ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 05 noiembrie 2024

Deliberând asupra recursului în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 409/A din data de 14 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 102 din 24.03.2023, pronunțată de Tribunalul Argeș, în baza art. 396 alin. (8) C. proc. pen. cu ref. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. și art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunilor de: - abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată (2 acte materiale) faptă prev. și ped. art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (actul material din 01.06.2012 privind plata efectuată prin ordinul de plată nr. x pentru suma de 173.781,06 RON și actul material din 25.05.2012 privind plata efectuată prin ordinul de plată nr. x pentru suma de 32.552,48 RON); - participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. și ped. de art. 52 alin. (3) din C. pen. rap. la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 modif. cu rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic art. 5 alin. (1) din C. pen. (fapta din 16.05.2012 ce a determinat la 17.05.2012 plata sumei de 211.280,73 RON prin ordinul de compensare seria x nr. x), ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 397 din C. proc. pen., rap la art. 19 din C. proc. pen., rap. la art. 1349 și art. 1357 C. civ., s-a admis acțiunea civila formulata de partea civilă - S.P.E.E.H. HIDROECTRICA S.A. și a fost obligat inculpatul către aceasta la plata sumei de 325.879 RON, despăgubiri materiale.

În baza art. 397 alin 2 din C. proc. pen., rap. la art. 20 din Legea 78/2000, s-a menținut măsura asiguratorie a sechestrului dispusă prin ordonanța cu nr. 143/P/2016 din data de 25.02.2020 asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpatului A., pusă în aplicare prin procesul-verbal cu nr. x/P/2016 din data de 25.02.2020, fiind sechestrate bunuri imobile evaluate la suma totală de 200.409,72 RON, respectiv asupra: cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 4.000 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 164 euro (4000*10%x 0.41 euro), respectiv 781,62 RON (164*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 9.500 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 389,5 euro (9500*10%x0.41 euro), respectiv 1.856,36 RON (389,5*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 15.500 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 635,5 euro (15500*10%x 0.41 euro), respectiv 3.028,79 RON (635,5*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 17.200 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 705,2 euro (17.200*10%x0.41 euro), respectiv 3.360,98 RON (705,2*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 10.000 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 410 euro (10000*10%x 0.41 euro), respectiv 1.954,06 RON (410*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 4.700 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 192,7 euro (4700*10%x0.41 euro), respectiv 918,40 RON (192,7*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 7.500 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 307,5 euro (7500*10%x 0.41 euro), respectiv 1.465,55 RON (307,5*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 20.000 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 820 euro (20000*10%x0.41 euro), respectiv 3.908,12 RON (820*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 24.700 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 1.012,7 euro (24700*10%x0.41 euro), respectiv 4.826,53 RON (1.012,7*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 16.000 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 656 euro (16000*10%x 0.41 euro), respectiv 3.126,5 RON (656*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 10.000 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 410 euro (10.000*10%x0.41 euro), respectiv 1.954,06 RON (410*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 5.000 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 205 euro (5.000*10%x 0.41 euro), respectiv 977,03 RON (205*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 12.700 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 520,7 euro (12.700*10%x0.41 euro), respectiv 2.481,66 RON (520,7*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 7.000 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 287 euro (7.000*10%x 0.41 euro), respectiv 1367,84 RON (287*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 3.800 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 155,8 euro (3.800*10%x0.41 euro), respectiv 742,54 RON (155,8*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 5.000 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 205 euro (5000*10%x 0.41 euro), respectiv 977,03 RON (205*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 10.700 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 438,7 euro (10.700*10%x0.41 euro), respectiv 2090,84 RON (438,7*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 4.000 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 164 euro (4.000*10%x 0.41 euro), respectiv 781,62 RON (164*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 10.000 