ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 52/F din data de 26 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022, îndreptată prin încheierea penală din data de 20 iunie 2022, s-a dispus următoarele:
În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. cu referire la art. 153 alin. (1) raportat la art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. și abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen.
În temeiul art. 19, art. 25 alin. (1) și (5) raportat la art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 998 din C. civ. 1865 s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. B. S.A. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.643.144,91 RON [din care suma de 478.212,13 RON reprezentând lipsa de folosința a sumei de 2.665.654,90 de RON, în perioada 21.02.2012 - 03.06.2013, constituită din dobânda legală în valoare de 316.940,01 RON și din actualizarea cu indicele inflației în valoare de 161.272,12 RON; suma de 310.429,13 RON, reprezentând lipsa de folosință a sumei de 2.296.944,44 RON, în perioada 21.02.2012 - 09.01.2013, constituită din dobânda legală în valoare de 188.696,38 RON și din actualizarea cu indicele inflației în valoare de 121.732,75 RON; suma de 528.154,28 RON, pe care inculpatul A. a reținut-o și distribuit-o în mod nelegal către contul său cu titlu de onorariu executor (419.864,28 RON) și către contul expertului contabil C. cu titlu de onorariu expert (108.290 RON); suma de 326.349,38 RON, reprezentând lipsa de folosință a sumei de 528.154,28 de RON, în perioada 09.01.2013 - 10.07.2020 (data întocmirii raportului suplimentului de expertiză), constituită din dobânda legală în valoare de 262.337,12 RON și din actualizarea cu indicele inflației în valoare de 64.012,26 RON].
În baza art. 397 alin. (2) din C. proc. pen., în vederea acoperii cheltuielilor judiciare și a reparării pagubei, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor imobile aparținând inculpatului A. până la concurența sumei totale de 1.652.144,91 RON, respectiv: locuință cu regim de înălțime P+M cu bazin vidanjabil și piscină situată în comuna Drăganu, sat Drăganu-Olteni, nr. 77, în suprafață de 356 mp, an de construire 2011, cu o valoare de impunere de 234.960 RON; teren în suprafață de 3.153 mp cu numărul cadastral x, situat în comuna Drăganu, sat Drăganu-Olteni, jud. Argeș; teren în suprafață de 417 mp cu numărul cadastral x, situat în comuna Drăganu, sat Drăganu-Olteni, jud. Argeș; teren în suprafață de 1.401 mp cu numărul cadastral x, situat în comuna Drăganu, sat Drăganu-Olteni, jud. Argeș; teren în suprafață de 1.058 mp cu numărul cadastral x, situat în comuna Drăganu, sat Drăganu-Olteni, jud. Argeș.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a reținut că prin rechizitoriul nr. x/2013 din data de 18.12.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul teritorial Pitești s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
A. pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. și abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
D. pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu producerea de consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. și spălarea banilor, în varianta ascunderii ori disimulării adevăratei naturi, a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni, faptă prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
Prin același rechizitoriu s-a mai dispus clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz de încredere, prevăzută de art. 238 din C. pen., înșelăciune, prevăzută de art. 244 din C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 din C. pen. și uz de fals, prevăzută de art. 323 din C. pen., referitor la faptele presupus a fi săvârșite de executorul judecătoresc E., precum și clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019, cu aplic art. 5 alin. (1) din C. pen.
În fapt, s-a reținut că la data de 14.01.2010 un număr de 114 creditori, salariați sau foști salariați ai S.C. B. S.A. (fostă S.C. F.), prin avocat G. din Baroul Argeș, au formulat cerere de executare silită la B.E.J. A., având ca obiect titlul executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 162/CM/30.01.2009 a Tribunalului Argeș, secția civilă, fiind constituit Dosarul de executare nr. x/2010.
Din actele dosarului de executare silită a rezultat că B.E.J. A. nu a solicitat instanței competente încuviințarea executării, așa cum dispuneau normele prevăzute de vechiul C. proc. civ. în vigoare la momentul formulării cererii de executare și, contrar dispozițiilor legale, a efectuat acte de executare.
Din Adresa nr. x/28.01.2020 a Judecătoriei Pitești, s-a reținut faptul că în perioada ianuarie 2010 - martie 2010 pe rolul Judecătoriei Pitești nu au fost înregistrate cereri formulate de B.E.J. A. pentru încuviințarea executării silite în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 162/CM/30.01.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă în Dosarul nr. x/2008. Astfel, s-a constatat că inculpatul a A. a încălcat dispozițiile art. 3731 alin. (1) din vechiul C. proc. civ.
În cadrul Dosarului de executare nr. x/2010, s-a constatat că executorul a numit expert contabil pe numitul C. pentru efectuarea unor expertize contabile în vederea determinării sumelor cuvenite fiecăruia dintre cei 114 creditori, rapoartele de expertiză fiind întocmite și depuse la B.E.J. A. la data de 21.01.2010, iar pentru fiecare dintre cei 114 creditori expertul a stabilit suma de 18.919,88 RON ca și drepturi de executat, la care s-au adăugat cheltuieli determinate în faza de executare, pentru fiecare expertiză contabilă efectuată, expertul emițând factură cu suma de 595 RON, reprezentând onorariul expertului contabil (total 67.830 RON).
Ulterior depunerii rapoartelor de expertiză, s-a reținut că inculpatul A. a întocmit 114 procese-verbale prin care a stabilit, pentru fiecare creditor în parte, cheltuieli de executare silită în cuantum de 4.462,97 RON, în sarcina debitorului S.C. B. S.A., constituite din 416,5 RON - onorariu avocat, 595 RON - onorariu expert, 2.251,47 RON - cheltuieli executor și 1200 RON cheltuieli - conform art. 371 din vechiul C. proc. civ.
