, de a apăra valorile sociale specifice domeniului reglementat.

Măsurile adoptate de legiuitor pentru atingerea scopului urmărit trebuie să fie adecvate, necesare și să respecte un just echilibru între interesul public și cel individual, iar legea penală să fie, din această perspectivă, ultima ratio.

Curtea Constituțională a subliniat că, din "perspectiva principiului ultima ratio în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală" (Decizia nr. 405/15 iunie 2016, par. 69; Decizia nr. 392/6 iunie 2017 par. 53; Decizia nr. 176/22 martie 2022 par. 31-32; Decizia nr. 283/17 mai 2023).

Așa cum a subliniat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, sarcina aplicării principiului ultima ratio revine nu doar legiuitorului, ci și instanțelor de judecată chemate să aplice legea (Decizia nr. 405/15 iunie 2016; Decizia nr. 392/6 iunie 2017; Decizia nr. 283/17 mai 2023).

Atribuțiile judecătorului implică identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, astfel încât legiuitorul aflat în imposibilitate de a prevedea toate situațiile juridice lasă judecătorului, învestit cu puterea de a spune dreptul, o parte din inițiativă. Astfel, în activitatea sa de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu (par. 89 din Decizia nr. 283/17 mai 2023).

În limitele acestor jaloane, rolul instanțelor de judecată în cazul infracțiunilor cu un astfel de potențial de interpretare, este de a delimita comportamentul cu semnificație penală față de cel care, deși privit strict, s-ar putea încadra în sfera normei de incriminare, totuși nu va fi urmărit să provoace daune intereselor financiare ale UE, iar abaterea de la legalitatea sau conformitatea normelor să fie una minoră, fără impact financiar și justificată, pe alocuri, și de complexitatea cadrului legislativ și instituțional, de regulile specifice fiecărui program/proiect de finanțare, așa încât, aplicând la proiect, să fi generat (chiar propriei-i situații) mai multe probleme decât ar fi rezolvat cu ajutorul finanțării.

În acest context, Înalta Curte trebuie să stabilească dacă fapta de folosire a unui înscris fals - fișa de înregistrare a producătorilor în agricultura ecologică anul 2018 - a determinat obținerea de fonduri europene și dacă această determinare a fost sau nu conformă legislației naționale și europene incidente ori a avut un caracter nedrept.

Înalta Curte observă că S.C. B. S.R.L. îndeplinea condițiile de fond privind derularea agriculturii ecologice pentru ca un fermier să beneficieze de subvenție, acestea constând în adoptarea și menținerea practicilor privind agricultura ecologică conform Regulamentul UE nr. 834/2007 și explicitate în Regulamentul CE nr. 889/2008):

- calitatea de fermier activ și supunerea voluntară a acestuia la activități anuale de control, realizate de către organismul de control;

- respectarea practicilor privind agricultura ecologică este atestată în urma controlului anual de către organismul de control prin emiterea unui document justificativ, acesta fiind certificatul de conformitate.

Aplicând aceste condiții de fond pentru anul 2018, anul aferent subvenției obținute de către S.C. B. S.R.L., se observă că acestea sunt îndeplinite, având în vedere că:

În ceea ce privește fișa de înregistrare la dosarul cererii unice de plată, Înalta Curte reține că aceasta reprezintă actul ce atestă faptul că producătorul este înregistrat ca operator de agricultură ecologică, dosarul cererii de plată nr. x/12.05.2018 înaintat către APIA Centrul Județean Cluj era incomplet, iar subvenția pentru agricultură ecologică, nu ar fi fost plătită către S.C. B. S.R.L..

Această condiție este prevăzută de art. 28 alin. (1) din Regulamentul UE nr. 834/2007, care instituie obligația operatorilor în agricultură ecologică de a se înregistra înainte de a începe activitatea de producție în agricultura ecologică, fără însă a impune condiția repetării anuale a acestei înregistrări.