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 410 euro (10.000*10%x0.41 euro), respectiv 1.954,06 RON (410*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 13.800 m.p, situat în tarlaua x/2, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 565,8 euro (13.800*10%x0.41 euro), respectiv 2696,60 RON (565,8*4,766); cotei părți de 10% din terenul în suprafața de 29.800 m.p, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 1 221,8 euro (29.800*10%x 0.41 euro), respectiv 5.823,10 RON (1221,8*4,766); cotei părți de 16,66% din terenul în suprafața de 10.000 m.p, situat în tarlaua x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 683,06 euro (10.000*16,66%x 0.41 euro), respectiv 3.255,46 RON (683,06*4,766); cotei părți de 16,66% din terenul în suprafața de 15.000 m.p, situat în tarlaua x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 1024,59 euro (15.000*16,66%x 0.41 euro), respectiv 4.883,20 RON (1024,59*4,766); cotei părți de 16,66% din terenul în suprafața de 7.500 m.p, situat în tarlaua x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 512,3 euro (7.500*16,66%x 0.41 euro), respectiv 2.441,60 RON (512,3*4,766); cotei părți de 16,66% din terenul în suprafața de 12.200 m.p, situat în tarlaua x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 833,33 euro (12.200*16,66%x0.41 euro), respectiv 3.971,67 RON (833,33*4,766); cotei părți de 16,66% din terenul în suprafața de 15.300 m.p, situat în tarlaua x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 1.045,08 euro (15.300*16,66%x0.41 euro), respectiv 4.980,86 RON (1045,8*4,766); cotei părți de 16,66% din terenul în suprafața de 18.000 m.p, situat în tarlaua x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 1229,51 euro (18.000*16,66%x0.41 euro), respectiv 5.859,84 RON (1229,51*4,766); cotei părți de 16,66% din terenul în suprafața de 20.000 m.p, situat în tarlaua x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 1366,12 euro (20.000*16,66%x0.41 euro), respectiv 6.510,93 RON (1366,12*4,766); cotei părți de 25% din terenul în suprafața de 14.800 m.p, situat în tarlaua x/3, parcela x, aflat în extravilanul comunei Iepurești, jud. Giurgiu, valoarea cotei părți din terenul ce revine suspectului A. fiind de 1517 euro (14.800*25%x0.41 euro), respectiv 7.230,02 RON (1517*4,766); cotei părți din suprafața totală de 11.500 mp teren categoria de folosință pășune, situată în extravilanul Com. Merișani, punctul "Plaiul Oii", Tarla 19, Parcela 585, jud. Argeș, număr cadastral x, valoarea terenului fiind de 11.500 RON; cotei părți din suprafața totală de 806 mp teren neproductiv, situată în extravilanul Com. Arefu, punctul "Cumpăna", jud. Argeș, număr cadastral x, valoarea terenului fiind de 403 RON (806 m.p.*0,5 RON/m.p.); cotei părți din suprafața totală de 61,7 mp teren neproductiv DRUM, situată în extravilanul Com. Arefu, punctul "Cumpăna", jud. Argeș, număr cadastral x, valoarea terenului fiind de 30,85 RON (61,7 m.p.*0,5 RON/m.p.); cotei părți din suprafața totală de 100 mp etajul cabanei, cabană situată în extravilanul Com. Arefu, punctul "Piscu Negru", jud. Argeș, valoarea terenului fiind de 16.000 RON (100 m.p.*160 RON/m.p.); cotei părți din suprafața totală de 54 mp a casei din lemn, construită în anul 1960, situată în Comuna Corbeni, str. x, punctul "Acasă", valoarea acesteia fiind de 16.200 RON (54 m.p.*300 RON/m.p.); cotei părți din suprafața totală de 2.378 mp teren FÂNEAȚĂ, situată în extravilanul Com. Corbeni, punctul "Predeal", jud. Argeș, valoarea terenului fiind de 7.134 RON (2.378 m.p.*3 RON/m.p.); cotei părți din suprafața totală de 10.171 mp teren PĂȘUNE, situată în intravilanul Com. Corbeni, punctul "Acasă", jud. Argeș, valoarea acesteia fiind de 10.171 RON (10.171 m.p.*1 leu/m.p.); cotei părți din suprafața totală de 254 mp teren curți construcții, situată în intravilanul Com. Corbeni, punctul "Acasă", jud. Argeș, valoarea acesteia fiind de 1.778 RON (254 m.p.*7 RON/m.p.); cotei părți din suprafața totală de 11.237 mp teren FÂNEAȚĂ, situată în extravilanul Com. Corbeni, str. x, valoarea acesteia fiind de 11.237 RON (11.237 m.p.*1 leu/m.p.); cotei părți din suprafața totală de 5.000 mp teren FÂNEAȚĂ, situată în extravilanul Com. Corbeni, str. x, valoarea acesteia fiind de 5.000 RON (5.000 m.p.*1 leu/m.p.); cotei părți din suprafața totală de 4.096 mp teren FÂNEAȚĂ, situată în intravilanul Com. Valea Iașului, sat Uleiului, cu numărul cadastral x, valoarea acesteia fiind de 12.288 RON (4.096 m.p.*3 RON/m.p.); cotei părți din suprafața totală de 4.757 mp teren LIVEZI, situată în extravilanul Mun. Curtea de Argeș, punctul "Râpa de Vorbă" cu numărul cărții funciare și numărul cadastral: x, valoarea acesteia fiind de 9.514 RON (4.757 m.p.*2 RON/m.p.); cotei părți din suprafața totală de 697 mp teren PĂȘUNE, situată în extravilanul Mun. Curtea de Argeș, punctul "Râpa de Vorbă" cu numărul cărții funciare și numărul cadastral: x, valoarea acesteia fiind de 1.394 RON (697 m.p.*2 RON/m.p.); cotei părți din suprafața totală de 3.851 mp teren LIVADĂ, situată în intravilanul Mun. Curtea de Argeș, punctul "La Cișmea cu numărul cărții funciare:85864 și numărul cadastral: x, valoarea acesteia fiind de 11.553 RON (3851m.p.* 3 RON/m.p.), până la concurența sumei de 325.879 RON .