De asemenea, s-a constatat că la data de 22.01.2010, după 8 zile de la data solicitării de către creditori a executării silite, inculpatul A. a întocmit un proces-verbal prin care a determinat debitul și cheltuielile ocazionate cu executarea silită în Dosarul de executare nr. x/2010, stabilind un cuantum total de 2.665.654,90 RON, constituit din: taxă de timbru 10 RON, onorariu executor 256.667,58 RON, cheltuieli de executare în sumă de 136.800 RON, conform art. 3717 din vechiul C. proc. civ., Ordinului nr. 2550/2006 și Hotărârii nr. 2/2007 a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, onorariu expert contabil 67.830 RON, onorariu avocat 47.481 RON și debit principal în sumă de 2.156.866,32 RON.
După stabilirea acestor sume, la data de 22.01.2010, inculpatul A. a emis ordonanțe de înființare a popririi pe conturile debitorului S.C. B. S.A. aflate la mai multe instituții bancare, până la concurența sumei de 2.665.654,90 RON și a înștiințat debitorul privire la măsura de înființare a popririi.
La data de 13.04.2010, printr-o cerere formulată de avocat G. în numele unui număr de 556 de persoane, printre care și cei 114 creditori din Dosarul de executare nr. x/2010, s-a solicitat B.E.J. A. încetarea executării silite a titlului executoriu constând în Sentința nr. 162/CM/30.01.2009 a Tribunalului Argeș, secția civilă, întrucât aceștia renunță la executare, conform art. 3715 din vechiul C. proc. civ., solicitându-se ca executorul să înștiințeze și terțul poprit, cererea fiind primită și semnată de inculpatul A., pe cerere fiind aplicată și ștampila biroului de executare. S-a constatat că inculpatul A. a mai fost informat și ulterior cu privire la renunțarea expresă a creditorilor, prin adresele formulate de avocatul G., care au fost primite de inculpat la datele de 08.09.2010 și 28.01.2011.
S-a reținut că inculpatul A. nu a dispus încetarea executării silite, ci dimpotrivă, a efectuat și alte acte de executare, încălcând dispozițiile art. 3715 din vechiul C. proc. civ.
Ca urmare a informării inculpatului A. de către terțul poprit H. S.A. cu privire la existența disponibilului în contul debitorului, inculpatul a solicitat terțului poprit la data de 17.02.2012, după un an și 10 luni de la prima solicitare a creditorilor de încetare a executării, să procedeze la indisponibilizarea sumei și virarea acesteia în contul de consemnațiuni, pentru Dosarul de executare nr. x/2010.
Din verificarea rulajelor conturilor a rezultat că la data de 21.02.2012 H. S.A. a virat din contul aparținând S.C. B. S.A. în contul de consemnațiuni deschis la I. S.A. de B.E.J. A. suma de 2.665.654,90 RON; la data de 20.03.2012 această sumă a fost virată de B.E.J. A. din contul de consemnațiuni în contul deschis la J. S.A. de B.E.J. A.; la data de 06.08.2012, suma a fost virată înapoi de B.E.J. A. din contul deschis la J. S.A. în contul de consemnațiuni deschis la I. S.A.; la data de 03.06.2013 suma a fost virată de B.E.J. A. din contul de consemnațiuni deschis la I. S.A. în contul deschis la J. S.A. de BEJ D., birou de executare silită care a preluat procedura în Dosarul nr. x/2010, printre alte dosare de executare.
S-a constatat că, în perioada 21.02.2012 - 03.06.2013, suma de 2.665.654,90 RON ce aparținea S.C. B. S.A. s-a aflat la dispoziția inculpatului A., societatea comercială fiind lipsită de folosința acestei sume.
La data de 13.06.2013, urmare a excluderii inculpatului A. din profesia de executor judecătoresc, Dosarul de executare nr. x/2010 a fost redistribuit de Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Pitești inculpatului D., executor judecătoresc în cadrul B.E.J. D., și predat sub semnătură în aceeași zi, inculpatul fiind delegat să continue executarea silită în acest dosar, ce a fost înregistrat la B.E.J. D. sub nr. x/2013.
La data de 03.06.2013 suma de 2.872.730,52 RON (din care 2.665.654,90 RON aferentă dosarului de executare 156/2010) a fost virată de B.E.J. A. din contul de consemnațiuni deschis la I. S.A. în contul deschis la J. S.A., aparținând B.E.J. D.
Conform raportului de expertiză tehnică contabilă întocmit în cauză la data de 12.03.2020, s-a constatat că din suma de 2.665.654,90 RON, poprită în cursul procedurii de executare silită în Dosarul de executare nr. x/2010 și rămasă, după tranzacții succesive, în contul de consemnațiuni deschis la I. S.A. de B.E.J. A., nu au fost distribuite sume cu titlu de debit principal, taxe de timbru, onorarii sau cheltuieli de executare pentru acest dosar, până la momentul preluării contului de către B.E.J. D., respectiv data de 14.06.2013. Din mențiunile existente în extrasul rulajului de cont, a reieșit că în perioada 06.08.2012 - 03.06.2012 nu au existat ieșiri din cont corespunzătoare Dosarului de executare nr. x/2010.
În concluzie, s-a constatat că suma de 2.665.654,90 RON, corespunzătoare dosarului de executare nr. 156/2010 a rămas în contul de consemnațiuni al B.E.J. A. până la data de 03.06.2013, când întregul sold al contului a fost virat în contul de consemnațiuni al B.E.J. D.
La datele de 14.06.2013, 14.09.2013 și 22.11.2013, creditorii au înaintat către B.E.J. D., prin avocații G. și K. adrese exprese cu privire la renunțarea la executarea silită formulată anterior.
