ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.03.2025

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
26.03.2025
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 26 martie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a contestației în anulare, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 91 din 04.09.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bacău a dispus, printre altele, referitor la contestatoarele din prezenta cauză:

În baza art. 397 din C. proc. pen. rap la art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de părțile civile A. și B. cu privire la dosarul de executare silită nr. x/2011 BEJ C., licitație anterioară datei de 01.02.2014.

În baza art. 397 alin. (1) din C. proc. pen., a respins, ca inadmisibile, acțiunile civile formulate de părțile civile D. și E. în dosarul nr. x/2012 BEJ F.;

Prin decizia penală nr. 320/A din 02 decembrie 2024 în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, printre altele, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile declarate de părțile civile A., D. (prin mandatar E.) și E. și au fost obligate la plata a câte 150 RON fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanta parte civilă D. prin mandatar E. a rămas în sarcina statului.

La data de 12.12.2024, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată, sub nr. x/2024, contestația în anulare formulată de părțile civile D. și E. împotriva deciziei penale nr. 320/A din 02 decembrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018, întemeiată pe dispozițiile art. 426 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., fiind repartizată aleatoriu Completului C8, cu termen de judecată la data de 12.02.2025.

În motivarea contestației, cele două contestatoare au invocat faptul că partea civilă E., nu a fost citată legal la câteva termene de judecată în cadrul apelului, cu toate că și aceasta formulase apel în cauză, atât în nume propriu, cât și în calitate de mandatar al părții civile D..

În consecință, au solicitat admiterea contestației în anulare, desființarea hotărârii atacate și rejudecarea apelului.

În drept, și-au întemeiat contestația în anulare pe dispozițiile art. 426 alin. (1) lit. a), art. 427 alin. (1) pct. 2 din C. proc. pen. și art. 6 din CEDO.

În cadrul aceluiași dosar, a fost atașată și contestația în anulare formulată de partea civilă A. împotriva aceleiași decizii, transmisă la dosar la data de 20.12.2024, prin e-mail.

Aceasta a solicitat, în esență, admiterea căii de atac exercitate, desființarea hotărârii atacate și rejudecarea apelului, arătând că motivele invocate în susținerea contestației în anulare urmează să fie depuse separat.

În drept, și-a întemeiat contestația în anulare pe dispozițiile art. 426 și art. 427 din C. proc. pen.

La data de 10.02.2025, au fost depuse la dosar concluzii scrise de către contestatoarele părți civile D. și E., prin care au reluat în esență aspectele susținute în contestația în anulare formulată, la care au atașat (1) precizările și completările motivelor de apel depuse în dosarul nr. x/2018 de apărătorul desemnat din oficiu pentru partea civilă D., în cadrul cărora se arată că partea civilă E. a fost omisă din citativ; (2) o copie a procurii judiciare prin care E. a fost împuternicită să o reprezinte pe D. în fața instanțelor judecătorești în dosarul penal nr. x/2018 și (3) acte medicale privind starea de sănătate a părții civile D..

La termenul de judecată din 12.02.2025 s-a dispus amânarea judecării cauzei la solicitarea contestatoarei parte civilă A., care a invocat o stare de sănătate precară.

Examinând admisibilitatea în principiu a contestațiilor în anulare formulate de contestatoarele părți civile D., E. și A., Înalta Curte constată că acestea sunt inadmisibile.

Potrivit dispozițiilor art. 426 din C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal; c) când hotărârea din apel a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; d) când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; e) când judecata în apel a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; f) când judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; g) când ședința de judecată în apel nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; h) când instanța de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; i) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.

Conform dispozițiilor art. din 431 din C. proc. pen., contestația în anulare este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, instanța fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii, înainte de a se pronunța pe fondul contestației.

În această etapă procesuală instanța examinează dacă contestația în anulare privește o hotărâre definitivă, dacă este introdusă în termenul prevăzut de art. 428 alin. (1) din C. proc. pen., dacă motivul pe care se întemeiază contestația este unul dintre cele limitativ prevăzute de art. 426 din C. proc. pen. și dacă în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar.

Prin urmare, contestația în anulare este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale.

În ceea ce le privește pe contestatoarele părți civile E. și D., Înalta Curte constată că cererea este făcută în termenul de 30 zile prevăzut de lege, împotriva unei hotărâri definitive, respectiv decizia penală nr. 320/A din 02 decembrie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018.

În ceea ce privește motivele pe care se sprijină contestația în anulare, cele două contestatoare au invocat dispozițiile art. 426 lit. a) din C. proc. pen., în sensul că partea civilă E. nu a fost legal citată la unele termene de judecată în cadrul apelului.