În baza art. 275 alin. (1) pct. 3 lit. b) din C. pen.., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 6000 RON cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 4.803,15 RON reprezintă cheltuieli aferente fazei de urmărire penală.

Ca situație de fapt, s-a reținut că fapta inculpatului A., care, în calitatea sa de director al S.C. HIDROELECTRICA S.A. - Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, la data de 01.06.2012, a încălcat, dispozițiile art. 22 alin. (1) și alin. (2) din Legea 500/2002, privind obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale, fiind de altfel răspunzător și de angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate și aprobate, potrivit prevederilor art. 21 din Legea nr. 500/2002, prin aceea că: a semnat, în mod direct, alături de martora B., ordinul de plată nr. x/01.06.2012 și a asigurat decontarea către S.C. FILIALA PENTRU REPARAȚII ȘI SERVICII HIDROSERV CURTEA DE ARGEȘ S.A. a sumei de 173.781,06 RON din factura seria x.CAA nr. x/30.04.2012, reprezentând plată parțială din suma totală de 293.326,52 RON aferentă situației de plată cu nr. x privind "confecționare și montare scară acces priză energetică baraj" Vâlsan, asumându-și la momentul plății, în justificarea acesteia, caracterul nereal al facturii seria x.CAA nr. x/30.04.2012 și al centralizatorului de devize financiare numai prin prisma situației de plată cu nr. x privind "confecționare și montare scară acces priză energetică baraj", documente ce atestau în fals că scara s-ar fi realizat (scriptic) la Barajul Vâlsan, aceasta fiind realizată în fapt la barajul Vidraru, pe corpul său de proprietate, din dispoziția și sub coordonarea sa, prejudiciind prin plata din 01.06.2012, S.C. HIDROELECTRICA S.A. cu suma de 173.781,06 RON, sumă ce s-a constituit în folos necuvenit pentru inculpatul A.; a semnat, în mod direct, alături de martora C., ordinul de plată nr. x/25.05.2012 și a asigurat decontarea către S.C. D. S.R.L. a sumei de 32.552,48 RON din factura seria nr. x/14.05.2012, cunoscând că tema de proiectare nu era necesară și că respectiva scară era deja realizată la barajul Vidraru și pe corpul său de proprietate, din dispoziția și sub coordonarea sa, prejudiciind S.C. HIDROELECTRICA S.A. cu suma de 32.552,48 RON ce s-a constituit în folos necuvenit pentru inculpatul A., constituie infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 13

2

din Lg. 78/2000 modif. cu rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) și cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului A., care, în calitatea sa de director al S.C. HIDROELECTRICA S.A. - Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, deși cunoștea caracterul nereal al mențiunilor din factura seria x.CAA nr. x/30.04.2012, din centralizatorul de devize financiare prin prisma situației de plată nr. x privind "confecționare și montare scară de acces la priza energetică a barajului" Vâlsan, documente ce atestau în fals că scara s-ar fi realizat (scriptic) la Barajul Vâlsan, aceasta fiind realizată în fapt la barajul Vidraru, pe corpul său de proprietate, din dispoziția și sub coordonarea sa, a determinat, la data de 16.05.2012, pe martora B. și pe martorul E., să comită, fără vinovăție, prin încălcarea dispozițiilor art. 10 alin. (3) și alin. (4) din O.G. nr. 119/1999, un abuz în serviciu, la momentul la care au acordat vizele de acceptare la plată și de control financiar preventiv pe factura seria x.CAA nr. x/30.04.2012, factură fiind însoțită de documente false (centralizatorul de devize financiare prin prisma situației de plată nr. x și situația de plată nr. x privind "confecționare și montare scară de acces la priza energetică a barajului" Vâlsan), vize ce au determinat, la data de 17.05.2012, introducerea acestei facturi, de către F. din cadrul S.C. HIDROELECTRICA S.A., într-un circuit de compensare, prin ordinul de compensare seria x nr. x și stingerea datoriei de 211.280,73 RON către S.C. FILIALA PENTRU REPARAȚII ȘI SERVICII HIDROSERV CURTEA DE ARGEȘ S.A., prejudiciind astfel S.C. HIDROELECTRICA S.A. cu suma de 211.280,73 RON ce s-a constituit în folos necuvenit pentru inculpatul A., constituie participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. și ped. de art. 52 alin. (3) din C. proc. pen. rap. la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 modif. cu rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.. Ambele infracțiuni au fost săvârșite în concurs real, fiind aplicabile dispozițiile art. 38 lin. 1 din C. pen.

Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA ST Pitești și inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 409/A din data de 14 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești și de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 102/24.03.2023 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2020.

S-a constatat că inculpatul a depus la dispoziția instanței suma de 331.879 RON, în subcontul deschis la G. S.A., potrivit art. 27 alin. (3) din Legea nr. 318/2015 pe numele A., cu următoarele coordonate: A. - IBAN: x, urmând ca suma de 331.879 RON să fie folosită pentru plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuieli judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Decizia penală nr. 409/A din data de 14 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a fost comunicată către Direcția Națională Anticorupție la data de 21.05.2024, părții civile SPEEH Hidroelectrica S.A. la data de 20.05.2024 și inculpatului A. la data de 17.05.2024, prin afișare (plus 7 zile de la afișare 24.05.2024).

Pentru inculpatul A. termenul s-a împlinit la data de 24.06.2024, în conformitate cu art. 269 alin. (2) și (4) din C. proc. pen.

Împotriva deciziei penale nr. 409/A din data de 14 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs în casație inculpatul A. la data de 17.06.2024.

Cererea de recurs în casație a fost comunicată către Direcția Națională Anticorupție la data de 20.06.2024 și părții civile SPEEH Hidroelectrica S.A. la data de 01.07.2024.

În cuprinsul cererii de recurs în casație formulată, inculpatul A. a invocat cazul de recurs în casație prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, precizând că recursul în casație vizează atât latura penală, cât și latura civilă.

În motivarea cererii, în esență, inculpatul a reiterat aceleași apărări invocate cu ocazia soluționării pe fond a cauzei, cât și în apel, arătând că prin conduita ilicită imputată nu se poate reține întrunirea elementelor de tipicitate obiectivă a infracțiunilor deduse judecății, în sensul în care, pe de o parte, dispozițiile Legii nr. 500/2022 nu sunt aplicabile în speța de față, iar, pe de altă parte, prin fapta imputată acestuia nu a fost cauzată nicio pagubă în patrimoniul părții civile S.C. HIDROELECTRICA.

Pentru a putea fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, cât și a infracțiunii de participație improprie la abuz în serviciu, pe lângă încălcarea legislației primare invocate în rechizitoriu, trebuie îndeplinită o cerință esențială, respectiv aceea ca, prin încălcarea legislației primare invocate, să se fi cauzat o pagubă. Or, în prezenta cauza, nu poate fi reținută producerea unei pagube în patrimoniul Hidroelectrica, având în vedere că potrivit legislației civile, scara a fost edificată pe terenul Hidroelectrica și doar o suprafață de 4 mp din terenul inculpatului a fost ocupată de această scară, ca urmare a aspectelor de ordin tehnic ce nu au permis realizarea scării într-un alt mod.

De asemenea, nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 cu referire la folosul necuvenit reținut a fi obținut de către inculpa, în speță, folosul necuvenit a fost reprezentat de sumele de bani plătite unor terți, ceea ce este imposibil, cu atât mai mult cu referire la suma plătită către proiectantul scării, S.C. D. S.R.L., dat fiind că s-a reținut că proiectul nu era util pentru edificarea scării.

A solicitat inculpatul admiterea recursului în casație, casarea în tot a deciziei penale nr. 409/A din 14 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2020, desființarea sentinței penale nr. 102/24.03.2023 pronunțată de Tribunalul Argeș, cu consecința pronunțării unei soluții de achitare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. și de respingere a acțiunii civile formulate de partea civilă.

În cauză, la data de 26.06.2024, au fost depuse concluzii scrise de către Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Pitești.