S-a reținut că prin hotărâri judecătorești pronunțate în Dosarele nr. x/2010 și nr. y/2010, care au avut ca obiect contestații la executare formulate de S.C. B. S.A. împotriva actelor de executare din Dosarul nr. x/2010 (devenit nr. x/2013), hotărâri rămase irevocabile la datele de 03.02.2015 și, respectiv, 27.08.2014, s-a constatat că actele de executare sunt desființate de drept conform art. 3791 din vechiul C. proc. civ. și s-a dispus întoarcerea executării silite prin restituirea sumei poprite către contestatoare. S.C. B. S.A. i-a adus la cunoștința inculpatului D. aceste hotărâri prin adresele din datele de 19.12.2014, 28.05.2015, 08.12.2015, 26.07.2016 și 10.08.2016 și i-a solicitat să restituie creanța de 2.665.654,90 RON, însă inculpatul nu s-a conformat dispozițiilor instanței, comunicând părții civile, în mod nejustificat, prin adresa din 02.08.2016, faptul că nu se poate dispune restituirea sumei întrucât există alte procese pe rol și că executarea silită este suspendată, fapt care nu era real. De asemenea, inculpatul D. a comunicat mai multor creditori din Dosarul de executare nr. x/2010 (devenit nr. x/2013), la solicitarea acestora, faptul că aceștia nu au încasat efectiv sumele de bani din executare și că sumele poprite din contul S.C. B. S.A. s-ar afla încă în contul executorului judecătoresc, preluat de la B.E.J. A.
Inculpatul D., deși era obligat să dispună încetarea executării și restituirea sumei poprite, acesta nu s-a conformat dispozițiilor legale, ci, dimpotrivă, a folosit în interes personal toată suma respectivă. Astfel, conform raportului de expertiză tehnică contabilă întocmit în cauză la data de 12.03.2020, s-a constatat că în perioada 03.06.2013 - 30.10.2014, soldul contului B.E.J. D. în care B.E.J. A. a virat la data de 03.06.2013 suma de 2.872.730,52 RON (din care 2.665.654,90 RON aferentă dosarului de executare 156/2010), s-a diminuat treptat (chiar și în condițiile în care în acest cont s-au mai realizat încasări), prin scoateri succesive ale unor sume din cont (în principal, inculpatul a virat în alt cont al B.E.J. D. suma totală de 5.404.556,84 RON din care a scos apoi în numerar suma de 3.814.640,54 RON și, totodată, a virat suma de 1.224.700 RON în contul său personal), fără o justificare legată de procedura executării silite, soldul contului ajungând la data de 30.10.2014 la suma de numai 7.093,55 RON.
În aceeași perioadă, contul personal al inculpatului, (în care inculpatul a virat din contul B.E.J. D. suma de 1.224.700 RON) a înregistrat mai multe tranzacții de ieșire din cont a unor sume reprezentând "cumpărături", alimentarea contului S.C. L. S.R.L., societate comercială în care, în perioada respectivă, M. (fratele inculpatului) avea calitatea de asociat unic și administrator și, totodată, retrageri de numerar.
S-a reținut astfel că, ulterior datei de 03.06.2013 și până la data de 30.10.2014, suma de 2.872.730,52 RON, primită de inculpatul D. din contul B.E.J. A. la data de 03.06.2013, a fost disipată prin tranzacții succesive de ieșire din cont (viramente către alte conturi de unde sumele au fost scoase de către inculpat în numerar, plăți reprezentând "cumpărături" și transferuri bancare către o societate deținută de către fratele său), întreaga sumă de 2.665.654,90 RON, poprită de la debitorul S.C. B. S.A. în Dosarul nr. x/2013 (fost Dosar de executare nr. x/2010 al B.E.J. A.), transferată la data de 03.06.2013 de inculpatul A. în contul inculpatului D., fiind folosită de acesta din urmă, în interes personal.
Prin același rechizitoriu s-a reținut și că la data de 02.02.2010 un număr de 182 creditori, salariați sau foști salariați ai S.C. B. S.A. (fostă S.C. F.), prin avocat G. din Baroul Argeș, au formulat cerere de executare silită la B.E.J. A., având ca obiect titlul executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 162/CM/30.01.2009 a Tribunalului Argeș, secția civilă, fiind constituit Dosarul de executare nr. x/2010.
Din actele dosarului de executare silită a rezultat că B.E.J. A. nu a solicitat instanței competente încuviințarea executării, așa cum dispuneau normele prevăzute de vechiul C. proc. civ., în vigoare la momentul formulării cererii de executare și, contrar dispozițiilor legale, a efectuat acte de executare.
Prin Adresa nr. x/28.01.2020 a Judecătoriei Pitești, s-a reținut că în perioada ianuarie 2010 - martie 2010 pe rolul Judecătoriei Pitești nu au fost înregistrate cereri formulate de B.E.J. A. de încuviințare a executării silite în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 162/CM/30.01.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, în Dosarul nr. x/2008. Astfel, s-a constatat că inculpatul a A. a încălcat dispozițiile art. 3731 alin. (1) din vechiul C. proc. civ.
În cadrul dosarului de executare nr. 331/2010, executorul a numit expert contabil pe C. pentru efectuarea unor expertize contabile în vederea determinării sumelor cuvenite fiecăruia dintre cei 182 creditori, rapoartele de expertiză fiind întocmite și depuse la B.E.J. A. la data de 01.03.2010, iar pentru fiecare dintre cei 182 creditori expertul a stabilit sume corespunzătoare cuprinse între 3.299,88 RON și 18.919,88 RON ca și drepturi de executat, la care s-au adăugat cheltuieli determinate în faza de executare, pentru fiecare expertiză efectuată, emițând factură cu suma de 595 RON, reprezentând onorariul expertului contabil (total 108.290 RON).