Potrivit dispozițiilor art. 426 lit. a) din C. proc. pen. împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare "când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate".

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că partea civilă E. a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 91 din 04.09.2023 a Curții de Apel Bacău, pronunțată în dosarul nr. x/2018 și a fost citată pentru primul termen de judecată, primind citația personal la data de 09.09.2023, procedura de citare fiind legal îndeplinită cu aceasta.

De asemenea, se constată că aceasta s-a prezentat la primul termen de judecată în fața instanței, răspunzând la apelul nominal în calitate de mandatar al apelantei parte civilă D., precum și la termenele de judecată din 12.12.2023, 16.01.2024, 30.01.2024 și 13.02.2024, fiind consemnată la apelul nominal în calitate de mandatară a apelantei părți civile D., astfel că aceasta a avut cunoștință în permanență de parcursul căii de atac formulate.

Totodată, prin încheierea din 13 februarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2028, urmare a unei cereri depuse de partea civilă E., instanța a dispus rectificarea citativului, în sensul introducerii acesteia în calitate de apelantă-parte civilă.

Față de considerentele expuse anterior, Înalta Curte constată că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 426 lit. a) din C. proc. pen., întrucât procedura de citare cu partea civilă E. a fost legal îndeplinită, chiar dacă aceasta nu a figurat în citativul încheierilor de la termenele din 12.12.2023, 16.01.2024 și 30.01.2024.

Or, îndeplinirea formală a unei condiții, ca de exemplu indicarea unui caz de contestație în anulare prevăzut de lege, deși necesară, nu este suficientă pentru declararea ca admisibilă a căii de atac. (în acest sens a se vedea decizia nr. 2/A din 05.01.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2024).

În ceea ce o privește pe contestatoarea A., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta și-a întemeiat contestația în anulare pe dispozițiile art. 426 din C. proc. pen., fără însă a-și motiva cererea.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale.

Potrivit dispozițiilor art. 427 alin. (2) din C. proc. pen. "în cererea de contestație în anulare contestatorul trebuie să arate cazurile pe care le invocă, precum și motivele aduse în sprijinul acestora".

Or, Înalta Curte constată că partea civilă A. nu a indicat niciun caz de contestație în anulare reglementat de art. 426 din C. proc. pen., iar pe de altă parte, nici nu și-a motivat cererea, instanța neputând identifica nemulțumirile acesteia.

Astfel, raportat la dispozițiile art. 431 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte, reținând că nu este suficientă numai intenția părții de a ataca o hotărâre cu o cale de atac, ci și de a preciza cazul și respectiv motivele pe care se sprijină, urmează a respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea parte civilă A..

Față de considerentele expuse, având în vedere că în cazul contestatoarelor părți civile E. și D. motivele invocate nu sunt susținute de actele aflate la dosarul cauzei, iar în cazul contestatoarei A., aceasta nu a indicat cazul de contestație în anulare și nici motivele pe care își sprijină cererea, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibile, contestațiile în anulare formulate de părțile civile D. prin mandatar E., A. și E. împotriva deciziei penale nr. 320/A din data de 02 decembrie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018.

În baza dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va contestatoarele-părți civile la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca inadmisibile, contestațiile în anulare formulate de părțile civile D. prin mandatar E., A. și E. împotriva deciziei penale nr. 320/A din data de 02 decembrie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018.

Obligă contestatoarele-părți civile la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 martie 2025.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-01-17
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 26/2024
plătească fiecărui reclamant suma de 1.335,95 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată. Împotriva sentinței menționate au declarat apel pârâta C. S.A. și reclamanții A. și B.. Prin decizia civilă nr. 630/2019 din 23 septembrie 2019, Curtea d
ÎCCJ 2023-01-19
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 62/2023
de la inculpata A. a sumei de 1700 RON și de la inculpatul B. a sumei de 100 RON. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel
ÎCCJ 2025-09-23
0,95
ÎCCJ, Secția penală
dispus în cauză respingerea cererilor și excepțiilor formulate de inculpatul A., iar în baza art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x/2024 din 31.01.2025 al Parchetului de pe
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 537/2025
. 141 din 22 februarie 2023”, se constată că aceasta nu a fost pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul de față, ci de către Tribunalul Bacău, Secția I civilă, care prin decizia civilă nr. 141 din 22 februarie 2023, a respins, într-un
ÎCCJ 2024-02-13
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 306/2024
pârâtei E., au invocat excepția lipsei calității lor procesuale pasive, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei A. S.R.L., excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamanților, iar pe fond au solicitat respingerea a
Sursă