Conform art. 2 din Ordinul MADR nr. 1253/2013 (forma în vigoare la momentul comiterii prezumtivei fapte), stipulează că:

(1) în fiecare an, până la data de 16 mai (inclusiv), operatorii au obligația de a-și înregistra activitatea la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, prin entitățile mandatate, conform atribuțiilor prevăzute la alin. (21).

(2

6

) Operatorii se pot înregistra la DAJ astfel:

- personal, prin depunerea documentelor în format fizic sau prin transmiterea documentelor informat electronic, utilizând semnătura electronică;

(10) Fișele de înregistrare sunt însoțite, obligatoriu, de următoarele documente:

a) contractul încheiat între operator și organismul de inspecție și certificare menționat în fișa de înregistrare;

b) declarația pe proprie răspundere în vederea înregistrării ca operator în sistemul de agricultură ecologică, conform anexei nr. 8 (pentru operatorii care accesează măsuri din cadrul PNDR sau POP);

c) declarația pe propria răspundere pentru deținerea documentelor necesare înscrierii în agricultura ecologica, care se completează conform modelului prevăzut în anexa nr. 9.

(10

1

) Documentele prevăzute la alin. (10) pot fi depuse și ulterior înregistrării fișelor de înregistrare prin modalitățile prevăzute la alin. (26), dar nu mai târziu de termenul limită de înregistrare.

(11) Fișele de înregistrare ale operatorilor se avizează și se aprobă de către DAJ și Direcția pentru Agricultură a Municipiului București.

(12) Fișele de înregistrare aprobate sunt înapoiate, în original, operatorilor în cauză, iar o copie se păstrează la DAJ/EM.

(14) DAJ/EM vor transmite la MADR, la sfârșitul fiecărei luni, centralizatorul operatorilor din agricultura ecologică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10.

Deși este adevărat că dispozițiile europene stabilesc în ce condiții statele membre pot institui condiții suplimentare pentru obținerea subvenției privind agricultura ecologică (art. 65 din Regulamentul UE nr. 1305/2013, art. 58 din Regulamentul UE nr. 1306/2013), Înalta Curte constată că o reînregistrare anuală este redundantă, atâta vreme cât operatorul în agricultură ecologică s-a înregistrat inițial (art. 28 alin. (1) din Regulamentul UE nr. 834/2007 instituie obligația operatorilor în agricultură ecologică de a se înregistra înainte de a începe activitatea de producție în agricultura ecologică) și nu a notificat, ulterior, organele abilitate (cele de control) cu privire la orice schimbare a descrierii sau a măsurilor prevăzute de Regulamentul nr. 889/2008 (art. 63, 64, 74, 80, 82, 86 și 88).

În consecință, având în vedere documentele care se anexează potrivit art. 2 alin. (10) din Ordin - contractul încheiat între operator și organismul de inspecție și certificare menționat în fișa de înregistrare, declarația pe proprie răspundere în vederea înregistrării ca operator în sistemul de agricultură ecologică sau declarația pe propria răspundere pentru deținerea documentelor necesare înscrierii în agricultura ecologica - fișa de înregistrare anuală nu atestă în niciun mod îndeplinirea condițiilor de fond pentru primirea subvențiilor privind agricultura ecologică, rolul său fiind exclusiv unul formal, în scopul unei centralizări a operatorilor din agricultura ecologică.

În acest caz, ne aflăm în situația unei abateri de la conformitate/regularitate în raport cu angajamentele legal încheiate, dar această abatere nu poate fi calificată neregulă și, cu atât mai puțin, fraudă.

Simpla constatare a unei abateri nu atrage automat concluzia că suntem în prezența unei nereguli, deoarece lipsește prejudiciul sau potențialitatea lui.

Raționamentul din cauza de față, precum că, de fiecare dată când se constată o abatere de la normele care reglementează proiectele cu fonduri europene, există per se un prejudiciu sau un potențial prejudiciu, este greșit. Dacă distincțiile anterior arătate dintre abatere, neregulă și fraudă ar fi fără semnificație juridică și orice abatere este/ar fi o fraudă, atunci nu s-ar mai fi justificat identificarea și definirea diferențiată, iar abaterea ar fi fost caracterizată direct fraudă.