Ulterior depunerii rapoartelor de expertiză, inculpatul A. a întocmit 182 procese-verbale prin care a stabilit, pentru fiecare creditor în parte, cheltuieli de executare silită în sarcina debitorului S.C. B. S.A.
De asemenea, la data de 03.03.2010, la două zile de la data solicitării de către creditori a executării silite, inculpatul A. a întocmit un proces-verbal prin care a determinat debitul și cheltuielile ocazionate cu executarea silită în Dosarul de executare nr. x/2010, stabilind un cuantum total de 2.296.944,44 RON, constituit din: taxă de timbru 10 RON, onorariu executor 201.464,28 RON, cheltuieli de executare în sumă de 218.400 RON, conform art. 3717 din vechiul C. proc. civ., Ordinului nr. 2550/2006 și Hotărârii nr. 2/2007 a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, onorariu expert contabil 108.290 RON, onorariu avocat 75.803 RON și debit principal în sumă de 1.692.977,16 RON.
După stabilirea sumelor, la data de 03.03.2010, inculpatul A. a emis ordonanțe de înființare a popririi pe conturile debitorului S.C. B. S.A. aflate la mai multe instituții bancare, pentru suma de 2.296.944,44 RON, înștiințând debitorul cu privire la măsura de înființare a măsurii popririi.
La data de 13.04.2010, printr-o cerere formulată de avocat G. în numele unui număr de 556 de persoane, printre care și cei 182 creditori din Dosarul de executare nr. x/2010, s-a solicitat B.E.J. A. încetarea executării silite a titlului executoriu constând în Sentința nr. 162/CM/30.01.2009 a Tribunalului Argeș, secția civilă, întrucât aceștia renunță la executare, conform art. 3715 din vechiul C. proc. civ., solicitându-se ca executorul să înștiințeze și terțul poprit, cererea fiind primită și semnată de inculpatul A., pe cerere fiind aplicată și ștampila biroului de executare. S-a constatat că inculpatul A. a mai fost informat și ulterior cu privire la renunțarea expresă a creditorilor, prin adresele formulate de avocatul G., care au fost primite de inculpat la datele de 08.09.2010 și 28.01.2011.
S-a reținut că inculpatul A. nu a dispus încetarea executării silite, ci dimpotrivă, a efectuat și alte acte de executare, încălcând dispozițiile art. 3715 din vechiul C. proc. civ.
Ca urmare a informării inculpatului A. de către terțul poprit H. S.A. cu privire la existența disponibilului în contul debitorului, inculpatul a solicitat terțului poprit la data de 17.02.2012, după un an și 10 luni de la prima solicitare a creditorilor de încetare a executării, să procedeze la indisponibilizarea sumei și virarea acesteia în contul de consemnațiuni, pentru Dosarul de executare nr. x/2010.
Din verificarea rulajelor conturilor a rezultat că la data de 21.02.2012 H. S.A. a virat din contul aparținând S.C. B. S.A. în contul de consemnațiuni deschis la I. S.A. de B.E.J. A. suma de 2.296.944,44 RON; la data de 20.03.2012 această sumă a fost virată de B.E.J. A. din contul de consemnațiuni în contul deschis la J. S.A. de B.E.J. A.; la data de 06.08.2012, suma a fost virată înapoi de B.E.J. A. din contul deschis la J. S.A. în contul de consemnațiuni deschis la I. S.A.; la data de 09.01.2013 inculpatul A. a retras din contul de consemnațiuni suma de 419.864,28 RON, cu explicația "Dosar nr. x/2010/cerere expresă A." și a virat suma de 108.290,00 RON în contul Biroului expertului contabil C., diferența de 1.768.790,16 RON fiind transferată în aceeași zi de B.E.J. A. în contul S.C. B. S.A. deschis la I. S.A.
S-a constatat astfel că, în perioada 21.02.2012 - 09.01.2013, suma de 2.296.944,44 RON, ce aparținea S.C. B. S.A., s-a aflat la dispoziția executorului judecătoresc A., societatea fiind lipsită de folosința acestei sume. Contrar dispozițiilor legale, executorul judecătoresc A. a retras suma de 528.154,28 RON (onorariu executor și cheltuieli de executare - 419.864,28 RON, onorariu expert - 108.290 RON) din suma poprită de la S.C. B. S.A. în Dosarul nr. x/2010, deși această sumă trebuia achitată de creditorii care au renunțat la executarea silită, producând un prejudiciu S.C. B. S.A.
În ceea ce privește prejudiciul suferit prin raportare la Dosarul de executare nr. x/2010 al B.E.J. A. (devenit nr. x/2013 la B.E.J. D.), s-a reținut că acesta se compune din:
- suma de 478.212,13 RON, reprezentând lipsa de folosința a sumei de 2.665.654,90 de RON, în perioada 21.02.2012 - 03.06.2013, constituită din dobânda legală în valoare de 316.940,01 RON și din actualizarea cu indicele inflației în valoare de 161.272,12 RON, raportat la activitatea infracțională desfășurată de către inculpatul A.;
- suma de 2.665.654,90 RON - însușită de către inculpatul D.;
- suma de 1.520.679,44 RON, reprezentând lipsa de folosință a sumei de 2.665.654,90 RON, în perioada 14.06.2013 - 10.07.2020 (data întocmirii raportului suplimentului de expertiză) constituită din dobânda legală în valoare de 1.218.660,74 RON și din actualizarea cu indicele inflației în valoare de 302.018,70 RON, raportat la activitatea infracționala desfășurata de către inculpatul D.