În esență, s-a susținut că se poate constata că instanța de apel a făcut propriul examen al întrunirii elementelor de tipicitate obiectivă a infracțiunii dedusă judecății, arătând motivat de ce în raport de situația de fapt reținută în cauză sunt incidente dispozițiile art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/1999, în sensul în care norma juridică precitată instituie în sarcina persoanelor care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public aceleași obligații pe care le instituie disp. art. 21 și art. 22 din Legea nr. 500/2002 în sarcina ordonatorilor de credite. Nu pot fi reținute nici criticile inculpatului legate de împrejurarea că în acuzare nu s-ar face referire la aceste dispoziții legale, în condițiile în care, atât actul de inculpare, cât și actul de sesizare, fac referire la art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/1999, atunci când se indică legislația încălcată prin conduita ilicită a inculpatului. Deși se acreditează de către inculpat ideea conform căreia faptele imputate acestuia nu ar fi generat vreo pagubă în dauna părții civile, instanța de apel a statuat în mod definitiv că prin acțiunile sale ilicite, constând în efectuarea nelegală, în maniera mai sus descrisă, a unor plăți inculpatul a produs o pagubă materială S.C. HIDROELECTRICA S.A. în sumă de 293.326,52 RON și în sumă de 32.552,48 RON.

Față de cele de mai sus, s-a apreciat că, deși se invocă în susținerea cererii dispozițiile art. 438 pct. 7 din C. proc. pen., din motivarea cererii reiese că această invocare este pur formală, argumentele aduse se circumscriu doar formal cazului de casare indicat în cererea de recurs în casație.

În prezenta cauză, recurentul a precizat că cererea de recurs în casație vizează și latura civilă a cauzei și este întemeiată în drept pe cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. referitor la condamnarea sa nelegală, pe latură civilă, la plata sumei de 325.879 RON, reprezentând despăgubiri materiale, către partea civilă S.P.E.E.H. HIDROECTRICA S.A.

Având în vedere motivul de casare invocat, se poate constata că în realitate, pe de o parte, nu a existat o hotărâre de condamnare a inculpatului, astfel încât acesta să se poată prevala de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., iar pe de altă parte, pe calea recursului în casație, nu se poate proceda reanalizarea circumstanțelor comiterii faptelor și o reinterpretare a probelor administrate, pentru a se constata dacă sunt sau nu incidente prevederile legale în materia răspunderii civile delictuale, întrucât Înalta Curte de casație și Justiție examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 438 din C. proc. pen. și verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate, astfel că aspectele privind netemeinicia nu pot fi analizate în calea de atac a recursului în casație.

Așa fiind, în temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., s-a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A., iar în subsidiar, dacă cererea de recurs în casație va fi admisă în principiu, în temeiul art. 448 pct. (l) C. proc. pen., respingerea recursului în casație ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală.

În cauză, la data de 11.07.2024, partea civilă SPEEH Hidroelectrica S.A. a depus concluzii scrise și s-a susținut, în esență, că profitând de atribuțiile ce i le conferă funcția deținuta, inculpatul a demarat lucrările de edificare a unei scări metalice, în lipsa unui proiect de execuție și a autorizației de construire, în imediata apropiere a barajului Vidraru, costurile fiind asigurate prin schimbarea destinației sumei de bani alocata lucrărilor de mentenanță propus a fi executate la Centrala Hidroelectrica Valsan. Hidroelectrica s-a constituit parte civilă în dosarul penal nr. x/2020 pentru recuperarea prejudiciului în valoare totală de 325.879 RON, prejudiciu recuperat în totalitate. Totodată, în zona de siguranță și protecție a lacului de acumulare Vidraru, conform avizului proiectantului - ISPH S.A. nr. 14298 din 06.11.1957, se interzice "amplasarea și realizarea oricărei construcții provizorii sau definitive".

După rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 102/24.03.2023, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr. x/2020, prin decizia penală nr. 409/A din 14.05.2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, Hidroelectrica a început demersurile pentru demolarea scării, inclusiv notificarea inculpatului A. pentru dezafectarea/demolarea scării respective (Notificarea nr. x/02.07.2024). Scara, așa cum corect instanța a constatat, nu are nicio utilitate pentru Hidroelectrica, accesul cât și primele 14 trepte sunt pe proprietatea privata a inculpatului, fapt care îngreunează accesul salariaților Hidroelectrica.

În data de 20.05.2021, prin adresa nr. x (atașata), Hidroelectrica a blocat accesul tuturor persoanelor, inclusiv salariaților Hidroelectrica, prin montarea unei porți metalice încuiată cu lacăt, care blochează accesul pe respectiva scara.