Înalta Curte reține că pentru infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE (art. 18

1

și urm. din Legea nr. 78/2000) este necesar să existe o abatere de la legalitate/conformitate/regularitate în raport cu angajamentele legal încheiate, care doar în prezența prejudiciului sau a potențialității lui constituie neregulă (abatere+prejudiciu) și, mai departe, este necesar ca prin respectiva neregulă beneficiarul să fi indus (urmărit să inducă) în eroare finanțatorul, iar prin prisma impactului financiar produs și a elementelor de proporționalitate/necesitate, tragerea la răspundere penală să fie instrumentul adecvat și necesar atingerii scopului de bună gestionare a finanțării, respectiv prevenire sau recuperare a prejudiciului.

În cauza pendinte, se constată o abatere (nu a fost depusă fișa de înregistrare anuală), însă aceasta nu a produs un prejudiciu, este o abatere minoră care poate/putea fi remediată prin instrumentele oferite de legislația specifică în materia fondurilor europene, prin pârghii extrapenale, atât timp cât toate celelalte cerințe de fond au fost respectate/îndeplinite.

În această situație, Înalta Curte consideră că inculpații au avut un comportament fără semnificație penală și, chiar privit de o manieră strictă, este evident că aceasta nu a urmărit să provoace daune intereselor financiare ale UE atât timp cât toate celelalte cerințe de fond au fost respectate/îndeplinite, iar legislația europeană nu prevede condiția reînregistrării anuale, după înregistrarea inițială, abaterea fiind minoră, fără impact financiar.

Prin urmare, cum abaterea nu a generat obținerea pe nedrept de fonduri europene, nu este întrunit elementul de tipicitate obiectivă prev. de art. 18

1

din Legea nr. 78/2000, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursurile în casație formulate de inculpații A. și S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei penale nr. 1315/A din data de 18 noiembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori în dosarul nr. x/2021.

Va desființa în parte decizia penală recurată, precum și sentința penală nr. 313 din data de 13 decembrie 2023 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția penală, și, rejudecând:

În baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., va achita pe inculpații A. și S.C. B. S.R.L. pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prev. de art. 18

1

din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen., va lăsă nesoluționată acțiunea civilă exercitată de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, alăturată acțiunii penale vizând infracțiunea prev. de art. 18

1

din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 397 alin. (5) C. proc. pen., va menține măsurile asiguratorii luate prin ordonanța procurorului din 13 decembrie 2021 emisă în dosarul penal nr. x/2021 al PICCJ - DNA - ST Cluj, având în vedere soluția care va fi pronunțată sub aspectul acțiunii civile.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de urmărirea penală și judecata în primă instanță vor rămâne în sarcina statului.

Va anula formele de executare dispuse în baza deciziei penale recurate.

Va menține celelalte dispoziții ale deciziei penale recurate care nu sunt contrare prezentei.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de recursurilor în casație formulate de inculpații A. și S.C. B. S.R.L. vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile în casație formulate de inculpații A. și S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei penale nr. 1315/A din data de 18 noiembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori în dosarul nr. x/2021.

Desființează în parte decizia penală recurată, precum și sentința penală nr. 313 din data de 13 decembrie 2023 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția penală, și, rejudecând:

În baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achită pe inculpații A. și S.C. B. S.R.L. pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prev. de art. 18

1

din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen., lasă nesoluționată acțiunea civilă exercitată de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, alăturată acțiunii penale vizând infracțiunea prev. de art. 18

1

din Legea nr. 78/2000.

Menține măsurile asiguratorii luate prin ordonanța procurorului din 13 decembrie 2021 emisă în dosarul penal nr. x/2021 al PICCJ - DNA - ST Cluj.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de urmărirea penală și judecata în primă instanță rămân în sarcina statului.

Anulează formele de executare dispuse în baza deciziei penale recurate.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale recurate care nu sunt contrare prezentei.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de recursurilor în casație formulate de inculpații A. și S.C. B. S.R.L. rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18 februarie 2025.