În ceea ce privește prejudiciul suferit prin raportare la Dosarul de executare nr. x/2010 al B.E.J. A. (devenit nr. 1764/2013 la B.E.J. D.), s-a reținut că acesta se compune din:
- suma de 310.429,13 RON, reprezentând lipsa de folosință a sumei de 2.296.944,44 RON, în perioada 21.02.2012 - 09.01.2013, constituită din dobânda legală în valoare de 188.696,38 RON și din actualizarea cu indicele inflației în valoare de 121.732,75 RON, raportat la activitatea infracțională desfășurata de către inculpatul A.;
- suma de 528.154,28 RON, pe care inculpatul A. a reținut-o și distribuit-o în mod nelegal către contul său cu titlu de onorariu executor (419.864,28 RON) și către contul expertului contabil C. cu titlu de onorariu expert (108.290 RON) sumă ce nu a fost restituită până în prezent;
- suma de 326.349,38 RON, reprezentând lipsa de folosință a sumei de 528.154,28 de RON, în perioada 09.01.2013 - 10.07.2020 (data întocmirii raportului suplimentului de expertiză), constituită din dobânda legală în valoare de 262.337,12 RON și din actualizarea cu indicele inflației în valoare de 64.012,26 RON, raportat la activitatea infracțională desfășurată de către inculpatul A.
Prin încheierea din 04.02.2022 Curtea a dispus disjungerea cauzei în ceea ce-l privește pe inculpatul D.
Examinând mijloacele de probă administrate în cauză, Curtea a reținut că inculpatul A. este acuzat de comiterea a două infracțiuni în formă simplă, respectiv abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. și abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen.
Curtea a constatat că prin Decizia RIL nr. 5/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că "Prin data săvârșirii infracțiunii și, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor simple a căror latură obiectivă implică producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp se înțelege momentul apariției primei pagube ori al obținerii primului folos necuvenit."
Din cuprinsul rechizitoriului, capitolul 4 referitor la încadrarea juridică a faptelor ce se rețin în sarcina inculpatului A., Curtea a constatat că acțiunile inculpatului, care constituie încălcări ale dispozițiilor legale, au specificată data la care a fost săvârșită prima acțiune ce a condus la apariția unei pagube, respectiv data de 22.01.2010, când inculpatul A. a dispus înființarea popririi pe conturile debitorului S.C. B. S.A. aflate la mai multe instituții bancare, pentru suma de 2.665.654,90 RON, deși nu exista încuviințarea instanței pentru executarea silită.
În ceea ce privește efectul înființării popririi, Curtea a menționat că din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit sunt indisponibilizate toate sumele poprite și de la momentul indisponibilizării și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu terțul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operațiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate.
Prin urmare, Curtea a constatat că partea civilă a suferit o pagubă constând în lipsa de folosință a sumelor de bani indisponibilizate aflate în conturile bancare la momentul proprii, respectiv la data de 22.01.2010, acesta fiind momentul apariției primei pagube, iar nu data de 21.02.2012 când au fost efectiv transferate sumele de bani în contul executorului judecătoresc, așa cum a susținut procurorul.
Raportat la aceste considerente, Curtea a concluzionat că, în lumina celor statuate prin Decizia RIL nr. 5/2019, data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. este 22.01.2010.
Transpunând în cauză cele statuate de Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 297/2018, s-a constatat că primul act de procedură ce a fost comunicat inculpatului A. a fost îndeplinit la data de 14.02.2020, când i s-a adus la cunoștință calitatea de suspect. Având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor în cazul infracțiunii prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., precum și dispozițiile art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., Curtea a constatat că termenul de prescripție a răspunderii penale este de 8 ani și curge de la data de 22.01.2010 și s-a împlinit la data de 19.01.2018, astfel că la data de 14.02.2020 deja intervenise prescripția răspunderii penale.
Curtea a arătat că aceleași considerente sunt valabile și pentru infracțiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., partea civilă suferind o pagubă constând în lipsa de folosință a sumelor de bani indisponibilizate aflate în conturile bancare la momentul proprii, respectiv la data de 03.03.2010.
Având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor în cazul infracțiunii prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., precum și art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., Curtea a constatat că termenul de prescripție a răspunderii penale este de 8 ani și curge de la data de 03.03.2010 și s-a împlinit la data de 02.03.2018, astfel că la data de 14.02.2020 deja intervenise prescripția răspunderii penale.
Curtea a apreciat că legea penală mai favorabilă este noul C. pen. întrucât în conformitate cu dispozițiile vechiul C. pen. și Legii nr. 78/2000 nu ar fi intervenit prescripția răspunderii penale în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, aceasta din urmă fiind pedepsită cu închisoarea de la 3 la 15 ani, astfel că potrivit art. 122 alin. (1) lit. b) din vechiul C. pen. termenul de prescripție este de 10 ani și s-a împlinit la data de 02.03.2020, ulterior îndeplinirii primului act de procedură ce a fost comunicat inculpatului A., respectiv aducerea la cunoștință a calității de suspect la data de 14.02.2020.
În ceea ce privește acțiunea civilă, Curtea a subliniat că despăgubirea părții civile trebuie să cuprindă pierderea suferită, câștigul pe care în condiții obișnuite partea civilă ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsită, însă în limitele în care partea civilă a exercitat acțiunea civilă în procesul penal.
Chiar dacă s-a constatat că acțiunile inculpatului au cauzat prejudicii părții civile începând cu data de 22.01.2010, în ceea ce privește Dosarul de executare nr. x/2010, respectiv 03.03.2010, în ceea ce privește Dosarul de executare nr. x/2010, având în vedere că partea civilă a solicitat repararea prejudiciului în cuantumul menționat în cuprinsul expertizei contabile efectuate în cursul urmăririi penale, prejudiciu calculat începând cu data de 21.02.2012, data la care sumele de bani au fost efectiv transferate în contul executorului judecătoresc, Curtea, ținând cont de principul disponibilității ce guvernează acțiunea civilă, a analizat acțiunea civilă în limitele stabilite prin cererea de constituire ca parte civilă.