În concluzie, în considerarea argumentelor expuse mai sus, s-a solicitat respingerea recursului în casație ca neîntemeiat.

Judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilității cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., la data de 24.09.2024.

Prin încheierea din 24 septembrie 2024, s-a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 409/A din data de 14 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020. S-a trimis cauza Completului 2, în compunere de 3 judecători. S-a acordat termen la data de 5 noiembrie 2024, cu citarea inculpatului A. și a intimatei parte civilă SPEEH Hidroelectrica S.A. .

Procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte a constatat că cererea de recurs în casație formulată inculpatul A. a fost introdusă în termenul legal prevăzut de art. 435 din C. proc. pen. și îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 434 din C. proc. pen., hotărârea recurată nefăcând parte din categoria celor care nu pot fi atacate cu recurs în casație.

Din examinarea cererii de recurs în casație rezultă și îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 436 alin. (1) și (6) din C. proc. pen., precum și a cerințelor de formă prevăzute la art. 437 alin. (1) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menționate numele și prenumele inculpatului A., hotărârea care se atacă decizia penală nr. 409/A din 14.05.2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, domiciliul, precum și semnătura apărătorului ales, avocat H., cu împuternicire avocațială aflată la fila x.

În continuare, procedând, în aceste coordonate de principiu, la verificarea respectării dispozițiilor art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., Înalta Curte a constatat că recurentul și-a întemeiat, în drept, cererea de recurs în casație pe dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

În cauză, s-a constatat că prima instanță a reținut art. 396 alin. (8) din C. proc. pen. "Dacă inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 și se constată că nu sunt incidente cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a) - d), instanța de judecată pronunță încetarea procesului penal. În fața instanței de apel, inculpatul a solicitat continuarea procesului penal, apreciind că soluția primei instanțe prin care se reține că nu se impune achitarea inculpatului, așa cum s-a solicitat de către acesta, dispunându-se și admiterea acțiunii civile, este netemeinică și nelegală.

Prin urmare, având în vedere motivele de recurs în casație formulate rezultă că argumentele dezvoltate, ce vizează greșita condamnare pentru o faptă ce nu este prevăzută de legea penală, întrucât nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunii deduse judecații și având în vedere că inculpatul a solicitat continuarea procesului penal potrivit art. 18 din C. proc. pen., fila x din decizie, s-a apreciat că argumentele se circumscriu cazurilor prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 și pct. 8 din C. proc. pen., neputând fi circumscrise cazurilor de casare motivele invocate ce vizează latura civilă a cauzei.

Examinând recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 409/A din data de 14 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 433 din C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție este obligată să verifice, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar, conform art. 447 din C. proc. pen., pe această cale instanța examinează exclusiv legalitatea deciziei recurate.

Se constată, astfel, că recursul în casație este o cale extraordinară de atac, prin care sunt supuse verificării hotărâri definitive care au intrat în autoritatea de lucru judecat, însă, numai în cazuri anume prevăzute de lege și exclusiv pentru motive de nelegalitate, strict circumscrise dispozițiilor art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

Drept urmare, chestiunile de fapt analizate de instanța de fond și/sau apel intră în puterea lucrului judecat și nu pot face obiectul cenzurii Înaltei Curți învestită cu judecarea recursului în casație, fiind obligatoriu ca motivele de casare prevăzute limitativ de lege și invocate de recurent să se raporteze exclusiv la situația factuală și elementele care au circumstanțiat activitatea imputată astfel cum au fost stabilite prin hotărârea atacată, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză.

Astfel, calea de atac extraordinară a recursului în casație nu presupune examinarea unei cauze sub toate aspectele, ci doar controlul legalității hotărârii atacate, respectiv al concordanței acesteia cu regulile de drept aplicabile, însă exclusiv din perspectiva motivelor prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., având, așadar, ca scop exclusiv sancționarea deciziilor neconforme cu legea materială și procesuală și nicidecum judecarea propriu-zisă a procesului penal prin reaprecierea faptelor și a vinovăției persoanei condamnate/achitate.

Prin limitarea cazurilor în care poate fi promovată, această cale extraordinară de atac tinde să asigure echilibrul între principiul legalității și principiul respectării autorității de lucru judecat, legalitatea hotărârilor definitive putând fi examinată doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casație să poată fi invocate și, corespunzător, să poată fi analizate de către Înalta Curte de Casație și Justiție orice încălcări ale legii, ci numai cele pe care legiuitorul le-a apreciat ca fiind importante.