Având în vedere dispozițiile neechivoce ale C. proc. civ. prevăzute la art. 3715 lit. c) din C. proc. civ. și art. 3731 din C. proc. civ., pregătirea juridică a executorilor judecătorești și împrejurarea că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, Curtea a constatat că nesocotirea textelor de lege indicate s-a realizat cu intenție, iar prejudiciul suferit de partea civilă, astfel cum a fost relevat prin expertiza efectuată în cursul urmăririi penale, se află în legătură de cauzalitate cu acțiunile inculpatului A.
*****
Împotriva Sentinței penale nr. 52/F din data de 26 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2020 au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul teritorial Pitești și inculpatul A.
Prin apelul declarat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a arătat că în mod nelegal s-a dispus încetarea procesului penal în ceea ce îl privește pe inculpatul A., constatându-se că a intervenit prescripția răspunderii penale, întrucât, în raport de modalitatea în care au fost descrise faptele în rechizitoriu, acestea îmbracă forma unei infracțiuni continuate, iar nu simple, astfel că data de la care se calculează termenul de prescripție a răspunderii penale este data epuizării infracțiunii, respectiv data săvârșirii ultimului act material. În opinia parchetului acțiunile inculpatului circumscrise elementului material al laturii obiective sunt distincte și multiple, iar nu identice și singulare, întrucât sunt descrise în trei modalități "a dispus înființarea popririi", "nu a dispus încetarea executării ca urmare a cererii de renunțare formulate de creditori", "a reținut cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite de la debitorul S.C. B. SA", iar datele de săvârșire sunt diferite, respectiv 03.03.2010, 13.04.2010, 09.01.2013.
Parchetul a considerat că se impunea schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea continuată de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., raportat la modalitatea în care a acționat inculpatul, în sensul că la data de 09.01.2013 a reținut cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite de la debitorul S.C. B. S.A., această acțiune fiind un act material, întrucât rezoluția infracțională inițială s-a concretizat în nedispunerea încetării executării ca urmare a cererii de renunțare formulate de creditori și reținerea cheltuielilor ocazionate de efectuarea executării silite de la debitorul S.C. B. S.A., ultima acțiune din 09.01.2013 fiind o altă modalitate de însușire a sumelor de bani ca urmare a continuării executării silite în mod nelegal, după ce creditorii au renunțat la executarea silită.
În acest context, în opinia parchetului termenul de prescripție generală de 8 ani prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. începe să curgă de la data epuizării infracțiunii continuate, respectiv de la data săvârșirii ultimului act material, respectiv de la data de 09.01.2013 și se împlinea la data de 09.01.2021, ulterior datei de 14.02.2020 când s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale și s-a adus la cunoștință calitatea de suspect.
Parchetul a arătat că, în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. și cea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., s-au reținut următoarele acțiuni derulate de către inculpat:
- la data de 03.03.2010 a dispus înființarea popririi pe conturile debitorului S.C. B. S.A. aflate la mai multe instituții bancare, pentru suma de 2.296.944,44 RON, deși nu exista încuviințarea instanței pentru executarea silită;
- nu a dispus încetarea executării ca urmare a cererii de renunțare formulate de creditori la data de 13.04.2010;
- la data de 09.01.2013 a reținut cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite de la debitorul S.C. B. S.A., deși executarea silită era nelegală și creditorii renunțaseră la executarea silită, prin aceste acțiuni cauzând o pagubă debitorului.
Ca o concluzie, parchetul a susținut că în ce privește calificarea juridică a faptei astfel descrise în actul de sesizare a instanței este aceea a unei infracțiuni continuate, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. și de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale). În această situație, parchetul a opinat că termenul de prescripție generală a răspunderii penale de 8 ani prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. începe să curgă la data epuizării infracțiunii continuate, respectiv la data săvârșirii ultimului act material, 09.01.2013 și se împlinea la data de 09.01.2021.
În cadrul dezbaterilor asupra apelurilor declarate în cauză, parchetul a arătat că nu susține motivul de apel privind schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului din infracțiune simplă în infracțiune continuată.
Pentru aceste considerente, parchetul a solicitat în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen. admiterea apelului declarat împotriva Sentinței penale nr. 52/F/26.05.2022 pronunțată de către Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, privind pe inculpatul A., desființarea acesteia și trimiterea la instanța de fond pentru rejudecare.
Prin apelul declarat inculpatul A. a arătat că modalitatea în care instanța de fond a soluționat latura civilă este nelegală având în vedere că titlul executoriu, constând în Sentința civilă nr. 162/CM/30.01.2009, a Tribunalului Argeș, secția civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/2008, este executoriu de drept conform legii privind drepturile salariale și permite ca dispozițiile unei astfel de hotărâri să poată fi pusă în executare imediat după pronunțare, chiar fără a fi supusă investirii cu formulă executorie, astfel cum prevedeau dispozițiile art. 3741 din vechiul C. proc. civ.. A menționat că cererile de încetarea a executării silite în general, ori de încetare a executării privind onorariul avocatului, au fost depuse după ce executorul judecătoresc a înregistrat dosarul de executare, după ce a dispus efectuarea rapoartelor de expertiză contabilă privind drepturile creditorilor, după efectuarea și depunerea calculelor acestora în mod efectiv, după ce a fost întocmit procesul-verbal de cheltuieli în conformitate cu prevederile art. 3717 din C. proc. civ., după emiterea ordonanței de poprire, după comunicarea acestora și înștiințarea debitoarei, ori în această situație a apreciat că executorul judecătoresc, prin lege, nu poate să anuleze actele emise și comunicate, acte ce au produs efecte juridice, acesta fiind sub controlul permanent al instanței de executare.
Inculpatul a susținut că în situația desființării titlului executoriu sunt aplicabile dispozițiile privitoare la întoarcerea executării silite și că deși legiuitorul folosește expresia "sunt desființate de drept", procedura de restabilire a situației anterioare executării este guvernată de principul disponibilității, partea interesată trebuind să investească instanța cu o cerere în acest sens de întoarcere a executării silite. În opinia sa, desființarea de drept a actelor de executare nu echivalează și cu restabilirea situației anterioare, or debitoarea nu a formulat niciodată o cerere de a distribui sumele de bani, incluzând și cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite, ci s-a referit la restituirea întregii sume conform ordonanței de poprire, fără referire expresă și asupra cheltuielilor ocazionate de efectuarea executării silite și, în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive privind contestația la executare, era obligat să aștepte pronunțarea instanței de control cu privire la executarea silită, pentru ca printr-o hotărâre definitivă să se dispună executorului judecătoresc modalitatea de executare, hotărâre ce nu a primit-o, astfel că odată cu predarea dosarelor de executare către biroul executorului judecătoresc D. au fost predate și sumele de bani în integralitatea lor conform ordonanței de poprire.
În susținerea motivelor sale de apel, inculpatul a făcut referire la Decizia nr. 346/2018 a Curții Constituționale.
De asemenea, inculpatul a apreciat că, în speță, nu poate fi vorba despre o cauză penală și despre producerea de către executorul judecătoresc a unui prejudiciu atât timp cât este o executare silită în baza unui titlu executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 162/CM/30.01.2010 a Tribunalului Argeș, secția civilă în Dosarul nr. x/2008, executorie de drept, astfel că numai prin lege, respectiv prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești de întoarcere a executării silite partea interesată poate să recupereze sumele de bani executate din dispoziția unui titlu executor, cât și cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite.
În speță, după pronunțarea întoarcerii executării silite creditorul a avut posibilitatea legală de a se adresa executorului judecătoresc în vederea recuperării sumelor de bani, inclusiv a sumelor ocazionate de efectuarea executării silite anterioare, ceea ce s-a și întâmplat, creditoarea S.C. B. S.A. s-a adresat ulterior birourilor de executori judecătorești în vederea recuperării atât a debitului, cât și a tuturor cheltuielilor ocazionate de efectuarea executării silite inițiate prin titlul executoriu de drept. Inculpatul a precizat că sumele de bani au fost recuperate integral, inclusiv sumele de bani ocazionate de efectuarea executării silite anterioare și pe această cale, cea a constituirii de parte civilă în dosarul penal, persoana vătămată se îmbogățește fără justă cauză, recuperând aceleași sume de mai multe ori. A mai arătat și că sumele de bani ce fac obiectul executării silite au și un regim special dat prin lege, reprezentând printre altele și impozite datorate statului ori cotizații către Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și Camera Executorilor Judecătorești.
Desfășurarea cercetării judecătorești în apel
Prin încheierea din data de 04 octombrie 2022, instanța de apel a încuviințat cererile de amânare a judecării cauzei, formulată de apelantul intimat inculpat A., în vederea angajării unui apărător.
La termenul de judecată din data de 15 noiembrie 2022, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Înalta Curte a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
*****
Examinând actele dosarului și sentința penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că apelurile formulate sunt nefondate în raport de considerentele ce vor fi expuse:
În analiza criticilor circumscrise motivelor de apel formulate în cauză, Înalta Curte apreciază că infracțiunile pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată se impun a fi analizate atât prin prisma normelor de drept încălcate cu efect asupra datei de la care se calculează termenele de prescripție a răspunderii penale, cât și în raport de criticile pe latură civilă a inculpatului chiar dacă acesta s-a judecat în procedura simplificată de recunoaștere a vinovăției, întrucât acesta nu a contestat situația de fapt reținută în sarcina sa, ci modul în care au fost interpretate dispozițiile civile cu consecințe asupra soluționării laturii civile a cauzei.
Inculpatul A. a înțeles să uzeze de prevederile art. 375 din C. proc. pen. cu privire la judecarea cauzei numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți și de persoana vătămată, recunoscând în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aspect consemnat în încheierea penală din data de 04 februarie 2022 pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Astfel situația de fapt reținută în sarcina inculpatului va fi structurată prin raportare la cele două dosare de executare, respectiv:
· Dosarul de executare nr. x/2010 în raport de care s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.
· Dosarul de executare nr. x/2010 în raport de care s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen.
Cu titlu preliminar, Înalta Curte amintește că potrivit art. 297 alin. (1) din C. pen. infracțiunea de abuz în serviciu constă în " fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice."
De asemenea, în art. 132 din Legea nr. 78/2000 se face referire la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/2000, executorul judecătoresc este învestit sa îndeplinească un serviciu de interes public, iar potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (1) lit. a) din aceeași lege executorul judecătoresc are atribuția de a pune în executare dispozițiile cu caracter civil din titlurile executorii cu respectarea legii.
Aceste scurte considerațiuni teoretice reprezintă cadrul legal în raport de care va fi structurată și analizate acțiunile cu caracter infracțional reținute în sarcina inculpatului A.
I. La baza Dosarului de executare nr. x/2010 stă solicitarea din data de 14.01.2010 a unui număr de 114 creditori, salariați sau foști salariați ai S.C. B. S.A. (fostă S.C. F.), care prin avocatul G. din Baroul Argeș, au formulat cerere de executare silită la B.E.J. A., având ca obiect titlul executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 162/CM/30.01.2009 a Tribunalului Argeș, secția civilă.