Conform art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., hotărârile definitive sunt supuse casării dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală. Prin sintagma "fapta nu este prevăzută de legea penală" legiuitorul a avut în vedere atât lipsa incriminării (neprevederea faptei ca infracțiune sau lipsa de tipicitate a faptei în sensul că nu corespunde modelului abstract de incriminare, fiind incident alt tip de răspundere, după caz, civilă, contravențională, materială sau disciplinară), cât și situația în care lipsesc anumite elemente constitutive ale infracțiunii.

În aceste coordonate de principiu, evaluând prezenta cale de atac, Înalta Curte constată că aceste considerații sunt valabile și cu privire la cazul de recurs prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., invocat de inculpatul A. ce a susținut, în esență, prin conduita ilicită imputată nu se poate reține întrunirea elementelor de tipicitate obiectivă a infracțiunilor deduse judecății, în sensul că dispozițiile Legii nr. 500/2022 nu sunt aplicabile în speța de față, norma juridică precitată instituie în sarcina persoanelor care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public aceleași obligații pe care le instituie disp. art. 21 și art. 22 din Legea nr. 500/2002 în sarcina ordonatorilor de credite., iar, pe de altă parte, prin fapta imputată acestuia nu a fost cauzată nicio pagubă în patrimoniul părții civile S.C. HIDROELECTRICA.

Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (1)-(4) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice este stabilit în mod concret rolul ordonatorului de credite în repartizarea creditelor de angajament și a creditelor bugetare, respectiv acela de a angaja cheltuieli în limita creditelor de angajament repartizate și de utilizare a acestora numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale. De asemenea, art. 22 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 stabilește că ordonatorii de credite au obligația de a angaja cheltuieli în limita creditelor de angajament și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale. Alin. 2 al aceluiași articol 22 prevede faptul că ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de: a) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament și creditelor bugetare repartizate și aprobate potrivit prevederilor art. 21; c) angajarea și utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament și creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;

La art. 23 și art. 24 din Legea nr. 500/2002, s-a prevăzut faptul că acțiunea de control financiar preventiv și auditul intern se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public și sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu, angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice fiind aprobată de ordonatorul de credite, iar plata acestora urmând a se efectua de către conducătorul compartimentului financiar-contabil/persoana responsabilă cu efectuarea plății, numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu și a controlului financiar preventiv delegat, după caz, potrivit dispozițiilor legale.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 500/2002, prezenta lege stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice, precum și responsabilitățile instituțiilor publice implicate în procesul bugetar. Dispozițiile prezentei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării și raportării: a) bugetului de stat; b) bugetului asigurărilor sociale de stat; c) bugetelor fondurilor speciale; d) bugetului trezoreriei statului; e) bugetelor instituțiilor publice autonome; f) bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz; g) bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii; h) bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice; bugetului fondurilor externe nerambursabile. De asemenea, în conformitate cu disp. art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, instituții publice - denumire generică ce include Parlamentul, Administrația Prezidențială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituțiile publice autonome, precum și instituțiile din subordinea/coordonarea acestora, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2);

Având în vedere dispozițiile anterior menționate, Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile inculpatului, întrucât pe de o parte, în rechizitoriu se face referire la dispozițiile art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/1999 la capitolul III - Legislație încălcată, iar pe de altă parte, dispozițiile art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/1999 instituie în sarcina persoanelor care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public aceleași obligații pe care le instituie disp. art. 21 și 22 din Legea nr. 500/2002 în sarcina ordonatorilor de credite, dispoziții ce au fost anterior redate.