Investit fiind cu acest dosar de executare, inculpatul A. la data de 22.01.2010 a dispus înființarea popririi asupra conturile debitorului S.C. B. S.A. aflate la mai multe instituții bancare, pentru suma de 2.665.654,90 RON, deși nu exista încuviințarea instanței pentru executarea silită, nu a dispus încetarea executării ca urmare a cererii de renunțare la executare formulate de creditori la data de 13.04.2010, iar la data de 17.02.2012 a continuat în mod nelegal executare silită prin poprirea efectivă a sumei de 2.665.654,90 RON din contul debitorului și virarea acesteia în contul de consemnațiuni și prin aceste acțiuni a cauzat o pagubă debitorului S.C. B. S.A. în cuantum de 478.212,13 RON (din care 316.940,01 RON - dobânda legală și 161.272,12 RON - actualizarea cu indicele de inflație), prin lipsa de folosință pentru perioada 21.02.2012 - 03.06.2013 a sumei poprite în valoare de 2.665.654,90 RON în Dosarul de executare nr. x/2010, reținându-se astfel în sarcina sa infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.
Ca și succesiune a activităților îndeplinite de acesta, Înalta Curte constată că inculpatul A. nu a solicitat instanței competente încuviințarea executării, așa cum dispuneau normele prevăzute de vechiul C. proc. civ. în vigoare la momentul formulării cererii de executare și, contrar dispozițiilor legale, a efectuat acte de executare.
Astfel inculpatul A. a întocmit un proces-verbal prin care a determinat debitul și cheltuielile ocazionate cu executarea silită în Dosarul de executare nr. x/2010, stabilind un cuantum total de 2.665.654,90 RON, constituit din: taxă de timbru 10 RON, onorariu executor 256.667,58 RON, cheltuieli de executare în sumă de 136.800 RON, conform art. 3717 din vechiul C. proc. civ., Ordinului nr. 2550/2006 și Hotărârii nr. 2/2007 a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, onorariu expert contabil 67.830 RON, onorariu avocat 47.481 RON și debit principal în sumă de 2.156.866,32 RON.
Analiza Dosarului de executare nr. x/2010, relevă faptul că executorul a numit anterior un expert contabil, pe numitul C. pentru efectuarea unor expertize contabile în vederea determinării sumelor cuvenite fiecăruia dintre cei 114 creditori, rapoartele de expertiză fiind întocmite și depuse la B.E.J. A. la data de 21.01.2010, iar pentru fiecare dintre cei 114 creditori expertul a stabilit suma de 18.919,88 RON ca și drepturi de executat, la care s-au adăugat cheltuieli determinate în faza de executare, pentru fiecare expertiză contabilă efectuată, expertul emițând factură cu suma de 595 RON, reprezentând onorariul expertului contabil (total 67.830 RON).
A întocmit inculpatul 114 procese-verbale prin care a stabilit, pentru fiecare creditor în parte, cheltuieli de executare silită în cuantum de 4.462,97 RON, în sarcina debitorului S.C. B. S.A., constituite din 416,5 RON - onorariu avocat, 595 RON - onorariu expert, 2.251,47 RON - cheltuieli executor și 1200 RON cheltuieli - conform art. 371 din vechiul C. proc. civ. la data de 22.01.2010
Primul act în succesiunea de dispoziții legale încălcate a fost așadar emiterea, în absența încheierii de încuviințare a popririi, la aceeași data de 22.01.2010 a ordonanței de înființare a popririi pe conturile debitorului S.C. B. S.A. aflate la mai multe instituții bancare, până la concurența sumei de 2.665.654,90 RON și a înștiințat debitorul cu privire la măsura de înființare a popririi.
Din acest moment practic toate conturile debitorului au fost blocate acesta fiind în imposibilitate să mai dispună în vreun mod de banii săi.
Deși la data de 13.04.2010, printr-o cerere formulată de avocat G. în numele unui număr de 556 de persoane, printre care și cei 114 creditori din Dosarul de executare nr. x/2010, s-a solicitat B.E.J. A. încetarea executării silite a titlului executoriu constând în Sentința nr. 162/CM/30.01.2009 a Tribunalului Argeș, secția civilă, întrucât aceștia renunță la executare, conform art. 3715 din vechiul C. proc. civ., solicitându-se ca executorul să înștiințeze și terțul poprit, cererea fiind primită și semnată de inculpatul A., pe cerere fiind aplicată și ștampila biroului de executare, cereri care au fost reiterate și primite de către inculpat la datele de 08.09.2010 și 28.01.2011, inculpatul A. nu a dispus încetarea executării silite, ci dimpotrivă, a efectuat și alte acte de executare, încălcând dispozițiile art. 3715 din vechiul C. proc. civ.
Succesiunea de acte a reliefat că în perioada 21.02.2012 - 03.06.2013, suma de 2.665.654,90 RON ce aparținea S.C. B. S.A. s-a aflat la dispoziția inculpatului A., societatea comercială fiind lipsită de folosința acestei sume, suma fiind însă indisponibilizată ca efect al emiterii ordonanței de înființare a popririi încă din data de 22.01.2010.
Prin activitatea desfășurată în calitate de executor judecătoresc în Dosarul de executare silită nr. x/2010 inculpatul A. a încălcat dispozițiile
· art. 5 și
· art. 54 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, norme ce impun respectarea de către executor a drepturilor și intereselor părților, precum și respectarea prevederilor C. proc. civ., respectiv
· art. 3731 alin. (1) din vechiul C. proc. civ.
· art. 3715 din vechiul C. proc. civ.