În sarcina inculpatului A. s-a reținut că, în calitatea sa de director al S.C. HIDROELECTRICA S.A. - Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, la data de 01.06.2012, a încălcat, dispozițiile art. 22 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 500/2002, privind obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale, fiind de altfel răspunzător și de angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate și aprobate, potrivit prevederilor art. 21 din Legea 500/2002, prin aceea că: - a semnat, în mod direct, alături de martora B., ordinul de plată nr. x/01.06.2012 și a asigurat decontarea către S.C. FILIALA PENTRU REPARAȚII ȘI SERVICII HIDROSERV CURTEA DE ARGEȘ S.A. a sumei de 173.781,06 RON din factura seria x.CAA nr. x/30.04.2012, reprezentând plată parțială din suma totală de 293.326,52 RON aferentă situației de plată cu nr. x privind "confecționare și montare scară acces priză energetică baraj" Vâlsan, asumându-și la momentul plății, în justificarea acesteia, caracterul nereal al facturii seria x.CAA nr. x/30.04.2012 și al centralizatorului de devize financiare numai prin prisma situației de plată cu nr. x privind "confecționare și montare scară acces priză energetică baraj", documente ce atestau în fals că scara s-ar fi realizat (scriptic) la Barajul Vâlsan, aceasta fiind realizată în fapt la barajul Vidraru, pe corpul său de proprietate, din dispoziția și sub coordonarea sa, prejudiciind prin plata din 01.06.2012, S.C. HIDROELECTRICA S.A. cu suma de 173.781,06 RON, sumă ce s-a constituit în folos necuvenit pentru inculpatul A.,; a semnat, în mod direct, alături de martora C., ordinul de plată nr. x/25.05.2012 și a asigurat decontarea către S.C. D. S.R.L. a sumei de 32.552,48 RON din factura seria nr. x/14.05.2012, cunoscând că tema de proiectare nu era necesară și că respectiva scară era deja realizată la barajul Vidraru și pe corpul său de proprietate, din dispoziția și sub coordonarea sa, prejudiciind S.C. HIDROELECTRICA S.A. cu suma de 32.552,48 RON ce s-a constituit în folos necuvenit pentru inculpatul A., fapte ce constituie infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 modif. cu rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) și cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

În calitatea sa de director al S.C. HIDROELECTRICA S.A. - Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, deși cunoștea caracterul nereal al mențiunilor din factura seria x.CAA nr. x/30.04.2012, din centralizatorul de devize financiare prin prisma situației de plată nr. x privind "confecționare și montare scară de acces la priza energetică a barajului" Vâlsan, documente ce atestau în fals că scara s-ar fi realizat (scriptic) la Barajul Vâlsan, aceasta fiind realizată în fapt la barajul Vidraru, pe corpul său de proprietate, din dispoziția și sub coordonarea sa, a determinat, la data de 16.05.2012, pe martora B. și pe martorul E., să comită, fără vinovăție, prin încălcarea dispozițiilor art. 10 alin. (3) și alin. (4) din O.G. nr. 119/1999, un abuz în serviciu, la momentul la care au acordat vizele de acceptare la plată și de control financiar preventiv pe factura seria x.CAA nr. x/30.04.2012, factură fiind însoțită de documente false (centralizatorul de devize financiare prin prisma situației de plată nr. x și situația de plată nr. x privind "confecționare și montare scară de acces la priza energetică a barajului" Vâlsan), vize ce au determinat, la data de 17.05.2012, introducerea acestei facturi, de către F. din cadrul S.C. HIDROELECTRICA S.A., într-un circuit de compensare, prin ordinul de compensare seria x nr. x și stingerea datoriei de 211.280,73 RON către S.C. FILIALA PENTRU REPARAȚII ȘI SERVICII HIDROSERV CURTEA DE ARGEȘ S.A., prejudiciind astfel S.C. HIDROELECTRICA S.A. cu suma de 211.280,73 RON ce s-a constituit în folos necuvenit pentru inculpatul A., constituie participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. și ped. de art. 52 alin. (3) din C. pen. rap. la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 modif. cu rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen.

În ceea ce privește critica formulată în sensul că prin faptele imputate acestuia nu ar fi generat vreo pagubă în dauna părții civile, Înalta Curte reține că prima instanță a constatat întrunirea cumulativa a condițiilor necesare antrenării răspunderii civile delictuale, a admis acțiunea civilă formulata de partea civila S.P.E.E.H. HIDROECTRICA S.A. și a fost obligat inculpatul A. la plata către aceasta a sumei 325.879 RON, despăgubiri materiale, iar instanța de apel a constatat că inculpatul a depus la dispoziția instanței suma de 331.879 RON, suma ce urmează să fie folosită pentru plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare.

Înalta Curte subliniază că ceea ce s-a invocat de recurentul-inculpat ca temei al incidenței dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. vizează, în esență, faptul că în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal, în condițiile în care, prioritar, se impunea achitarea inculpatului, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., fapta nu este prevăzută de legea penală.

Prin urmare, raportat la motivele prezentate de inculpat prin cererea de recurs în casație, Înalta Curte reține că, deși se invocă chestiuni de drept, în realitate, se contestă existența faptelor. Or, în cauză s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A., în baza art. 396 alin. (8) C. proc. pen. cu ref. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. și art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen.

Pentru considerentele prezentate, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 409/A din data de 14 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., recurentul-inculpat va fi obligat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 409/A din data de 14 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020.

Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05 noiembrie 2024.